866 matches
-
însoțiți de alți ștrengari de vârsta lor, să închege o miuță pe tăpșanul de lângă gardul pensiunii. Pe Adriana o durea capul. Credea că a răcit ori în timp cât au stat afară la slujba de Înviere sau mai degrabă stând dezbrăcată de orice veșmânt și cu fereastra deschisă, în timp ce au făcut dragoste. Sebastian venind cu o cutie de aspirine în mână o întrebă: - Ce zici? Îți va trece cu asta și îi arată cutia cu medicamente sau cu asta și îi
ROMAN / CAPITOLUL 21 PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373717_a_375046]
-
blestemată și spurcată dacă îmi trece prin minte de ce tu ai renunțat la a ta pentru un sclifosit de prinț Cora nu spunea nimic. Se lăsa trasă, împinsă, frecată cu alifii urât mirositoare și în cele din urmă despletită și dezbrăcată, ca o biată păpușă din cârpe. Stră-stră-stră-stră de cinci ori străbunica ei o împinse în cele din urmă spre ceaun. - Înainte de a intra în apa clocotită vreau să aud care a fost motivul pentru care ai făcut toate nebuniile astea
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
prețuire între nestemate. Luna își așterne raze reci de lumină, pe pomi îngălbeniți din crâng și din grădină. Sufletul mi se frânge de-a lor rătăcire și de jalea morții în drum spre cimitire. Copacii își plâng soartă, de frunze dezbrăcați, în ploaie mocănească necontenit udați. Că vremea doamnei-toamnă e capricioasă, de nu-ți vine să scoți niciun câine din casă! Privind natura toamnei, îmi încălzesc gânduri, tristețea nostalgiei s-o aștern pe rânduri. Speranță de viață să ducă-n primăvară
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
din frumoasele expuse și o mișcă. Observase că nu se plia bine pe perete și, ridicând-o, sub ea descoperi o alta. Era aceeași femeie, dar fotografiată făcând sex cu un bărbat mai în vârsta decât ea. Amândoi erau complet dezbrăcați. Privi cu multă atenție poziția femei și se transpuse. Simți o căldură plăcută în tot corpul. Instinctiv se pipăi pe locul puberal și simți că se udase. Era femeie! Intră în cabina cu duș și zăbovi mai mult timp, sub
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
și eu cum sunt la pat! C-am auzit că ard... nu alta!” își zise el în gând. Când se întoarse cu două căni și cu farfuriile și furculițele de trebuință rămase încremenit. O găsi pe Marița întinsă pe pat, dezbrăcată și întoarsă cu fața spre el. Peisajul era stupefiant! Era așezată într-o poziție lascivă, perfect ispititoare pentru orice bărbat. Capul îi era sprijinit pe brațul stâng. Țâțele, mere coapte, cu sfârcuri maronii, parcă doreau să-l împungă. Abdomenul supt
MINI FRAGMENT DIN ROMANUL „MAIA” DEPORTAREA ȚIGANILOR ÎN TRANSNISTRIA, ANUL 1942 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372292_a_373621]
-
înainte de a intra la oră și nu aveam cum să te anunț. Nu-ți știam numărul de telefon. - Nu-i nimic. Mă gândeam eu că ceva important te-a reținut de nu ai apărut. Doar nu era să fi plecat dezbrăcată. Hainele îți erau în cuier. - Am niște vești minunate primite de la directoare. - Da? Mă bucur. Ce anume? - Lasă că-ți spun pe drum. Unde vrei să mergem? - Nu știu. Tu ești cu invitația, deci și cu propunerea. - Vrei la un
SEISM POLITIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372333_a_373662]
-
știam nicicum, dar am înțeles acum: sigur că a fost, divină! M-am uitat în jos la ghete; rupte și fără șireturi. Haina era ponosită, roasă și tocită-n coate. -Vai, am zis, nu se poate, ai s-ajungi pe dezbrăcate și-o să-ți fie frig la spate... A zâmbit, și-a lui zâmbire m-a-nmuiat atât de tare, încât m-am privit pe mine; mi-am văzut pantofii negri, lustruiți cu cremă aleasă, haina ce-o plătii în rate, (că era
EXISTĂ MOŞ CRĂCIUN! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371164_a_372493]
-
Dorinte > ACOLADĂ Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului Între două anotimpuri ne-am pierdut de 9 ori Și ne-am regăsit bucolic: păstoriță și păstor În pădurea adormită Fatma inventa povești Dezbrăcată ca mireasă după semnele cerești Rătătcindu-mi drum de seară după pulberea de sare Sarea încă violetă din potop de plâns rămasă Mie cea îndrăgostită de furtunile pe mare Marea după meatastază în a cerului carcasă Ca împerecheate versuri într-o
ACOLADĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371226_a_372555]
-
groază! - Da..., să știi că tu ești filmul groazei, mai spuse ea și încercă s-o pornească spre casa scării, când Emilian o luă de mână și o trase mai mult cu forța în cameră. - Unde te mai duci așa dezbrăcată? O fi ea vară dar nu se circulă pe holurile hotelului, în bikini și sânii goi. Ana, cu mâinile strânse deasupra sânilor, replică încurcată de situația mai mult decât jenantă în care se afla, ea, care era o femeie echilibrată
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
în camera unui bărbat. Mi-ar fi rușine să mă întâlnesc cu cineva pe scări sau în lift. Cam ce ar gândi despre mine? - Poate ce-am gândit și eu când te-am văzut la ușa camerei mele așa de... dezbrăcată. Credeam că ai venit să mă provoci la o partidă de amor. - Hei! Așa gândești despre mine? Nici nu m-am uitat cum sunt îmbrăcată, parcă eram în transă, ca un somnambul. Scuză-mă că am dat așa buzna peste
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
ai multe brațe, ai multe să cunoști) Mă abțin de la trei întrebări, de la toate de trei ori: De ce, cum și mai ales cine Mi-a implantat un mărăcine(?) (adânc în mine) Aici este, nu a plecat. Mă caut în buzunare, dezbrăcat. Tot cu mine, nu mai știu de când; Nu vrei să pleci? De ce ești rotund? Cercul de piedici pe care mi le pun (de ce nu sunt capabil să dorm în gri?) Insistă pentru că sunt...stăpân. (ei aparent se numesc vii) Nu
SCORMONESC ÎN EU de ADRIAN RĂZVAN BARBU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347443_a_348772]
-
făcuse verde. M-a trezit brusc, un claxon. Pe geamul unui BMW oprit la stop, scoseseră capul, unul în dreapta și celălalt în stânga, doi domni ce i se adresau domnișoarei în pantalonași: - Hei, păpușă, striga unul, nu ți-e frig? Ce dezbrăcată ești!!! - Vrei să te încălzim noi?, a adăugat celălalt. Uiți imediat de frig. - Hei, n-auzi? Ia uită-te-ncoa! Hai la noi în mașină, să vezi ce bine o să îți fie, ce te-ncălzim! Sincer, mi se făcuse rușine
IATĂ ANUL NOU S-A APROPIAT, DIN CEEER de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348926_a_350255]
-
accident mortal, un partener rămânea fără sufletul pereche după unire, era o mare dramă. Dar cu adevărat tragic era cazul invers, al morții înainte de unire, pentru că partenerul rămas nu avea să simtă niciodată vibrația. Anda apăru și ea în bucătărie, dezbrăcată, unduindu-se lenevos ca o pisică. - Hai înapoi în pat, azi e duminică! Și pentru a fi mai convingătoare, dădu să-l apuce pe Andi de organul diferență. În momentul atingerii simțiră amândoi un fel de șoc electric, un cutremur
SUFLETE NEPERECHE de DAN NOREA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346930_a_348259]
-
Articolele Autorului Pentr-un timp care zboară într-un mod ireal, Am făcut o clepsidră, dintr-un clopot oval, Cu peruci fără formă, deșirate din cer, Pomii-și scutură clipa, într-un unghi de mister. Vântul pipăie trupul unui cer dezbrăcat, Stropii-asigură dușul unui lut asudat, Complicate adâncuri se răstoarnă-n veșmânt, Dintr-a umbrelor taină, adunăm un cuvânt. Plămădim nevăzutul dintr-un strop de-adevăr, Eludăm puncte negre care picură-n păr, Obosim rătăcirea într-un trap legendar, Ochiul caută
CUVÂNTUL, STROP DE TIMP de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347027_a_348356]
-
legat de un destin, un punct de paradis. Și mă amestec cu volbura de lună din luciul ei puterea se adună prin scorbura durată în copac iar gândul doarme în hamac. Nu mă pedepsiți sunt liber, nu damnat! in silogismul dezbrăcat, trei judecăți aduse ca redută când mă avânt în volbura tăcută. Prima întrebare, nașterea ca salbă o viață acoperită, o monadă, iar moartea se amestecă-n aval, ca un sfârșit de început, un bal. Poeții plâng la margine de gând
ACACIA de PETRU JIPA în ediţia nr. 659 din 20 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346442_a_347771]
-
atins, hrănit și ajutat de un eretic. Recunoștința este un lucru rar. Dar cerul l-a onorat pe samaritean și Biblia ține la loc de cinste povestea lui. 5. Interesant, dacă învățătorul ar fi fost omul căzut între tâlhari, leșinat, dezbrăcat, bătut - oare l-ar mai fi disprețuit tot la fel de mult pe samaritean? Când se va fi făcut bine, când ar fi venit clipa să dea ochii cu binefăcătorul său, căci acesta promisese că se va întoarce la han să-l
SAMARITEANUL MILOS de RODICA STOICA în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345110_a_346439]
-
Ne-am uitat unul la altul. În acest moment, ca o lumină a trecut peste inima mea și strig tare: - Hristos a înviat, fraților! - Care ești acela mă? întreabă comandantul, întors de pe coridor. - Eu sunt. - Du-l la carceră, așa dezbrăcat! Dumnezeul mătii de bandit!... Când răsărea soarele, peste pleșuvele dealuri dobrogene, se auzeau, în zbor înalt, osanalele clopotelor de la bisericile din Constanța. Către cerul albastru, ridicau scări nevăzute, cântărețele ogoarelor, ciocârliile. Și era bine! Și pace-n suflet! Însemn fruntea
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului SĂ NU PLECI DEPARTE Să nu pleci departe, în vise obosite... te voi căuta, îngrijorată de toamnă ce-a venit și de frunză ruginie din copacul dezbrăcat... Suflet trecător, să nu pleci departe... prin gânduri te voi căuta, șovăind în zilele grăbite... nu pot înțelege de ce să pleci departe, când știi că te voi căuta în orice vis... în orice gând... în fiecare toamnă... Flori Gomboș**** Referință
SĂ NU PLECI DEPARTE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376917_a_378246]
-
fata se acoperi peste pulpe cu cearceaful, iar sânii și-i acoperi cu brațele. Era totuși atentă la mișcările de eliberare a bărbatului de propriile sale haine. Simți în curiozitatea sa un gest de perversitate. Nu mai văzuse un bărbat dezbrăcat decât prin filme sau reviste. Corpul lui Ștefan era ca al unui atlet antic. Mușchii pectorali se mișcau la orice gest al brațelor. Era adorabil și excitant așa cum apărea gol în fața ei. El luă din nou paharele și le umplu
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
are șase metri pe șase metri, acolo se depozitează sicriul și hainele mortului, a doua, tot șase pe șase metri, are un strat de un metru de sare pe toată suprafața și în acest volum de sare se păstrează mortul dezbrăcat. - Doamne!...Moșule, tu ai în program glume!?zice Licsandru și nu-i vine să creadă ce aude. - Hai, dom-ne, mă lași...ce vrei tu, să mă iau după ăștia de la UE, după legile lor?...Așa este, cum ți-am
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.7 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377026_a_378355]
-
idele zeului Marte, sau în arena gladiatorilor unde oamenii se distrează punând la cale cele mai abjecte lupte pe viață și pe moarte. Putem iubi noi ce e al lor? Putem iubi noi idolatria lor imorală și batjocoritoare unde statuile dezbrăcate ale bărbaților și femeilor acestui neam sunt altare de jertfă unde ei ard tămâia înșelării? Nu. Nu putem da slava Domnului nostru pentru iubirea păgânilor care numai de iubit nu ne iubesc ci ne asupresc și iarăși ne asupresc, ca
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
-Ai văzut ce mare era? Oare n-o doare când intră acest braț de macara în ea? Am ajuns în camera mea bine încălzită și, ne-am făcut comozi pe canapea, cioc în cioc ciripind în temă: -Nici nu era dezbrăcată. Ce amor este acesta? -Milităresc potrivit zicalei -Jos chiloții și la treabă. Păi nici pat nu le-ar trebui. Apropo ce-ți mai face amanta, Madam Nicolau. -Nimic schimbat. Tot mă trimite la joacă, după. -Înțeleg că nu te descarci
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
că... - Da, așa am zis și mă țin de cuvânt. Eu știu că ești virgină și am mare încredere în tine. Ne vom căsători și atunci... - Ne vom iubiiiii! a izbucnit Alina și a sărit din pat uitând că este dezbrăcată. Eugen a prins-o în brațele-i vânjoase și s-au îmbrățișat strâns. I-a simțit lacrimile pe obraji. A mângâiat-o duios și i le-a sărutat, ștergându-i fața cu buzele lui. Ea plutea de fericire. - Nu mai
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
am fost. Am considerat că e mai bine așa, decât să audă de la alții. După ce ne-am culcat, pe la miezul nopții au năvălit mascații în curte și m-au somat să mă predau. M-au luat cu ei rapid, aproape dezbrăcat. La sediul Poliției am fost amprentat și am dat mai multe declarații. Am fost acuzat că am atacat-o pe fata aceea, Mihaela Diaconu. De asemenea, am fost acuzat că am violat-o și i-am provocat vătămări care i-
EPISODUL 11, CAP. IV, MEANDRELE DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372622_a_373951]
-
Atunci observă Violeta că lângă vacile ei apăruseră doi boi care pășteau liniștiți și, undeva în marginea cealaltă a pădurii, un bărbat, întins pe spate, citea la umbra fagilor. El venise pe sub poala pădurii în urma animalelor, o văzuse pe Violeta dezbrăcată când se spăla și se așezase în acel loc răzleț. Sta retras pentru a nu crea tinerei femei o stare de rușine și tulburare. Cățelul, ca orice câine curios, scotocise prin pădure până a ajuns în acest loc unde simțise
URMARE PARTEA ÎNTÂIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372059_a_373388]