450 matches
-
noi... Vorbind îngrămădirii de viață, oscioarelor și mușchilor translucizi nedefiniți ea se adresează astfel: Dragă fată, dragă băiat, Vreau să te apăr de toate relele... Vreau să-ți fie ușor, fără spaimă... vreau să te sprijin în panică și în dezolare, să te ajut în înghețul din lume, să te apăr de timp, de bacterii... să-ți țin în pălmițe uimirea. Să nu-ți dorești să mă vezi prea devreme. Că nu-s mai mult de o casă în mers... Am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
ca părintele Galaction, dar pîinea era nevoit s-o procure la fel ca acesta. Aceeași pîine, „pîine cu paie”, din cauza căreia s-a îmbolnăvit de „o eczemă nemiloasă”14). în ciuda antifrazei din titlu, poemul „Belșug” redă ceva din deruta și dezolarea trăite în acea epocă a vieții sale. „Plînset mondial...” Reacție inevitabilă după un război cu cîteva milioane de jertfe, de pe toate continentele, chiar dacă principalul lui teatru a fost Europa. Mă întorc la versurile de la care am pornit: „Erau ziare, evenimente
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
prăbușirea morală, căderea iremediabilă În neant, criza morală prin care trecea poetul la vremea când scria poezia etc. „Aripi de plumb” amintesc de albatrosul rănit al lui Ch. Baudelaire, sugerează neputița de a evada din această atmosferă. Imaginea Întunecării morale, dezolarea sunt Încorporate În cuvântul „cavou”. „Aceste „aripi de plumb” Îl trăgeau spre adâncul veșnicului Întuneric. Principala preocupare a fost ideea acestei aneantizări, să o realizeze prin sunetul căderii definitive, percepută fonetic. Repetarea cuvântului „plumb” redă onomatopeic acest sunet.” Toate elementele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
iar gestul fatal pare presimțit de ambele părți, deși viziunea sa exactă o are doar aparatul de filmat, care înregistrează ambele unghiuri. Al doilea episod, războiul, e cel mai spectaculos, dar el produce și prima zonă de ruptură a filmului. Dezolarea înghețată de pe figura lui James McAvoy la vederea taberei alor săi, plină de răniți, de soldați care cântă, de mizerie, de praf și de pulberea unui mic apocalips (acum sau oricând), nu se răsfrânge și asupra spectatorului care constată că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
atrăgătoare, pentru a căror înfăptuire se duce o luptă eroică, cu multe peripeții”. ,,La sfârșitul primei părți, continuă muzicologul sus amintit, încep să se audă sunetele prevestitoare ale victoriei. Și, în clipa când pare că nu mai există margini pentru dezolare și tristețe, renaște iarăși motivul energic al primei teme, afirmând voința de a lupta”. În coda, ultima secțiune a mișcării, apare în registrul grav un motiv persistent, coborâtor. Pe el suflătorii suprapun accentele tragice despre care vorbește muzicologul citat. Partea
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
întotdeauna cât de fericit era. La înălțime mai mare nu-l puteam lua; ar fi trebuit să-i improvizez o mască de oxigen, ceea ce nu se putea. Cu greu servanții îl coborau de pe aripa avionului. Cât de impresionat eram de dezolarea în care îl lăsam! Nu se mișca, rămânea și ore întregi să mă aștepte în același loc unde știa că trebuie să revin cu avionul. Nu mânca, nu dădea nimănui nicio atenție, părea total absent, nu făcea decât să mă
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
erau concepute 10, această absență de putere nu le permitea să atingă viteza necesară pentru a evita riscul interceptării de către aviația germană, ceea ce ar fi condus la eșecul ireversibil al misiunii. În aceste condiții, preferase să se întoarcă la bază. Dezolare generală, ceasuri întregi de așteptare cu inima strânsă, iluzii, speranțe, toate prăbușite... Ministrul Aerului, răspunzător de această misiune, era atât de înnebunit și disperat încât părea total dezorientat și neputincios. În mod evident, misiunea nu putea fi îndeplinită decât cu ajutorul
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
decepție! Câte iluzii spulberate! Câtă neliniște pentru toți cei care cunoșteau și judecau situația în adevărata sa lumină. Și oare cine la noi ar fi putut să prevadă faimoasa convenție de la Yalta 17? Cine? Nici guvernul, nici regele nostru! Tristețe, dezolare și amărăciune. Alea jacta est... Începând din acest moment, sentimentele noastre au fost contradictorii, împărțite între simțul datoriei bine împlinite și realitatea în care trăiam. Ne însoțea un sentiment de sfâșiere în timp ce speranța renăștea în fiecare clipă, dezmințită în momentul
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
hohote. Se așezase jos, pe podea, cu fața în mâini și plângea. O scenă sfâșietoare! N-am uitat-o și nu o voi putea uita. N-am intervenit. Ce aș fi putut spune? Ce aș fi putut face? O mare dezolare mă cuprinse. Nu știu cât a durat, dar la un moment dat, plânsul lui a încetat și am auzit mișcare. Nu m-am uitat la el, profund impresionat, aș fi dorit să-l consolez oarecum, dar nu eram capabil, m-am îndreptat
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
frământări ale unui insomniac, ale unui spirit care se zvârcolește și se cris pează în beznă, nu vor fi niciodată, nu zic înțelese, ci simțite de aceia care nu văd clar decât în plină zi. Se exprimă în ele o dezolare care nu se lasă copleșită de amă ră ciune, de acea tristețe diurnă, degradată și pângărită, ne înstare să se înalțe până la puritatea nopții. Singuraticul are arare ori o viziune amară asupra naturii umane; superior dezgusturilor sale, el se gândește
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cu golul, este vidă. Cine i se dedică din cult sau din manie ajunge în chip necesar la „privațiunea de sentimente“ și la regretul de a fi adus jertfe unui idol care nu-ți dă în schimb decât plictis și dezolare, cum stă mărturie, document capital, scrisoarea pe care Doamna du Deffand i-a scris-o lui Walpole în ziua de 1 aprilie 1769: „Spuneți-mi: de ce, detestând viața, mă tem de moarte? Nimic nu-mi arată că totul nu se
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
zâna care ne fermeca, asistată de Benjamin Constant, ne ținuse în așa măsură în puterea ei, încât noi am uitat cu totul de împrejurările exterioare. A treia zi după aceasta, a plecat în zori la Coppet, într-o stare de dezolare și de istovire care ar fi putut s-o caracterizeze și pe femeia cea mai de rând. Am mai fost de atunci de multe ori la Coppet; îmi plăcea nespus de mult acolo, cu atât mai mult cu cât Doamna
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
prin bătălia de la Lechfeld (955). Nou salvator al creștinătății, Otton va pune în 962 bazele unui nou imperiu, Sfîntul Imperiu, centrat pe Germania și Italia și din care Franța nu va face parte niciodată. Marile principate. Este o epocă de dezolare pentru țărani, pentru locuitorii orașelor și pentru călugări, ale căror lamentații au ajuns pînă la noi. În același timp, este o epocă de redistribuire a puterii politice. Efectele conjugate ale atacurilor din afară, ale rivalităților dintre regi și ale procesului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
încă era greu de găsit. Meșteșugarii care aveau cîteva rezerve rezistară primelor șocuri, dar se văzură în curînd obligați să-și vîndă mobilele; căci nu toți burghezii le solicitau munca, gîndindu-se doar la strictul necesar. În sfîrșit a fost o dezolare generală în momentul în care s-au trezit fără mobile, fără muncă și fără pîine. Au putut fi văzute atunci familii întregi care fuseseră foarte înstărite cerșindu-și pîinea din ușă în ușă. Nu se auzeau decît strigătele lugubre ale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Acest englez perfid [...] a fost inventatorul prea renumitului sistem al biletelor de bancă care, ruinînd Compania Indiilor pe care au găsit-o responsabilă pentru toată hîrtia răspîndită în public de domnul Lasse, fără participarea ei, a aruncat întreaga Franță în dezolare [...]. Clerul și stările din Bretagne și din alte provincii au fost forțați să-și ruineze creditorii rambursîndu-i în hîrtie. Clerul și stările profitară în aparență de acest lucru prin reducerea rentelor pe care le datorau, reducere făcută mai întîi la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sînt șanse de supraviețuire în viitor, se cere inhibarea, reducerea la tăcere a literaturii, în care pesimismul face legea. Globalizarea postmodernă și-a pus amprenta pe întreaga activitate socio-umană, este dominată de fragmentare și constantă relativizare. În acest ocean al dezolării, al lipsei de sens răsar, iluminează șansele stabilității și identității. Varianta postmodernă a globalizării conține spații și goluri, ne permite să menținem sau să construim identități și stabilități, să ne deplîngem înfrîngerile și să le contemplăm cu o tristă seninătate
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
lui descrisă în termeni asemănători cu cei ai lui Cioran cînd vorbește despre capitala Moldovei: "Bacovia este produsul unei duble eredități - a unui dublu rău - unde criza care conduce la epidemia defetistă postbelică (Céline) se asimilează cu decăderea Moldovei. Beția, dezolarea pun stăpînire pe ținuturile moldovene locuite încă de vechii boieri, anacronici și retrograzi. Iașii, capitala, seamănă unei bătrîne curtezane care și-a pierdut bijuteriile; un aer de trecut și de supraviețuire se degajă din ultimul salon ce se deschide politicienilor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
vinovăția e efectul judecării de către noi Înșine. Oamenii trăiesc sentimentul rușinii numai atunci când sunt descoperiți În defect. Și nu Încearcă, adesea, o autoanaliză critică dacă nu au fost divulgați. teoretic, În cazul rușinii, focalizarea este pe sine: aceasta se divizează, dezolarea e puternică, experiența te apasă intens, ai sentimentul devalorizării globale, Încerci o dorință acerbă de a te ascunde, de a evada și - atenție - de a te răzbuna pe cel ce te-a dezvăluit. Comportamentul În cazul vinovăției e mai redus
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dezamăgit. Nici un singur nume cunoscut printre toți oamenii aceștia, gândește el cu regret. Dorea să se ivească măcar câteva femei, ocazia unui mic flirt la nevoie chiar nevinovat pentru a nu fi nevoit să-și petreacă săptămâna într-o asemenea dezolare". Din întâmplare, prilejul unei aventuri se ivește foarte curând. Tânărul remarcă o doamnă care venise singură la Semmering, însoțindu-și copilul aflat în convalescență. "Era o femeie foarte îngrijită, a cărei înfățișare exprima o eleganță căutată", înaltă și trupeșă. Baronul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
el, urla, cu privirea rătăcită și gura schimonosită. Grigore izbuti, nu ușor, să-l elibereze pe locotenent și s-o imobilizeze pe fată, înlănțuind-o cu brațele. Și în vreme ce ea se zbătea cu ultimele puteri, locotenentul, făcând un gest de dezolare, desprinse căpăstrul calului și sări în șa. Trecând peste șine spre Vila orelor de lumină, avu timp s-o audă pe Lillișu, transformată cu totul în Lilly Schuh, scoțând un răcnet de fiară rănită: " Se duce să se întâlnească cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu inspirata rugăciune a [Fericitului] cardinal Newman pentru lume: „Deșertăciunea deșertăciunilor! Mizerie umană! Nu vor să ne dea atenție, nu vor să ne creadă. Noi suntem puțini, iar ei sunt mulți; cei mai mulți nu vor să dea crezare celor puțini. O, dezolare! Dumnezeule puternic, Dumnezeule iubitor, asta e prea mult! Vederea mizeriei umane a frânt Inima Fiului Tău preaiubit, Isus. Din cauza asta a murit El, nu pentru altceva, ci pentru asta. Și noi suferim, după sărmanele noastre puteri: [Inima lui Isus] privind
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
puiul de căprioară și mielul, pe care îi iubea în mod deosebit, printr-o neatenție a personalului, au fugit din parc în pădurea din apropiere. „Cu toate cercetările întreprinse nu s-a putut da de urma celor doi fugari spre dezolarea Voevodului”. La ora 18, Mihai și Principesa Elena au plecat la București. Sâmbătă, 4 octombrie. Mihai a sosit în București, venind de la Sinaia. Pe peronul gării a fost întâmpinat de secretarul general de la Poliția Capitalei, de un chestor de la Sectorul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
sprijinul ideologiei realist-socialiste, se află și Constantin Brâncuși. "Masa tăcerii" este pentru Divinul critic "o masă circulară de piatră, înconjurată de niște scaune tot de piatră, în formă de ceșcuțe pentru ouă fierte. Aceste monumente pricinuiesc un sentiment straniu de dezolare. Nu sînt nici măcar arheologice și n-au un raport cu geografia locului". Nici Poetul național nu scapă de pana optimistului, autor al Operei lui Eminescu, acesta "privește femeia, ca și poporul, în suavitatea ei terestră, tipul predilect fiind "văduvioara tinerică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
de a ne unifica viziunea despre noi și lume. Scurt spus, atât Heraclit, pentru care toate „curg”, cât și Parmenide, cel care afirma neostenit Unul și ceea ce este fix, au și au avut Întotdeauna dreptate. Astfel, trebuie să acceptăm, spre dezolarea, mereu, a unor spirite pedante, că adevărul este duplice, intratabil și, aș zice, creator duplice! Și, din această neostenită, eternă duplicitate Își trage el ceea ce numim adevărul, vigoarea sa inextinguibilă. Da, moartea, luciditatea ei trăită cu un anume calm curajos
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de cele 4 poezii, pe care poeta Lucreția Andriu i le-a tradus În limba franceză. Nici pe poetă nu și-o amintește și nici traducerile nu le-a văzut. E afirmația categorică pe care mi-a făcut-o spre dezolarea mea. Dacă totuși, sunteți În posesia celor 4 poezii traduse, cred că ar fi necesar, cu ocazia unei deplasări a Dvs. la București să i le arătați lui Demostene Botez. L-ați putea zări la direcția „Vieții Românești” marția și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]