594 matches
-
le va avea cu instituțiile financiare internaționale și un om de o remarcabilă corectitudine grație căruia România n-a ajuns în incapacitate de plată în cele mai grele perioade economice ale sale. Premierul Năstase știe că n-a moștenit situația deznădăjduită economic pe care o acuză, la fel cum, extern, se bucură de relații moștenite dintre cele mai promițătoare, ca de altfel și dl Iliescu. Acum însă, și dl Iliescu și dl Năstase se văd în situația de a face ceea ce
Puterea noii Puteri by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16548_a_17873]
-
era N. Titulescu ca ministru de Externe, încriminat, în jurnalul pe care îl comentez, pînă la izgonire din funcțiune, cu cele mai murdare invective, nu agreau partidele de extremă dreaptă, iar regele ținea încă seama de opinia lor, spre dezamăgirea deznădăjduită a lui Argetoianu. Pînă la alcătuirea guvernului de dictatură, Argetoianu aștepta măcar schimbarea guvernului Tătărescu și crearea unui guvern de destindere format din personalități (printre care, firește, se prenumăra) peste partide prin modificarea radicală a Constituției. Majoritatea însemnărilor sale pe
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
luat-o. Și uite ce-ai făcut din bucuria noastră... Fărmăcata nu-l mai auzi. Începu să urle ca la mort. Ridică fata, o acoperi cu cearșaful, cu macatul, cu ce mai găsise pe pat și o zbughi afară. Țipa deznădăjduită: - Nu muri, prințesa mea! Nu mă lăsa chiar acușica, comoara vieții mele! Cum să mori, regino? Cum să ne lași, scumpetea scumpeților?! Nu vezi că e sărbătoare sfântă, cum să mori, chiparoasa mea? Aoooooleeeuuuuu, săriți că mi se moare prințesa
Arta programării textuale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7122_a_8447]
-
lu' dom' Președinte, mormăie Haralampy cam abțiguit, apropiindu-se amenințător de MegaVijăn-ul nostru. Are dreptate Haralampy, așa că simțim cu toții cum ne bântuie dintr-odată un sentiment de înduioșare și solidaritate, iar adrenalina începe să ne vâjâie prin urechi... Ba deznădăjduitul strigăt prezidențial era cât pe ce să producă victime la noi în sufragerie, fiindcă soacra lui Haralampy, care tocmai ațipise, a fost atât de șocată, încât a dat să iasă pe balcon prin televizor. Noroc cu prezența de spirit a
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
Dantiș Foarte unitară în ansamblu, opera lui Thomas Bernhard (1931-1989), considerat, alături de Franz Kafka și Robert Musil, printre cei mai importanți scriitori austrieci ai veacului XX, are ca tematică eșecul individului într-o lume indiferentă, lipsită de sens, în încercarea deznădăjduită de a depăși vremelnic izolarea autoimpusă, care-l conduce spre moarte prin nebunie și crimă, incest și sinucidere, pe fundalul diatribei împotriva vinovatei patrii catolice și național-socialiste, asupra căreia se revarsă întreaga lui Hassliebe (ură-iubire). în centrul romanelor sale - trilogia
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
magazinele El Siglo) și personaje reale din Barcelona secolelor al XIX-lea și XX (mecena Eusebi Güell, Eduardo Conde, Alfonso XIII) se întretaie cu poveștile fictive care alcătuiesc saga familiei Lax. Treptat, odată fantomele trecutului eliberate, ies la iveală iubiri deznădăjduite (precum cea dintre Amadeo și Teresa, superba lui muză și soție), conflicte fraterne cu finaluri dramatice (precum cel dintre Amadeo și fratele său Juan), dar și imaginea exemplară a autorității paterne pe care o reprezintă Rodolfo Lax sau figura maternă
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
se plasează, cîmp pîndit de rutină, autorul se arată apt a cultiva, din fericire, clipa imagistică, în care identitatea sa pulsează cu atît mai favorabil cu cît se relevă congruentă cu idealitatea poeziei. Iată cîteva din somptuoasele încrîncenări grație cărora deznădăjduita declarativitate se umple de sevă: "...spui că am cerut legi de la vulturi/ și am trăit viața norului alb: acum mă dezbrac/ de propria viață să simt că este iarnă/ în sfinți//... mă cheamă la el un suflet uriaș păzit/ de
Un (post) expresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13711_a_15036]
-
trimise "con amore" - titlu sub care sunt grupate! E un ansamblu sentimental, găzduit într-un spațiu savant scenografiat! Apoi, în catedrala din Holstebro, asistăm la un concert de cântece venite din îndepărtata Asie Centrală, în care, ca la trubaduri, versuri deznădăjduite și melodii sublime vorbesc despre chinurile iubirii. O tânără femeie, coborâtă parcă dintr-o miniatură persană, își înalță glasul, îl frânge, pe fondul emoțional al cântecelor care, întotdeauna, ne dau sentimentul convertirii cuvântului poetic în muzică. Periplul continuă și facem
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
e asemeni unei fecioare înfloritoare - care n-a fost încă izbită cu securea în cap și nu i s-au dezmembrat frumoasele mădulare (apud Moudrov, 2010: 128) Puneți alături sintagmele „tari” („limbaj elegant și concis” vs. „o lume hâdă și deznădăjduită” și „izbită cu securea în cap”) și veți avea cheia pentru a pătrunde în universul dominant al anilor ’30: o realitate deșuchiată, care figurează adeseori sub titlul generic „Poisonville”. Incredibila energie internă - nutrită de conflicte politice, sociale și psihologice noi
Hard-boiled by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5197_a_6522]
-
pe care, bun cunoscător al istoriei, a înțeles-o mult mai rapid și mai corect, cu toate capcanele și eșecurile ei, decât generația tânără. Una din cele mai impresionante imagini din timpul primei mineriade postdecembriste rămâne pentru mine lamento-ul deznădăjduit al Domnului Baciu: trăise acele zile nu doar ca pe un dezastru național, dar și ca pe o tragedie personală: "nu asta e țara mea, nu ăsta e poporul meu!", plângea în hohote, pustiit. Spulberate definitiv erau toate iluziile lui
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]
-
altfel, Williamson respinge cu vehemență tradiția elitista a Coastei de Est, găsindu-l chiar și pe Fitzgerald demodat și lipsit de valoare, pe când pe Toni Morrison o considera un produs al curentul political correctness. Williamson se vrea cântărețul celor mai deznădăjduiți și desconsiderați americani. Românul sau cel mai bine cotat, Welcome to Oakland, scoate la lumină viața ghetto-ului californian. Personajul din Los Asesinos (publicată în Alecart) se simte în mediul lui în mijlocul unui grup de cântăreți mexicani hrăniți cu bătăi și
ALECART, nr. 11 by Liana Vrăjitoru Andreasen () [Corola-journal/Science/91729_a_92900]
-
ceva și, săpînd cu înverșunare, descoperi cutia pătrată plină de bani de aur și argint. O ascunse apoi, din nou, bine și se simți stăpînă pe sine. Se apropie de ceilalți țigani și muncea alături de ei, dar cu un spor deznădăjduit. O răsucire de mîndrie avu cînd un fecior de țigan o îmbrățișă. Realiză pe dată distanța enormă care o desparte, totuși, prin naștere, de ceilalți țigani. Continua să muncească, trezindu-se, cîteodată, cîntînd vechi cîntece țigănești de tabără. O stăpînea
Vrerea destinului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16575_a_17900]
-
obligațiile școlare. A venit, însă, războiul. Mai înainte de a da în floare, visul Cătălinei s-a frânt. în noile condiții, ea nu a mai putut să-și continue studiile și s-a întors acasă, la Vădeni. Era abătută, dar nu deznădăjduită. Credința în Dumnezeu îi dădea putere și speranță. înlăuntrul ființei sale de copil, care abia începea să pătrundă, pas cu pas, tainele vieții, se petreceau prefaceri ce accelerau procesul de maturizare. - Oare ce vei face, fata mamei? a întrebat-o
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92337]
-
treburile lumești. Și refuz să-ți dau o slujbă pentru că nu angajez niciodată rubedenii... Spune-i lui Creel să vină să stea la mine. Dar un bărbat nu vreau să întrețin. Asta-i tot, încheie ea. O privi o vreme deznădăjduit, observând-o cum îi supraveghea calmă pe salariații care manipulau aparatele de măsură, vechi și de mult timp inexacte. De două ori răsună glasul ei în interiorul încărcat de praf și de fiecare dată cu o notă acută: - Greutatea e depășită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
că chiar dacă omul s-ar ridica din miriște și-ar începe să umble, ca-n minunile Bibliei, ea tot nu și-ar putea reveni, și nimic și nimeni, nimic și nimeni n-ar mai putea-o scoate din starea aceea deznădăjduită. Sta în soare, sub cerul gol, cu brațele căzute de-a lungul trupului, pândind agonia și dogoarea care-o învăluia de la picioare, și se temea ca de moarte să se miște, să nu înceapă a plânge. Ce faci, fată? se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cu umbra, și-l văzu singur în toată hardughia, părând și mai goală acum, dimineața, în harababura, dezordinea și murdăria de peste noapte, de la închidere, cu urmele proaspete ale celor plecați, și mai singur, ca un paznic al singurătății oarbe și deznădăjduite. Ridică fața spre ea, și-atunci văzu cana de cafea de lângă el și ziarele, maldărul de hârtie foșnitoare care-i absorbea toată atenția. De obicei primea ziarele noaptea, nu aflase niciodată de unde și prin cine -, le vedea numai în fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-și lovească fruntea de podea plîngînd de frustrare, cînd presiunea încetă. Se ridică. înainte și în spate, tunelul devenise portocaliu-închis, iar după aceea total negru. Era frig și zgomotul încetase, deși se auzea o trepidație îndepărtată și voci răzlețe chemînd deznădăjduite: — Dloc ma I ho. — Sthgil! Teah dna stghil! — Redloc ylnellus worg am cîștigat. Se ridică și alegă fericit prin întuneric pînă cînd dădu de o suprafață care hurui cînd intră în impact cu corpul lui. Era una din draperii. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
beton. Ruinează cu totul locul ăsta. — Ai găsit vreo casă? — Sute, toate mobilate și frumoase. Dar nu avem bani, așa că mi-am pierdut timpul. Nu asta doreai să spui? — Bineînțeles că nu! îl așezase pe Alexander în cărucior și stătea deznădăjduită, cu capul căzut și brațele încrucișate sub piept. El simți o furnicătură de tandrețe și dorință și se duse spre ea cu brațele întinse, șoptindu-i: — O, Rima, draga mea, hai să ne iubim puțin... Ea zîmbi, sări în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pisici, împuțite, ridicate și ele de suflul marii mânii și-nsoțind oștirea de pe lături. Duhoarea otrăvită se-nvîrtejea ca un fum verde deasupra, suind către primele stele. Ajunși între case, se risipiră fiecare pe la neamurile lui, și carnagiul înspăimîntător începu, în urletele deznădăjduite ale câinilor din ogrăzi. Strigoii năvăleau în tinde, apoi în odăi, unde, sub ochii femeilor ce credeau că visează, smulgeau pruncii-nfășați din leagăne și rupeau cu poftă din carnea lor fragedă, mânjind podeaua de lut cu un sânge subțire
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
uimit pe extraterestru și apoi dădu din cap afirmativ spunând ezitant: - Da, desigur, și soarele planetei tale era acolo. Dar valoarea cristalului ăla era una artistică. Nu era o hartă. Avem hărți mai bune... - Unde fost soare Z? Împăratul privi deznădăjduit spre quinți, care, ca de obicei, etalau o mină impasibilă. - Ăsta nu-nțelege nimic, se plânse Bella. - Poate că legătura noastră cu zeții trebuie să rămână strict în domeniul ideilor simple și al bunurilor materiale, Sire, spuse zâmbind Allin Perse
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
asupra minților celor din jur. Îi spuse că învățase să-și imagineze gândirea celorlalți ca fiind un imens palat și că, cu siguranță, viziunea asta ajunsese în timp să modeleze exact mintea cuiva. Îi povestise despre anii lungi în care, deznădăjduită că nu-l putea iubi omenește pe Rim, hoinărise prin mintea lui, care-i devenise la fel de familiară ca și o clădire imensă pe care ar fi cutreierat-o fără încetare. Puțin lipsise însă ca asemănarea izbitoare dintre mintea Oksanei și
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
bune, că din ce mi-au spus reiese clar că nimic nu e încă pierdut? nu se lasă Roja, despre asta ce ați mai avea de zis? — Că nu faci altceva decît să te joci cu nervii altora, zice Părințelul deznădăjduit, ce altceva să credem? — Sau că e o minciună sfruntată, adaugă Curistul, atît și punct. — Depinde din ce unghi vrei să privești lucrurile, spune Roja, pentru majoritatea probabil că întreaga Revoluție e o minciună sfruntată, chestie de interpretare. Chiar și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
un document, Costăchele, care să spună că ai fost pe front și că ai căzut prizonier... Pe măsură ce agronomul Cicoare vorbea, chipul lui Costăchel se întuneca din ce în ce mai mult. În cele din urmă, a lăsat capul în jos și, cu un geamăt deznădăjduit, a răspuns: Nu am nici-un fel de document. Mi le-au luat când... Vocea lui Costăchel s-a curmat ca retezată... Au urmat clipe lungi de tăcere... În cele din urmă, agronomul a intervenit: Ar fi bună orice hârtie care
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cântată, cu un ușor accent berlinez. M-am Întors ca să mă uit la posesorul ei și m-am trezit privind În față un bărbat foarte scund. Fața bucălată Îi plesnea de sănătate și avea pe ea o expresie atât de deznădăjduită, Încât era cât pe ce să nu-mi dau seama de natura ei. În timp ce Schemm era ocupat să facă plecăciuni, eu am bălmăjit niște complimente la adresa tinerei din fotografie. — Herr Six, zise Schemm mai ceremonios decât concubina unui sultan, dați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Într-o mie de locuri deodată, totul mă chinuia atunci, dragostea dintre bărbat și femeie, pe care eu aș fi vrut-o altfel, o Întâmplare fantastică, la care să ia parte oceanele, și nebuloasele, cu toată Întinderea și profunzimea lor, deznădăjduit eram și plin de revoltă Împotriva nevolnicei condiții umane, visând mereu flăcări mari, apocaliptice, care să prefacă În scrum sărmanele noastre ființe nedesăvârșite și vulnerabile, tânăr neîmblânzit, haotic, revoltat mai Întâi de destinul biologic al lumii”. Pagina de licean a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]