4,185 matches
-
au devenit elementul cheie al acestor spectacole. În Opera în stil Beijing, masca presupune vopsirea fețelor actorilor în culori diferite, ca expresie a temperamentului, a tipului de personaj întruchipat de fiecare rol în parte. De regulă, personajele pozitive, ce exprimă devotament și curaj, au fața vopsită în roșu; cele care exprimă forță și istețime, au fața neagră; cele cu roluri secundare, precum haiducii, au fața în albastru sau verde; cele care ilustrează personaje negative, ce exprimă perfidie și răutate, au fața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
inima Începe să-i bată cu putere, copleșit din nou de spaima unor pedepse posibile, dar deloc previzibile. — Doctore Forester, bîigui Johns, nu eu i-am dat voie. Nu te mai scuza, Johns. Știu, ești foarte devotat și eu apreciez devotamentul. Și doctorul Forester Își scoase Încetișor de pe lungile și frumoasele-i degete mănușile pe care le purtase În mașină. — Îmi amintesc ce frumos te-ai purtat după sinuciderea lui Conway, urmă el. Nu uit niciodată devotamentul unui prieten. I-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
devotat și eu apreciez devotamentul. Și doctorul Forester Își scoase Încetișor de pe lungile și frumoasele-i degete mănușile pe care le purtase În mașină. — Îmi amintesc ce frumos te-ai purtat după sinuciderea lui Conway, urmă el. Nu uit niciodată devotamentul unui prieten. I-ai povestit lui Digby despre sinuciderea lui Conway? — Nu i-am spus nimic, se apără Johns. Ar trebui să știe, Johns! E un caz pilduitor pentru el. Și Conway suferea de amnezie. Viața devenise pentru el atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
vadă, în poziția trupului lui Vaughan, formula morții pe care acesta i-o concepuse? În cursul ultimelor săptămâni de viață, Vaughan nu s-a gândit la nimic altceva decât la moartea ei, o încununare de răni înscenate de el cu devotamentul unui mareșal al curții regale. Pereții apartamentului său de lângă studiourile de filmare din Shepperton erau ticsiți cu fotografiile pe care le făcuse în fiecare dimineață prin teleobiectiv, de pe podurile pietonale de deasupra autostrăzilor ce duceau spre vest și de pe acoperișul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
în idee și nu în aplicarea ei, cum încerc să dovedesc, atunci nostalgicii de astăzi sunt preveniți - și va trebui ca ei să tragă consecințele - că fidelitatea lor față de comunism nu este cu nimic mai puțin primejdioasă decât a fost devotamentul față de comunism al utopicilor de ieri. Cu precizarea că, dacă utopicilor li se aplică prima jumătate a dictonului latin - errare humanum est - nostalgicilor li se aplică jumătatea lui din urmă - perseverare diabolicum. Fără îndoială au fost remarcate de mulți autori
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
astăzi unul dintre cei mai avizați comentatori ai fenomenului comunist. Iluziile de tinerețe, despre paradisul terestru realizat de Uniunea Sovietică se dovediseră esențialmente false. Era necesară debarasarea de mituri paralizante, transcenderea narcozei ideologice. Loialitatea față de doctrina marxistă trebuia înlocuită prin devotamentul pentru valorile fundamentale ale rațiunii. Trezirea din somnul dogmatic a coincis în cazul lui M.D., cu o agonizantă interogație asupra sensului comunismului, ca întreprindere utopică. În momentul în care el a îndrăznit să pună sub semnul întrebării ideea monopolului puterii
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pronunță definitiv pentru nici o doctrină politică, nu se face adept credincios al nici unui partid, nu doară că are spiritul drept și nepărtinitor, ci să poată exploata deodată toate doctrinele și partidele în folosul său. [...] Amorul de patrie, libertatea, egalitatea și devotamentul sunt vorbele sacramentale ale ciocoiului, pe care le rostește prin adunări publice și private; dar aceste virtuți cetățenești, de care face atâta pompă, nu sunt decât treptele pe care voiește a se sui la putere.” Nicolae Filimon, în „Ciocoii vechi
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
supraviețuiești în Serviciu pînă la pensie, dar cu siguranță locul tău nu era decît unul de margine, la fel de superficial pe cît de superficial cunoscător al secretelor erai. Bîlbîie înțelese destul de repede că nu dorința de acțiune, puterea de muncă ori devotamentul erau factorii care să te introducă în mai adîncul vieții Serviciului, ci calitățile tale personale, particularitatea ta. Fiecare om era folosit de Mihail în funcție de aceste daruri de neînlocuit. Și, s-ar fi putut prea bine ca un funcționar sau altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cum vrei să-i zici, care îndeobște se stabilește între oameni. Ordinea este legea instaurată de conductor și cîinele polițist trebuie nu să consimtă, ci să facă parte din ea. Pentru aceasta este nevoie de o relație sufletească în care devotamentul cîinelui face parte din ordinea emisă de conductorul său." Radul Popianu era omul ordinii și nu credea în nici un fel de alianță. Dar spusese că acceptă alianța numai și numai pentru că domnișoara K. F. îl uluise, nu prea mult, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ca tinerii și talentații noștri tehnicieni să se afle exact în locul și în postura ce li se cuvine. Exemplul excelenței sale este mobilizator și molipsitor, noi toți privim cu admirație la aripile italiene și știm cît datorează aceste aripi dăruirii și devotamentului domnului Balbo. Dar Italia este Italia, iar România este România. Deși sînt două țări surori, n-au primit, ca să zic așa, aceeași parte de moștenire." În sală se auzi un zumzet, putea fi aprobator, putea fi chiar numai o exclamație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
a sufletului său orgoliul. I se va arăta că nu e chemat să domnească peste o țară în dezordine, într-o "democrație" aiurită, în Balcani (!), unde se întinde țigănia și anarhia, ci peste un regat al ordinii, al credinței, al devotamentului. Toată lumea în uniformă și toți într-o aliniere perfectă. Ca la masa de exerciții tactice, Caraiman e totuși un prusac și sîngele apă nu se face. Uniforme, fanfare, clopoței, steaguri, pas de marș, salut organizat și unison! S-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
și Călătorescu de la jandarmi și Cihoski de la Marele Stat Major ar face apoplexie dacă ar afla că parola zilnică a Garnizoanei ajunge întîi la el și abia după aceea la știința lor. Nu era o minune, ci doar eficiență și devotament. Un telefon și într-o oră Capitala ar fi fost paralizată, guvernul arestat, fără victime, nimeni nu ridică arma împotriva camarazilor, mai ales cînd se prezintă cu ordin scris, cunoscînd parola de zi. Două-trei zile de dictatură, Broșteanu habar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
cu ardoare, o clipă ca asta, de la prima zvâcnire de iubire. Amețiți de vin și de trupurile tinere, ce învățaseră între timp împlinirea, se rătăciră pe un drum fără întoarcere, uitând de îndatoririle și jurămintele conjugale. Rosti o iubise cu devotament, cu un fanatism ce-l împinsese la gesturi nebunești. Îi fusese frică să-și recunoască sentimentele, să creadă în nevinovăția ei și s-o ierte. Se temuse, cu o groază de moarte, să-și împlinească trăirile. Se însurase, la sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
să și-o revendice, ca pe un bun personal, cu egoismul și lipsa de inspirație de care dăduse dovadă în scurta lor conviețuire. Nu-l ura pe Noia. Nici măcar nu era gelos pe el. Neștiind să ofere Luanei dragostea și devotamentul unui soț cu capul pe umeri, era convins că el nu primise de la ea fericirea și împlinirea pe care era capabilă să le ofere. Greșise, la rândul lui, de-a lungul celor șapte ani de căsnicie dar n-o dezamăgise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
lăsă pradă inegalabilului Pink Floyd. Îi prinse degetele subțiri între palme și așteptă. Ea simți căldura mâinilor lui. Își privi brațele lipite de perete și știu că el e dincolo, foarte aproape. Auzi muzica, își imagină discul rotindu-se cu devotament, pentru a-i aduce ei izbăvirea, sufletul i se umplu de emoție și închise ochii fericită. Își dori, pe neașteptate, cu o forță nebună, să treacă dincolo. Împinse zidul cu toată puterea iar în clipa următoare, ca o flacără stârnită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mai însăileze jocul. Tatăl a adus din oraș prăjituri cu frișcă, un eveniment ce se petrecea extrem de rar la ei. Carmina își înfigea lingurița în cremă. Nici nu se mai obosea să-i înțeleagă gestul. Oare voia să obțină un devotament neclintit cu câteva prăjituri? Gura îi era coclită, împânzite de mici puncte albicioase. Nu mai simțea nici un gust la mâncare. De fapt nu-i era nici foame. Mânca doar pentru că gesturile mecanice din fața farfuriei o reconfortau, îi ofereau sentimentul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
tot așa, din umbră, ca o prietenă universală ce era, să tempereze conflictele cu sfaturi bine gândite, extrase dintr-o experiență destul de îndelungată, oferindu-se deseori ca exemplu, ea o adevărată martiră, nu-i așa, o întruchipare a sacrificiului a devotamentului matern și deseori reușea să amelioreze situația, să-i facă pe tineri să fie mai înțelegători unul față de altul, să fie conștienți că au de partea lor tinerețea și dragostea, daruri de care ar trebui să profite din plin, fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în mijlocul nostru, răspunzând invitației noastre de a participa la aceste clipe festive, organizate în cinstea dumneavoastră, care ne-ați călăuzit zi de zi pașii pe drumul cunoașterii. Numărul îndelungat de ore pe care vi le-ați consacrat formării noastre intelectuale, devotamentul și abnegația de care ați dat dovadă în nobila profesie de dascăli, prestigiul de care vă bucurați în inimile noastre, înaltele dumneavoastră calități didactice, omenia și probitatea morală de care au beneficiat atâtea generații de elevi, ne îndreptățesc să afirmăm
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
s-a produs și de ale căror rezultate beneficiază societatea noastră; acumulările făcute în acea vreme și contribuția lor au dat rezultate astăzi. Calitățile lor abilitatea și istețimea, tenacitatea și ardoarea cu care diplomații români, a căror capacitate, talent și devotament față de țară nu le puneau la îndoială nici reprezentanții vestici, ci dimpotrivă, le apreciau și le admirau, apărau bunul renume, istoria, prestigiul și interesele României atunci când aceștia deși erau încorsetați de instrucțiuni prin care, mai ales în prima fază, trebuiau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
participă la schimburile cultural-științifice externe. În activitatea sa la aceste două direcții, a beneficiat de colaborarea unor cadre diplomatice excepționale, cu grade mari și multă experiență politico diplomatică Ambasadori, Consilieri și Secretari I, cărora le mulțumește afectuos pentru colaborare și devotament. Pentru activitatea sa diplomatică meritorie și devotamentul său patriotic, Consiliul de Stat al României îi acordă ordine și o serie de medalii aniversare și comemorative. După o activitatea rodnică în folosul țării 38 ani, 18 ani în învățământ și peste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
sa la aceste două direcții, a beneficiat de colaborarea unor cadre diplomatice excepționale, cu grade mari și multă experiență politico diplomatică Ambasadori, Consilieri și Secretari I, cărora le mulțumește afectuos pentru colaborare și devotament. Pentru activitatea sa diplomatică meritorie și devotamentul său patriotic, Consiliul de Stat al României îi acordă ordine și o serie de medalii aniversare și comemorative. După o activitatea rodnică în folosul țării 38 ani, 18 ani în învățământ și peste 20 de ani în diplomația românească, ambasadorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
latură negativă a acestui model este focalizarea excesivă asupra profitabilității în detrimentul dezvoltării și implementării strategiilor de dezvoltare. Modelul este predominant în SUA și Marea Britanie. Michael Seely, în 1991, relata: „companiile publice promovează businessul nu pentru a răsplăti creditorii, a încuraja devotamentul lucrătorilor săi, a trezi interesul comunității unde ele operează sau pentru a produce cele mai calitative produse, ci totul are un singur scop - îmbogățirea acționarilor”44; • Modelul de guvernanță corporativă german se bazează pe concentrarea înaltă a capitalului, însă, spre deosebire de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
financiare și controlului intern al organizației. Raportul Bursei de Valori din New York, emis în februarie 1999, relevă necesitatea ca membrii comitetului de audit să fie independenți și să aibă anumite calități privind recunoașterea importanței responsabilităților lor, cunoașterea limbajului financiar și devotamentul față de îndeplinirea acestor responsabilități. De asemenea, relațiile comitetului de audit și comunicarea cu auditorii externi, auditorii interni și managementul trebuie să fie de natură critică și să ofere recomandări cu privire la buna practică în domeniu. În 2000, în SUA, noile reguli
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
a NACD este obținerea unor performanțe corporative sporite prin intermediul unei practici mai bune a consiliului directorilor. Guvernanța corporativă 334 334 activitatea comitetelor de audit (Raportul NACD), care recomandă acestora să evalueze tonul organizației, „tone of the top”, asigurându-se de devotamentul directorilor și angajaților în ceea ce privește conformarea legală și etica în cadrul companiei, în mod ideal, prin intermediul politicilor scrise. Raportul NACD sugerează în plus comitetului de audit să obțină informații privind stabilirea și menținerea, de către management, a unui proces menit să asigure conformarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
89, "Noi nu plecăm. Noi nu murim. Noi nu plecăm. Noi nu muri..." (N-au plecat și au murit!) vin direct din "iar noi locului ne ținem", versul ironizat de Antofiță. Prin decembrie '89, era "apreciat pozitiv" de PCR, "pentru devotament și curaj partinic în relațiile cu autorii-studenți". Mi-a spus Fluturel că, într-o ședință a ziariștilor, se mira: "Cum de sînt unii care nu vor să se scrie despre marele nostru co'ucător, to'a'ăși?" Lupta asta animalică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]