1,212 matches
-
spusesem numai și numai adevărul. Mă privi în ochi cu grație, făcându-mă să recunosc eternul feminin, sublim, nemuritor, chiar lângă mine, alături de mine. Ce tragedie! Am fi putut fi atât de fericiți împreună! Iubita mea... A dansat simplu, primitiv, dezlănțuit, până la epuizare. Era mândră, superbă, dominatoare. Era aleasa. Era unica. Apoi am văzut chipul lui Deborah, trecută în moarte, neajutorată, implorând dreptate din lumea din care nimeni nu s-a întors vreodată. Sângerie. Moartă. Ploaia a început să răpăie cu
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
În cele din urmă, să danseze, alături de regina țiganilor, ultimul dans... De data aceasta, chiar ultimul... Apoi să se sinucidă". "Atât? Atât îi mai rămâne?". I-am sărutat gleznele, spatele, gâtul, apoi am posedat-o într-un act primitiv, sălbatic, dezlănțuit, strigându-i numele, la fel cum o făcusem și ultima dată. "Da... Atât îi mai rămâne", am repetat, la sfârșit. "Semeni atât de mult cu ea... dar nu vei fi niciodată la fel ca ea... Iartă-mă!", am adăugat. Am
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
peste paturi peste bufetul cu ceai șI cafea peste vitrina cu amintiri ce-ar fi trebuit reparate becurile cu lumina prea slabă - de abia vedeai ca să coși sau să repari rufăria - în nopțile cu crivăț lunar cu basme cu fiare dezlănțuite ce-ar fi cârmuit demult pe moșie planuri și himere de călătorii prin locuri lacustre... distante... himere ofilite bătrânul curăța cartofi pisicile arhaice torceau firul vieții bătrâna și mai bătrână încerca să zărească pisicile copile care împleteau urmăriri cu vânători
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
să scoată o puzderie de scânteii, auzuindu-se din când în când trosnituri răzlețe, ca dovadă că-n lemne se mai păstrau stropi de apă. O bubuitură năpraznică l-a făcut să tresară. Ușa exterioară, din tindă, fiind împinsă de vântul dezlănțuit, a lovit în tocul ei cu atâta forță, încât geamurile de la ușa interioară au zbârnâit... mai-mai să se spargă. Imediat s-a lăsat o liniște de mormânt care devenise apăsătoare și-i dădea senzația lipsei de aer. A simțit o
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
proză, care, pe aceeași copertă patru a cărții lansate afirma: „Niciodată nu aș fi crezut că o adolescentă poate rezista tentațiilor facile în materie de literatură, venind cu demnitate antică dinspre Agârbiceanu și Rebreanu, fixând un univers rustic solid, învolburat, dezlănțuit, cu un talent rotund, unitar, pătimaș, incontestabil”. După ce a prezentat în cuvinte puține dar pline de miez romanul și autoarea lui, apelând la recuzita din propriu-i rucsac și preschimbându-se direct, pe scenă, într-o leliță „bețâcă” (bețivă), Pelaghia
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
mi-ai vorbit, pesemne că ești Și acuma mânios, pe lumea asta toată, Ce s-a întors, cu susu-n jos. Mai ține-mă, fă bine-n viața, cu sănătate Mie și celor de lângă mine. Oprește furtună, Ce deasupra-mi e dezlănțuita, Eliberează soarele, ca să-mi încălzească Inima și sufletul, ce-acuma... Se-ndreaptă către tine. Timelkam, Austria iulie 2014 Referință Bibliografica: Alo, D-zeu? / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1347, Anul IV, 08 septembrie 2014. Drepturi de Autor
ALO, D-ZEU? de COSTI POP în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349424_a_350753]
-
Judecând cu realism, trebuie să spun că situația mea era excelentă: cu viteza unei rachete mă primiseră în Uniunea Scriitorilor și, prin aceasta, mă scutiseră de școala care-mi mânca atâta timp.” (Soljenițîn, 2002, pag.111 ) Cu toată această campanie dezlănțuită împotriva sa, Soljenițîn continuă să scrie: adună materiale pentru Arhipelag, lucrează la cartea despre revoluția din anul 1917 (denumită convențional R-17), începe „Pavilionul canceroșilor” și extrage câteva capitole din „Primul Cerc” care ar putea fi publicate strategic atunci când va fi
A. SOLJENIŢÎN. VIŢELUL ŞI STEJARUL. de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349388_a_350717]
-
consacrat eforturile principale redactării unei hristologii ortodoxe moderne. Concepută ca un amplu dialog cu tradiția patristică, filozofia existențialist-personalistă, teologia dialectică protestantă și sofiologia bulgakoviană, monumentala lucrare apărea la Sibiu în primăvara anului 1943, în momentele de maximă intensitate ale conflagrației dezlănțuită de nazismul hitlerist și care însângera întreaga Europă. Pentru a-și putea recupera nordul Transilvaniei cedate Ungariei hortiste în 30 august 1940 prin dictatul de la Viena — ceea ce a făcut, de exemplu, ca între anii 1940-1945 Universitatea de la Cluj să funcționeze
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
sau zbuciumul Universului, dacă nu cumva roua este durerea nopții, învinsă de triumful luminii... Cântase și Veronica Beethoven la pian, dar niciodată nu atinsese perfecțiunea orchestrei aulice, sonurile plângeau, se tânguiau asemenea unui suflet în zbucium; aici părea o furtună dezlănțuită, aci o zi feerică în care domnește atotputernicul soare peste o eternă primăvară. Scurte intermezzouri curgeau parcă ca susurul unei ape sau dansau feeric ca niște roiuri de fluturi într-o nuntire celestă.... -Doamneee,grăi Veronica, ce mult ne saltă
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
acea cărare îl scoase la un luminiș. Când se uită mai bine, se afla chiar în poiana de lângă casa sa! Domnul îi arătase drumul spre casă într-un chip așa de minunat, încât să nu moară de îngheț prin viscolul dezlănțuit sălbatic! Ce minune! Cărarea mergea chiar spre gospodăria sa! Acum, la lumina poienii, vedea clar cum urmele prin zăpadă erau a două căprioare, și acele urme duceau chiar la stogul de fân de unde obișnuiau să se hrănească sărmanele căprioare. Mare
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
urmărea sorocul privea avid scânteia, născuta ca să moară și se-ntreba șocat: lumina unde-i zboară, în ce incerte spații își năruie minunea ce la un moment dat împrăștia genunea și-n ce sfere-și transferă puterea lui de leu dezlănțuită magic de-nlănțuitul zeu, unde-i piere tăria ce se-mplânta spre cer, regește împărțind putere și mister și cum de poate acum, chiar și fără mănușă cu-atâta ușurință să-i umble în cenușă. si-l doare pân-la țipăt, ca
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
avut de-a face cu inspectorul. În fapt, inspectorul era o femeie. Nu a trecut mult până la a considera că s-au înșelat crezând că au de-a face cu o femeie. Întrebările puse sunau a lătrături ale unui câine dezlănțuit. După fiecare răspuns, sincer dealtfel, cățeua se repezea să-i sfâșie încercând să le schimbe depoziția. Nu aveau ce să schimbe și totuși femeia îi tortura insistând cu lătrături scurte și repezi, dând să le sară la jugulară. Albert s-
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
slujind de o viață, ca un adevărat sacerdot, în templul care se numeste: Poesia! Citind PAS ÎN DOI, veți afla cum puteți trăi în armonie și în echilibru explorând necunoscutele spiritului interior ale Omului, de la freamătul timid al gândului până la dezlănțuita furtună pasionala a Cuvântului, dar și interferență poeziei cu grafică, datorate celor doi creatori: Theodor Rapăn, autorul sonetelor, si Damian Petrescu, realizatorul albumului plastic. * Volumul PUR ȘI SIMPLU. 154 Contrasonete, cu opere grafice de Damian Petrescu (Editură „Semne” - 2015) vine
O PROVOCARE – ICONOSONETELE ŞI CONTRASONETELE LUI THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/365527_a_366856]
-
abisurile înfiorătoare, când eram ca o jucărie în voia naturii pe vârful valurilor. Mă treceau fiori de traspirație ce îngheta pe spatele meu, văzându-mă în adâncurile tenebroase ale mării. Eram o simplă jucărie în mâna destinului și a naturii dezlănțuite. Când am fost ridicat din nou pe culmile valurilor, am văzut cum trece ultima barcă cu motor, la vreo sută de metri de mine. Cu toată disperarea din glas și cu rama ridicată pe verticală am țipat cât am putut
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > ROPOT DE GÂNDURI Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 932 din 20 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Pe luciul apei dezlănțuite aleargă al dorului meu avânt Cu aripa timpului larg deschisă, planează pe vânt... Destramă iar norii de lacrimi fără un strop de cuvânt... Și-nalță furtuni de trăire, răscolind al serii pământ. Gonește sălbatic în pustiul color Fornăie-n nările
ROPOT DE GÂNDURI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 932 din 20 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365265_a_366594]
-
Rămăsesem și mai trează decât mă așezasem în pat... Liniștea studioului îmi chinuia timpanele, tic-tac-ul pendulei nu-l mai sesizam... O presiune intracraniană mă încredința într-un crescendo alarmant că-mi va pocni țeasta! Și, peste asta, motorașul cardiac tura dezlănțuit inducându-mi panică! Mă așezasem pe fotoliu cu zaharnița în mână, încercând să-mi vâr în gură un cub alb, când telefonul urlă strident. Mi se păru adevărat sunet de SMURD... Șocul meu diminuă ca prin farmec... Găsii chiar puteri
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
consacrat eforturile principale redactării unei hristologii ortodoxe moderne. Concepută ca un amplu dialog cu tradiția patristică, filozofia existențialist-personalistă, teologia dialectică protestantă și sofiologia bulgakoviană, monumentala lucrare apărea la Sibiu în primăvara anului 1943, în momentele de maximă intensitate ale conflagrației dezlănțuită de nazismul hitlerist și care însângera întreaga Europă. Pentru a-și putea recupera nordul Transilvaniei cedate Ungariei hortiste în 30 august 1940 prin dictatul de la Viena — ceea ce a făcut, de exemplu, ca între anii 1940-1945 Universitatea de la Cluj să funcționeze
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
marchează începutul mileniului trei. Epuizarea zăcămintelor aurifere din Apuseni, investitorii străini, închiderea minelor, înstrăinarea bogățiilor în dauna românilor și multe alte probleme sunt abordate cu profesionalism, cu verticalitate, cu întrebări directe care cer răspuns sincer, în eseul “Departe de lumea dezlănțuită” - după cartea și filmul cu același nume, de Thomas Hardy. Despre cotiturile pe care le poate lua viața la un moment dat, autoarea vorbește cu neîngrădită libertate. Astfel, despre actorul Dragoș Pâslaru, cel care a devenit fratele Valerian de peste două
DUMNEZEU ŞI ARTA, DE CEZARINA ADAMESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364903_a_366232]
-
până la voită dematerializare, lăsând în puritatea sa expresia sufletului să se manifeste larg, fără opreliști: „Ne-am dezbrăcat de trup/ Pentru a ne asculta sufletele,/ Era atâta liniște în sufletul nostru/ Încât auzeam ecoul universului...// Eram noi, departe de lumi dezlănțuite,/ În eter... dansam rotocoale/ Călcam cu picioarele cerul/ Netezeam pământul cu mâinile goale.// Ne-am învârtit de multe ori,/ Și-am cunoscut atâtea lumi/ Îmbrăcate-n iubiri... Erau luate de vânt./ Dar, între alb și negru, trăim pe pământ.// Sunt
DANIEL MARIAN DESPRE IOANA LĂPUȘNEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366298_a_367627]
-
și deopotrivă modern, ambele într-o atmosferă armonioasă și pe potriva plăcerii tuturor, e „hanul artiștilor”...! Se numește Restaurantul „Irina” și e clădit întru binele soartei drumeților, chiar alături de peroanele Autogării din Bacău! Glorie vinului Buchet de voluptăți, sursă de inspirații dezlănțuite, vinul e o sonatină de Chopin. Păstrat în corn de zimbru, în vechime, apoi în amfore smolite, iar mai târziu în poloboace, vinul a fost, în toată vremea, agoniseala cea mai risipită, și așa va fi, cât timp în lume
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
spus, între forțele infernale și cele cerești. Este imperios necesară această reîntregire a hotarelor României și unirea acesteia cu SUA, pentru a stabili echilibrul geo-plitic militar, economic și cultural în Noua Europă, între un Orient Românesc tot mai fantomatic și dezlănțuit și un Occident tot mai atomizat și fantezist. Nu trebuie să uităm nicio clipă că noi suntem prima generație care stăpânim energia nucleară, tare și slabă, dar, s-ar putea, în cazul unei conflagrații atomice, să fim și ultima generație
DESPRE ADEVĂRUL CREAŢIEI, ALTERNATIVĂ LA TOATE IDEILE ŞI CREDINŢELE RELIGIOASE de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365693_a_367022]
-
ei și nu mi-e teamă că mă-nfrățesc cu pomii solitari ce-n iarnă vor fi plini de promoroacă ... . iarna îmi dă sentimentul de liniște de așteptare și răbdare și-o să trăiesc ascunsă într-un basm departe de lumea dezlănțuită ... de-acolo voi zămisli în vis poeme din simțămintele pe care le trăiesc cu heruvimii eu voi sta la masă iar îngerii îmi vor cânta doar psalmi ... de mă voi trezi din somnul iernii este pentru că îmi vor bate- n
ELEGIE METAMORFOZATĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366132_a_367461]
-
de fân cosit. Toamna îți aduce amintirile, te poartă pe tărâmul copilăriei, iar Iarna îți răcorește sufletul, limpezindu-ți gândurile. Uiți de griji, uiți de amar. Pacea și liniștea sufletească te însoțesc mereu acolo, departe de stres, departe de lumea dezlănțuită! Încearcă!. . Merită să încerci. Referință Bibliografică: DULCE ȘI AMAR / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 530, Anul II, 13 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DULCE ŞI AMAR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366198_a_367527]
-
și făcând gesturi cel puțin indecente, așa cum se cuvine unor adevărați suporteri. Barul aparținea unui om de afaceri care își dăduse seama de potențialul zonei și era construit numai din fier, betoane și plastic deosebit de rezistent, pentru a rezista patimilor dezlănțuite. Din diferite motive, materialele din care era construit barmanul, precum și ale unui rătăcit prin aceste locuri, erau cele obișnuite, deci mult mai fragile, însă nimeni nu părea îngrijorat de aceste mici amănunte. Bine, mai erau și sticlele, dar ele se
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
și închise ușa după ea. Ce mai scenă! O vizualiza repetat în minte, ca pe o dramă imposibilă. Câtă desconsiderare! Câtă nerușinare! Cât tupeu! Ce mai teatru tragic-comic! În unele zile, găsea chiar puterea să râdă în hohote imaginându-se dezlănțuita, cu sabia în mână, gata să facă moarte de om. Theo își luase a doua zi lucrurile și se mutase, de data aceasta de față cu ea. La plecare, aruncase mănunchiul de chei pe masa din bucătărie și îi spusese
(II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352209_a_353538]