790 matches
-
facerea a fost ușoară, copilul născut va fi mintos. Copii mintoși sînt acei care se nasc dimineața, mai ales sărbă toarea. Cu cît un copil e înțărcat mai de timpuriu, cu atît e mai deștept. Dezgropare Nu-i bine să dezgropi mortul pînă nu îndeplinește patru ani de la moarte, ca să nu ți moară altcineva. Dihor Atîrnă cercei de fier (lanț) prin copaci, dacă vrei să nu vie dihorul. Dinte La copilul care se va uita în oglindă mai înainte de a împlini
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că-ți moare mama de nu i drept. Acei care voiesc, în oarecare chestie, să jure strîmb iau o piatră-n sîn și cred că apoi urmă rile acelui jurămînt vor cădea pe piatră, și nu pe dînșii. Cînd se dezgroapă un mort și se găsește neputrezit, se crede că-i jurat; în cazul acesta, se reazimă de zidul unei biserici, apoi îi ci tește preotul rugămintea de dezlegarea jurămintelor ce pot fi asupra lui. în unele localități, pomenile ce se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeia copii, se ia buricul nou născutului și, îm preună cu cămeșa pătată a femeii și cu buricul copilului, se îngroapă lîngă o moghilă* unde se împreună trei hotare, sorocindu-le că atunci să mai nască prunc cînd se vor dezgropa acele lucruri. Dacă mireasa nu voiește să aibă copii doi-trei ani, să se sprijine în ușa bisericii în atîtea degete cîți ani nu voiește să aibă copii. Dacă se îngroapă oala cu locul [placenta] cu gura în jos, femeia nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ies noaptea din groapă și vin pe la casa rudelor, le mănîncă ce găsesc gata și le varsă făina din căpistere. Dacă la șase săptămîni de la moartea cuiva moare și o altă persoană din familia celui dintîi mort, atunci acesta se dezgroapă și, dacă îl găsește cu fața în jos, se crede că este strigoi; îndată i se bate un par în inimă, pe care o și ia, și cu ea se ung toți membrii familiei, păzindu-se prin aceasta de a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu te teme că-ți va mînca strigele inima. Cînd se naște un copil, se împlîntă în pragul ușii un cuțit și se pun în leagăn două ace ca să se împiedice strigoii să se apropie să ia copilul. Strigoiul e dezgropat la cumpăna nopții, cînd dorm apele, dus într-o pădure, unde fie e ars cu totul, fie i se arde numai inima. Cenușa se aruncă pe apă de rîu. (Gh.F.C.) Cei care deoache se fac strigoi. (Gh.F.C.) Strigoi se face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
restrânsă și vizibil inegală, regretul supunerii inevitabile la „marea trecere” aduce un lirism autentic: „Cocoși răniți în aripi - anii mei/ Trec îngropând sub glezne timpul sferic/ Prin vămi unde vitraliile serii / L-acoperă-n ninsori de întuneric.// Veni-vor ciocârlii să îi dezgroape / Cu bruma toamnelor mijind sub gene,/ Dar plumbii aripilor tot mai mult/ L-or afunda-n chilii subpământene.// Hei - anii mei - sirepi cu splina arsă/ În nopțile leproaselor tranșee/ Unde e oare tava cu jeratic / Să trecem iar în chiot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
explicația nedepășirii traumei suferite, întrucât șocurile și rușinea îndurate în timpul acțiunii au fost suficient de puternice încât să inducă o stare de dezamăgire viscerală față de natura umană și de destinul lor. Ei și-au refulat amintirile traumatizante, nedorind să le dezgroape, și reprezintă majoritatea supraviețuitorilor după 1989, dar, deși suferinzi și dezamăgiți la rându-le, nu au refuzat cu totul contactul cu lumea exterioară și au reușit să își întemeieze familii și cariere, atât cât le-a permis regimul. Un alt
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
autentic din DAGI, pag. 72. Document datat 13.12.1982. aaaa Nota AS: este probabil un calc după "conditionner" din franceză care înseamnă când e vorba de un produs și a "ambala". bbbb În fapt este vorba de o amintire dezgropată prin punerea în pagină. cccc Nota AS Cunoscătorii vor recunoaște fragmente de la începutul Romanului Trandafirului. Visele din cărți se fac, așa încât Freud și discipolii lui ar trebui să se aboneze la biblioteca frecventată de pacient, evitând astfel să-l întrebe
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
și în special arheologia ținutului natal. A ajutat la aceasta și profesorul Ciurea cu talentul său de a entuziasma elevii pentru trecutul și în special pentru preistorie. Nu o dată, grupuri de elevi am făcu săpături pe Cetățuia de la Rădășeni, unde dezgropam oale neolitice, săgeți de cremene, fusaiole. Și mai curând, acum vreo 15 ani, mam dus pe Cetățuia în amintirea trecutului. Am găsit în arătură la suprafață un topor de piatră. Acum am renunțat la asemenea expediții, dar urmăresc cu interes
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Referendum pentru "votul uninominal" / 152 DECESUL / 159 Alianța în moarte clinică / 159 De la fuziune la fisiune / 167 POST-MORTEM / 193 Nimic nou pe Frontul de Est / 193 PD-L în pole-position / 209 Alegeri bramburite / 217 Mortul de la groapă nu se mai dezgroapă! / 222 LECȚIA ALIANȚEI / 225 Anexe / 235 Preambul 12 decembrie 2004, ora 21. Pe baza datelor comunicate de exit-poll-uri, televiziunile transmiteau deja vestea victoriei lui Traian Băsescu în fața lui Adrian Năstase în cea mai importantă competiție electorală din România, cea pentru
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
ei, scoase la iveală de votul din 30 noiembrie și criticate post-factum de către politiceni, au confirmat că așa numita lege a votului uninominal a reprezentat o capcană atât pentru electorat, cât și pentru politicieni. Mortul de la groapă nu se mai dezgroapă! Împreună, cele două partide ale fostei Alianței "Dreptate și Adevăr" depășeau cu circa 300000 de voturi performanța lor comună din urmă cu patru ani, în timp ce în expresie relativă sporul electoral era încă și mai mare, situându-se în jurul valorii de
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
vine cu un ajutor neașteptat, tocmai în faza finală a cărții, contribuind cu mult talent și dăruire, la realizarea unor fotografii în timp de iarnă grea, după dezgroparea de sub zăpadă a crucii lui Nicolae Petrașcu la Sibiu, așa cum cartea însăși dezgroapă de sub mantia trecutului, personalitatea uriașă și unică a marelui luptător. Toată arta și gustul rafinat și le-a pus apoi în realizarea practică a copertei. în sfârșit, nu trebuie uitați cei care au furnizat diverse informații și caracterizări în articole
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
caligrafiat de Destin”. Ciclul Steaua Venerii (purtând drept motto eminescianul „Ochii mei -nălțam visători la steaua/ Singurătății”) potențează asemenea viziuni. Apar și noi simboluri, liliale și serafice. Ofelia a căzut „în lumea industrială”, îngerii (figură frecventă, tematică) se căznesc „să dezgroape ancora sădită în nămol”, lumina lunii zămislește o „noapte, noapte fără de hotare”, „nicăieri vreo stea, pretutindeni întuneric, pustiu”, pescarii își aruncă „năvodul după stele” peste „ziua pentru cusut inima în omul șablon”, lumina „tunsă, obosită [...] atârnă peste șoaptele izvoarelor,/peste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
este mirandolanul care învață toate limbile, toate științele și toate artele pentru a fi lovit de fulgerul demenței și a muri la numai 30 de ani; nu este nici Leonardo, care își pictează iubiții dându-le chip de gioconde, care dezgroapă morții pentru disecții și studii anatomice și care construiește mașini dedalice spre a ajunge la Cer; nu este nici Michelangelo, care se încăpățânează să-l sculpteze pe piticul David mai gigantic decât Goliath. Pe scurt, Homo pansophicus nu este „titanul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era de ajuns pentru a le atrage imediat, pentru a devora prada cu înverșunată furie, fără să le mai poată fi luată. Erau insensibile la frig și la căldură și refuzau orice haine, chiar și pe gerurile aspre ale iernii, dezgropau mortăciuni și vânau orătăniile. Fetițelor le era frică de lumina zilei (aveau fotofobie) și preferau noaptea (nictalopie), ascunzându-se toată ziua la umbră și acționând noaptea, gemând și urlând... Micuța Amala a murit de nefrită în 1921, iar Kamala nu
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
a scos din balamale ușa de intrare în curtea plină de iarbă, acolo unde a instalat mai multe mese din lemn acoperite cu pânză albă, un grătar artizanal și un samovar rusesc, o antichitate, mă întreb oare de unde l-au dezgropat. Conducătorul afacerii este capul familiei, un bărbat burtos de circa 60 de ani, care se cam plictisește și are chef de vorbă. Pentru el, numărul de pelerini crește de la an la an, dar este vorba de „oameni săraci, majoritatea dintre
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
indică existența unor credințe similare. Cultul craniilor este amplu atestat la Hacilar. La Cătai Hiiyiik, scheletele erau îngropate sub pardoseala caselor, însoțite de ofrande funerare: bijuterii, pietre semiprețioase, arme, textile, vase de lemn etc.38 în cele patruzeci de sanctuare dezgropate până în 1965 s-au găsit numeroase statuete în piatră și în argilă. Principala divinitate este zeița, prezentată sub trei aspecte: femeie tânără, mamă dând naștere unui copil (sau unui taur) și bătrână (întovărășită, adeseori, de o pasăre de pradă). Divinitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
acela de la Soto (lângă Sevilla), de 21 m lungime, având ca fronton un bloc de granit de 3,40 m înălțime, 3,10 m lărgime și 0,72 m grosime, care cântărește 21 de tone. La Los Millares, s-a dezgropat o necropolă cu vreo sută de "alei acoperite". Majoritatea mormintelor sunt situate sub movile enorme. Unele morminte conțin până la 100 de morți, reprezentând mai multe generații ale aceleiași gens. Câteodată camerele mortuare au un stâlp central și pe pereți se
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
veche istorie subterană, de la Kolokol-ul lui Herzen (1855) pînă la Iskra lui Lenin (1900)? Povești despre tipografii ascunse, despre tipărituri clandestine, despre cărți subversive. Ca la Dostoievski în Demonii, acolo unde Netceaiev îl atrage pe Ivanov în capcană, trimițîndu-1 să dezgroape din grădina școlii o presă tipografică. În miezul mișcărilor de opoziție ca și între disidență și Stat, miza bătăliei era tiparul, condiția existenței presei, prim instrument al puterii. Lucrul care diferențiază, de altfel, cercurile populismului rus (strămoși direcți ai cercurilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
rapid de la prima la ultima pagină, ca să văd ce cuprind, iar apoi spre a mă afunda în citirea lor pe îndelete. Nu mi-a fost în intenție, când am început să scriu pentru Ramuri aceste rânduri despre rostul revistelor, să dezgrop o amintire din copilărie, dar văd că ea îmi vine sub condei vreau, nu vreau. De ce? Pentru că în îndepărtata copilărie mi-a fost ino culată patima, pasiunea „vicioasă“ pentru cititul revistelor, de care nu mai am nici o șansă să mă
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
al insectelor. Aerul încins se lichefiază în tentativa de a se răci, curgând opărit în apa mării. Unul în doi Numai prin ea pot să-mi sondez toate pliurile eului. E ca și cum te-ai cufunda adânc în bulboana memoriei, ca să dezgropi alarmat câte o mică parte din comorile copilăriei. Acum știu că nu mi-am pierdut puritatea de tot: era numai ascunsă bine și, desigur, n-ar fi ieșit la suprafață fără impulsul sentimentelor ei, reflectat în sufletul meu. Fiece gest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
creștin și meriți această înviere la sfârșitul zilelor. Dumnezeu e binele colectiv la care contribuim. În roman eroii încearcă să ducă la capăt o misiune altruistă prin care să nu lase România și zona asta să cadă în Est. Am dezgropat de pe undeva un personaj medieval, făcuse parte din anturajul unui diplomat vene‑ țian, împreună cu care mersese să negocieze ultima cru‑ ciadă ; cam prin timpul lui Ștefan cel Mare - unul din proiectele de cruciadă care nu s-au mai făcut, după
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
pentru persoana, viața, aventura și pitorescul unora dintre aceștia a depășit valoarea omului sau colaboratorului. Unii dintre acești „Oameni văzuți de aproape“, precum Henric Sanielevici, Nae Ionescu și Dem. I. Theodorescușaca lul, au dat de furcă memorialistului, care i-a dezgropat și Îngro pat din nou pe bieții noștri colaboratori răposați, cu o aplicație uneori supărătoare, alteori de un gust mult discutat, capricioasă și vagabondă prin digresiunile ei, dar credincioasă tradiției acestui gen gură-rea, ingrat și incomod al istoriei mă runți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Am citit cândva poves tea [aceea] din O mie și una de nopți cu femeia cea frumoasă, frumoasa frumoaselor, mândra mândrelor, care ziua abia ciugulea, cu gurița ei fragedă, câte un bob de pilaf, iar noaptea se ducea prin cimitire, dezgropa cadavrele și se hrănea din carnea lor.) Ca o ultimă supoziție, dintre atâtea, unele mai nevalabile decât altele: neliniștea sexuală a acestor femei și lubricitatea lor furioasă În intimitatea unor legături de cele mai multe ori anonime, cu amanți ocazionali și foarte
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
din cofetărie umplându-și buzunarele cu tot ce îi plăcea. Carlina stătea nemișcată în momentul acela, privindu-i chipul și expresia tandră, atât de vizibilă. Avea un sentiment de putere și dominare. Acest lucru o făcuse pe Carlina să își dezgroape unele amintiri din copilărie, pe care le strângea la piept și erau ca un felinar. Copilăria și adolescența ei fuseseră ca un tunel la al cărui capăt zărea o luminiță, la care râvnise să ajungă. Obrajii îi ardeau, iar ochii
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]