1,677 matches
-
trecutul glorios al neamului românesc dar și în frământările cotidiene. Eminescu a fost un scriitor și jurnalist pasionat de adevăr, a avut curajul să prezinte societatea în care trăia exact așa cum era, si articolele sale păstrează și astăzi vehemență și dezgustul sau pentru societatea demagogica și coruptă în care trăia. Într-un articol tipărit în ziarul “Timpul” în 1878, Eminescu spunea: “Poporul a pierdut de mult încrederea că lucrurile se pot schimba în bine și, cu acel fatalism al raselor nefericite
DIN NOU DESPRE EMINESCU de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363752_a_365081]
-
15 martie 2017 Toate Articolele Autorului Anii trecuseră peste mine, nu mai aveam demult elanul juvenil, ardoarea, entuziasmul de odinioară. Priveam absent în urmă, către propriul trecut, către propriul ”eu”, acum dezabuzat, aproape inexistent. Urmăream multe dintre creațiile contemporane cu dezgust, iar când vedeam în parc perechile de îndrăgostiți sărutându-se și (era să spun) legând jurăminte de iubire, dacă nu m-aș teme că această noțiune a devenit între timp desuetă, mă cuprindea un soi de invidie. Însă nu aș
REPETIŢIE PENTRU O PIESĂ DE TEATRU de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350230_a_351559]
-
nr. 2266 din 15 martie 2017. Anii trecuseră peste mine, nu mai aveam demult elanul juvenil, ardoarea, entuziasmul de odinioară. Priveam absent în urmă, către propriul trecut, către propriul ”eu”, acum dezabuzat, aproape inexistent. Urmăream multe dintre creațiile contemporane cu dezgust, iar când vedeam în parc perechile de îndrăgostiți sărutându-se și (era să spun) legând jurăminte de iubire, dacă nu m-aș teme că această noțiune a devenit între timp desuetă, mă cuprindea un soi de invidie. Însă nu aș
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
ivise nimic la ... Citește mai mult Anii trecuseră peste mine, nu mai aveam demult elanul juvenil, ardoarea, entuziasmul de odinioară. Priveam absent în urmă, către propriul trecut, către propriul ”eu”, acum dezabuzat, aproape inexistent.Urmăream multe dintre creațiile contemporane cu dezgust, iar când vedeam în parc perechile de îndrăgostiți sărutându-se și (era să spun) legând jurăminte de iubire, dacă nu m-aș teme că această noțiune a devenit între timp desuetă, mă cuprindea un soi de invidie.Însă nu aș
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
sunt conduși numai de capriciul bestialității lor, nu pot spera nimic. Sunt exclus de la toate posibilitățile vieții. Ca să merg pe stradă trebuie să cheltuesc un capital de energie și atenție cu care alții pot ceti un volum.” E plin de dezgust, descurajare, oboseală. La 33 de ani se compară cu toți martirii lumii de la Cristos încoace. Refuzat de politică, refuzat de teatru, el își găsește preocuparea în roman. În 1930 îi apare romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război
CAMIL PETRESCU-SCRIITORUL CARE A VĂZUT IDEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348513_a_349842]
-
cedeze, dându-și copilul acestei scorpii. “Dumnezeu să vă ajute!” rosti, așa, mai mult ca pentru el. - Da’, voi ce faceți? Haideți! Nu mergeți la noi? Trebuie să sarbătorim, zise Lena, insensibilă ca de obicei. Ceilalți trei o priviră cu dezgust și uimire. Floarea izbucni în plâns iar lui Nicolae și lui Vasile nu le venea să creadă că o femeie poate să fie atât insensibilă, atât de inconștientă încât să nu realizeze că acesta nu era un prilej de sărbătoare
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 4 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348523_a_349852]
-
fi imposibilă păstrarea înțelepciunii străvechi, a locuitorilor puternici și viteji. Între apa de afară, focul din pieptul ei, aerul rece și lemnul trăsurii mai avea numai un semn de primit, o legătură necunoscută dintre soare și lună, dintre iubire și dezgust. O dezlegare a misterului. În prima înfățișare, nigredo, un lup uriaș se înălța în fața trăsurii cerând de mâncare. Apoi regii și reginele primeau iertarea pământului și a cerului punând stavilă năvălirilor dușmane. Cât de departe pot însemnele regale să susțină
BRATARA DACILOR de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348597_a_349926]
-
pe care erau pictați sfinți hieratici, după tradiția noastră creștin-ortodoxă, sub care erau scrise numele ctitorilor și ale altor credincioși din sat, s-a uitat cu o privire sfidătoare la icoană, s-a strâmbat și a scuipat a greață și dezgust într-acolo. Demonstra prin gestul său că avusese efect educația ateistă imprimată de tătucul Stalin supușilor săi. Dar, cea mai bună dovadă că rușii nu degeaba erau vestiți ca mari bețivani, aveam să o constatăm și noi, locuitorii comunei vâlcene
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
închideam ușa după el, zicându-i: Mai am doar șase luni și în curând voi fi major și atunci ai să te duci în p ... mea. Îi simțeam prezența în dreptul ușii și un oftat prelung. Atunci nu simțeam nimic decât dezgust și dorința să nu mai treacă pe la mine, o nebunie neînțeleasă care a pornit dintr-o dată și nici peste ani nu i-am înțeles motivul, când regretul față de tot ceea ce cauzasem ca supărare fratelui meu nu am deslușit-o. Într-
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
o posibilă formulă a plictiselii: „P=m/v²”, potrivit căreia plictiseala este direct proporțională cu cantitatea de plăceri (îndeosebi când acestea sunt de natura reuniunilor și obligațiilor sociale) și invers proporțională cu pătratul vitezei de derulare a acestora. Nota 1: Dezgustul se instalează atunci când doar buna creștere și teama de ridicolul situației care s-ar crea se opun tentației resimțită de atâția dintre noi de a urma măcar o dată în viață exemplul „demonului” dostoievskian Nikolai Stavroghin, adică să prinzi zdravăn cu
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
celor aflați în apropierea lor, fără discernămât; lovituri ce l-ar fi putut încovoia până și pe legendarul Hercule. Între cei mulți, care icnesc de durere, este și Bert. Durerea este crâncenă pe moment, ca mai apoi să lase loc dezgustului. Stagiul militar poate fi asemuit cu un bazin olimpic, plin cu excremente, ce trebuie străbătut de la un capăt la altul schimbând stilul de înot după cum ți se comandă. Ca mulți alții, Bert se așteptase să li se ceară simplu, bărbătește
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
să revină la la oile lui ” dar îi este imposibil. Glasul studentului a devenit tânguitor, se milogește pur și simplu să primească nota maximă. O fi știind el ce o ști dar situația a devenit jenantă stimulând glandele salivare a dezgust. Profesorul pune capăt situației trecându-i nota zece în carnet și în foaia oficială aflată în fața sa. Este rândul lui Albert să se facă de râs. După ce expune primul subiect, ajutându-se de cele notate, ajunge la albul ciornei. Locațiile
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
cinci instituții, în sensul nealterării specificului fiecareia dintre acestea, va aduce un număr mai mare de spectatori.” Am mai auzit gugumănii, dar asta le întrece pe toate! Praf în ochii proștilor! Un alt om de cultură comenta, cu amărăciune și dezgust: „Prin OUG 72, Ministerul Culturii a înființat, recent, Institutul Național al Filmului și, curând, va înființa Institutul de Cercetare și Formare în Cultură și Administrarea Fondului Monumentelor Istorice, dar și Muzeul Științei și Tehnicii «D. Leonida», și Muzeul Filatelic. S-
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365069_a_366398]
-
echilibrului vieții omului postmodern, centrată în cultura trupului și incultura duhului... Mai grav este atunci când victime ale rutinei sunt unii slujitori bisericești: preoți care săvârșesc cele sfinte într-o stare de totală platitudine, citindu-li-se pe chip un oarece dezgust față de misiunea lor, ciuntind mereu ritualurile și dând impresia, în permanență, că slujba este pe sfârșite... Mai grav, auzim uneori și voci de monahi care, de dragul respectării tipicului, citesc pasaje lungi (în special, catismele și canoanele utreniei), într-un stil
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
Un critic literar trebuie să citească cam tot ce apare ca să poată recomanda contemporanilor săi literatura cu adevărat bună. Și se produce în timp un fel de intoxicare. Un critic literar parcurge atâta maculatură încât poate ajunge la un adevărat dezgust față de literatură. Dar în momentul când nu mai simți nici o bucurie pentru lectură, te poți considera descalificat, în calitate de critic literar. Un ideal al criticii literare ar fi - oricât de departe ar merge profesionalizarea - să păstreze acea candoare inițială, acea capacitate
CARTEA CU PRIETENI (L)- ALEX STEFANESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365702_a_367031]
-
cu cei care fac ceva pentru țară, iar fondul nostru genetic abundă de astfel de personalități, însă cum spuneam mai devreme, este un fel de rotire de cadre scoase la înaintare, mereu alții dar totdeauna aceiași. MDP: Simt un mare dezgust pentru lumea literară de astăzi, pentru mizerabilii și pornografii boemelor literare, premiați și susținuți de instituțiile statului.. Dumneavoastră? ILIE MARINESCU: Trăiesc același sentiment de frustrare și mă feresc să folosesc cuvinte licențioase, când constat, la fel ca și dumneavoastră, că
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
cu cei care fac ceva pentru țară, iar fondul nostru genetic abundă de astfel de personalități, însă cum spuneam mai devreme, este un fel de rotire de cadre scoase la înaintare, mereu alții dar totdeauna aceiași.MDP: Simt un mare dezgust pentru lumea literară de astăzi, pentru mizerabilii și pornografii boemelor literare, premiați și susținuți de instituțiile statului.. Dumneavoastră?ILIE MARINESCU: Trăiesc același sentiment de frustrare și mă feresc să folosesc cuvinte licențioase, când constat, la fel ca și dumneavoastră, că
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
și ea prăvălindu-se în hău. Nici hlizelile stafiilor din jurul monstrului nu o liniștiră. Și nici căutătura crâncenă pe care i-o arunca un strigoi aflat în dreapta scaunului ducal. Făcu doi pași în direcția indicată. Cărnurile revărsate se cutremurară a dezgust. - Prea sfinte, părinte, stropiți-o cu agheasmă, ca să-i scadă puterile, să nu cumva să ne fure sufletele! Strigoiul se apropie rânjind și o stropi cu apă sfințită, plasmodiind o litanie plină de blesteme. Silvia ceru, spre uimirea tuturor să
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
mamă, acesta a tânjit după această căldură, vibrând la suferințele celor din jur, la suferințele umanității. De aceea și atmosfera cazonă a politehnicii din Petersburg, unde a fost student, militarizată după sistemul aracceevist, îi smulge accente încărcate de disperare și dezgust:” Dragă frate-îi scria Dostoievski fratelui mai mare-ce trist e să trăiești fără speranțe.Scrutez viitorul și sunt îngrozit ... Mă zbucium într-o atmosferă de îngheț polar, unde nu pătrunde nici măcar o rază de soare. “ Cu această dezamăgire și altele multe
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
tuse. Primarul se legănă în loc, făcu grimase și-o durere îl apucă de la stomac de-odatʼ Și-abia mai apucă mai la o parte să se tragă ca să nu verse pe monsieur ministru Iar delegații se întoarseră cu spatele de-așa dezgust, ce nu văzuseră vre-odatʼ Și-un funcționar al primăriei, tot țeapăn, veni cu-n toc, stimabilul să se semneze în registru. Răspunse-apoi primarul după ce-și mai reveni: -Tocmai vomit poșirca dumneavoastră de onoare monsieur ministru dragă De-i zice
ROMULUS VULPESCU 1933-2012 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351671_a_353000]
-
Uite, vezi, negustorule, așa sunt eu: pe ce pui eu mâna, tot se usucă! Așa a fost norocul meu. Să iau alta? Nu iau. Pe care-aș pune mâna s-ar usca și-ai rămâne fără marfă! Și-aruncând cu dezgust fructul uscat, cei doi mari prieteni se depărtară, fără ca negustorul de portocale să știe cu cine avusese cinstea să vorbească. Al. ȘERBAN (Revista „Flacăra”, 4 februarie 1912) (din colecția prof. Ion C. Hiru) Referință Bibliografică: none / Ion C. Hiru : Confluențe
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
-
independenți), dar aceasta nu e aruncată acum, precum mănușa, unei necercetate, de dinainte, și neînțelesei lumi; nu-i lipsește, dacă vad bine, nici sila de abstracțiuni a acelora, în locul lor dorind deci a pipăi formele concrete, încă în seve ... înfruntarea, dezgustul, de specioase suavități, bățoșenia existând dar, poeta le îmblânzește numai sub ironia buna: Celule ruginind prin memoria brumată/ Ochii, brațele, faptele tale odată/ Colțul alb al gurii zbate un fluture alb/ Colțul stâng un fluture negru /Și eu o femeie
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
timpul său, el este în afara lui, exact pentru că el este în timpul nostru - „Timpul de Plumb”; 19. „în dezechilibrul său, în disproporția sa, Bacovia nu se află niciodată într-o deplină unitate, ci totdeauna în dedublare”; 20. „ de ce această plictiseală, acest dezgust la Bacovia? Înțelegem ciudata rană a sufletului său: este vorba mereu de eul său imens care-l macină, tortura de-a se apleca asupra lui însuși în teribila devorare de sine. Această combustie interioară sporește puterea golului care apare și
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
ți-ar fi dușman; tratează-ți dușmanul, ca și cum mâine ți-ar fi prieten!”. Cu gustul amar de a fi fost pus în situația de a alege dintre două rele răul cel mai mic, fiindcă a treia posibilitate nu există, cu dezgustul de a fi jucat fără să vreau rolul „cetățeanului turmentat” alături de alte milioane de români, mă rog la Dumnezeu să ne ierte și să ne dea sănătate, fiindcă boala e gravă! Pr. Dr. Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA Scrisoare Pastorala Nr.234 5
ROMÂNIA TURMENTATĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354962_a_356291]
-
e și normal, de altfel, care vor fi următoarele direcții ale artei viitorului, după ce se va fi stins într-un final acest aparent interminabil torent de pornografie grețoasă a prezentului ridicată, culmea, la rang de linie estetică desăvârșită?! Mă umple dezgustul profund atunci când văd cum este șters la fiecare pas din memoria omenirii de către reprezentanții postmodernității acesteia violente și triviale - unde ipocrizia și minciuna au atins un nivel ce depășește valoarea sa de maximă acceptabilitate posibilă - conținutul unui trecut istorico-artistic întreg
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]