406 matches
-
obiceiurile și morala vor suferi schimbări radicale. Valorile se vor inversa: conceptele de bine și de rău se vor vedea din puncte de vedere diferite, iar oamenii de știință, cei care vor întotdeauna să ducă tehnica mai departe cu prețul dezumanizării noastre, vor fi urmăriți pentru că vor încerca să ne transforme în mașini... Doi nebuni! murmură preotul. Și când te gândești că mi-am pus speranțele în generația voastră. O generație de hippies, de trândavi și de drogați, de veșnici nemulțumiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
țară atât de înclinată spre umor (în marea majoritate involuntar), nu știu dacă aș putea s-o duc de pe o zi pe alta. La condițiile economice, materiale, sociale puse la dispoziție de o șleahtă de persoane infantile, dar lacome până la dezumanizare, ar fi imposibil de rezistat dacă nu ar sări în ajutorul psihicului meu torturat, acea sclipire dumnezeiască a umorului, care să-mi producă automat tresărirea binefăcătoare a râsului în toată ființa mea. Și credeți-mă, că umorul cel mai gros
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
leșinat. Subiectul: niște organizatori TV inventează o emisiune ce devine curînd extrem de populară, În care indivizii, după ce sînt luați de pe stradă În mod aleatoriu, sînt Închiși și filmați continuu Într-un lagăr de concentrare de tip nazist. Acolo ei Îndură dezumanizarea, bestialitatea, infamia. Masa de seară e o mizerie. Și caporalii trimit zilnic la moarte pe cine vor. Execuțiile sînt de asemenea televizate, sporind pînă la limite extreme audiența. Bun, și există eroina negativă, caporal Zdena (proastă, needucată, rea), și eroina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
proporțiile unui ins anonim al cărui unic scop e supraviețuirea, Ivan Denisovici își dobândește statutul, real și ficțional, de erou. Prin ziua lui aproape fericită, Soljenițân dezvăluie că în Siberia, în ceață și frig, s-a scris cronica neagră a dezumanizării. "Dilemateca", anul IV, nr. 34, martie 2009 Bancnota ficțională Construite într-un regim realist complex, nuvelele lui Tolstoi sunt, asemeni romanelor sale, marcate de intenția fundamentală a verosimilitudinii. Nuvela Cuponul fals* poate fi considerată un model autentic al iluziei ficționale
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
Ellison, sau decât cea a robotului dement, ca Hal, robotul din 2001: O odisee spațială (Stanley Kubrick, 1968). Autonomizarea obiectelor, care aproape le face să acceadă la statutul de subiect (cel puțin legal), pare să meargă mână în mână cu dezumanizarea umanului, o tematică filozofică postmodernă la care SF-ul adaugă imagini și scenarii originale, permițând susținerea unei reflecții filozofice autentice. Astfel stând lucrurile, SF-ul utilizează imagini ale științei în moduri uneori naive, cum puteam constata nu de mult odată cu
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Camil Petrescu. Dacă proza și mai ales versurile i-au fost comentate în câteva cazuri cu ostilitate explicită, autorului reproșându-i-se „brutalitățile senzuale”, „decadentismul modern”, „nota morbidă”, „indiferentismul estetic”, „nihilismul formei” și chiar „denigrarea neamului” prin zugrăvirea procesului de dezumanizare la care este supus luptătorul din tranșee, dramaturgia - Omul de prisos (1921), Teatru. Creditorii, Șacalii, Turmele (1922) - a cunoscut o bună primire din partea criticii, exceptând câteva reacții șovine irelevante. S-a mers până la unele exagerări comice în efortul de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
sau nu simți nevoia de a Înlătura răul, nu poți face binele.) „Înainte de a dărâma ceva, trebuie să fii sigur că vei putea clădi ceva mai bun.” (Plutarh) Boala lungă moarte aduce. (Complacerea În a face rău duce, treptat, la dezumanizare.) Cine-mparte parte-și face. Cine deține puterea rar nu abuzează de ea.) E mai ușor să dai sfaturi decât să le urmezi. (Probabil pentru că ne este mai ușor să fim exigenți cu alții decât cu noi Înșine. Sunt și
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
al existenței celei adevărate obișnuite și tangibile în însăși banalitatea sau stereotipia ei, cu care inexistența intră într-un tulburător de firesc contact, ceea ce comunică o continuă stare de inadecvare, de stranietate și rizibil, de familiaritate a lucidității cu misterul dezumanizării. Cu misterul în care Constantin Popa își învăluie un protest fără echivoc, ridicînd acuitatea pamfletului la iradiația parabolei. Iar scriitura acestui acrobatic contrapunct existențial, de autentică modernitate, ne-a fost o pasionantă provocare de a desluși cifrul teatral care, șlefuit
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
paratextul, experimentul; și pentru că, vorba lui William Marx, lumea a spus adio literaturii. Dacă mulți romancieri francezi de astăzi sînt de acord cu privire la vacuitatea practicilor de consacrare artistică În absența oricăror criterii estetice stabile, ceea ce-i diferențiază sînt concluziile sugerate : dezumanizarea artei, la Houellebecq, transformarea instituției artistice Într-una comercială, la Echenoz. Pentru Martin Page, cel din Libelula, există o artiști funciari, al căror mediu de creație și existență este libertatea. Societatea, de cum reușește să-i cumpere pentru a-i etala
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
astfel de tendințe, individul nu mai este liber, trebuințele și judecățile îi sînt condiționate de instituțiile care îi oferă bunuri și servicii. Prin trăsăturile sale caracteristice, îndeosebi prin lumea tehnologică ce-i este specifică, societatea avansată a creat condiți pentru dezumanizarea ființei umane. Omul și-a pierdut libertatea el nu-și mai poate manifesta inițiativa personală în producția de bunuri și în alegerea a ceea ce consumă. Ce soluție oferă Illich pentru ieșirea din acest impas? Una care ne amintește de propunerea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
BRIGHTMAN, R. F. FLEWELLING Anglia, Italia, Belgia, Austria). Personalismul, îndeosebi aripa stîngă franceză, se consideră a fi o filosofie deschisă către realitate, către realitatea socială contemporană care, după aprecierea sa, a favorizat manifestarea puternică a individualismului și a dus la dezumanizarea omului. În concepția lui E. Mounier figura cea mai proeminentă a acestei filosofii personalismul este o concepție antiindividualistă, care vrea să se apropie de omul simplu, vrea să-l ajute spre a se împlini ca persoană, ca persoană liberă și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fapt nu recomandă în niciun fel calea perversă pe care oamenii ar trebui să o urmeze pentru a fi obligați să transfere înțelepciunea, priceperea, expertiza, interesul, emoțiile lor unui mecanism. Concluzia nu este doar absurdă, ci este o formulă de dezumanizare, de aneantizare a naturii umane. Nimeni dintre cei care acceptă noul concept de piață nu susține posibilitatea eșecului epistemic și empiric prin exagerare de tipul intervenționismului totalitar. Ceea ce ferește însă economiile care aproximează tiparul globalizării - cum este economia integrativă europeană
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
viul artificialului sau non-viului. Postumanului i se recunoaște caracterul metisat (carbon-silicon, organ-hardware, minte-software, biologic-culturală, astfel că interfațării sau inserării unei proteze cibernetice i se atribuie rolul de a produce o augmentare tehnologică a corpului, în loc de a genera descarnarea, dematerializarea sau dezumanizarea. În condiția postumană, corpul nu este „lăsat în urmă”, cum sună unele declarații cyberpunk, dimpotrivă, cunoaște o reîntrupare extinsă și transmutațională. Acest punct de vedere este unul al includerii și al recuperării, sugerând conviețuirea biologicului și a artificialului, a umanului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
2003Ă, nu doar din perspectiva filosofiei minții. Un alt tip de critică a acestor forme de viziune trans-postumană, mult mai răspândită, o constituie critica bioetică venită din partea bioconservatorilor: Fukuyama, 2004, McKibben, 2003, sau Bowring, 2003. Aceștia își exprimă îngrijorarea în legătură cu „dezumanizarea” produsă de tehnologiile reformării corporale și identitare: degradarea ordinii natural-biologice contravine specificului, valorilor și aspirațiilor umane și poate coincide cu instituirea unei ordini bioteroriste, a crimelor împotriva umanității înseși. Posibilitatea biodezastrului întrevăzută de acești critici este socotită a începe concomitent
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sociologiei lui Goffman, se poate identifica muzeul contemporan ca o succesiune de "aranjamente psihice, morale, vizuale ritualizate" în care vizitatorii își pot manifesta în mod natural, nedisimulat trăirile 2. Noile scenografii muzeale tind să promoveze un spațiu incitativ care reduce dezumanizarea, recunoscîndu-se din ce în ce mai mult rolul publicului ca actor principal, prin remodelarea funcțiilor sale mult timp "încremenite", asemenea colecțiilor "dispersate" între zidurile sale. Muzeele în aer liber stabilesc o dinamică aparte a relației pe care o au cu publicul, în primul rînd
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
au fost forțați să participe. +++ Idea numărul 55. PB1=NE1 În urmă cu 50 de ani - mai mult sau mai puțin o decadă - afacerile din America au început un declin al schimbării care continuă și acum. Am denumit această schimbare „dezumanizare”. Am eliminat emoțiile din afaceri, iar oamenii acționează astăzi precum roboții. Afaceriștii doresc să folosească tehnologie la nivel înalt, puțini oameni sau chiar deloc. Doresc să aibă o minimă interacțiune cu clientul și să obțină cât mai mulți bani posibil
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
energetică este acela de a rata puterea vocației; pericolul pentru "persoana" lui Em. Mounier este faptul de a trăi ca lucru. Pierderea unei însușiri, în primul caz, care nu amenință statutul existențial al omului; pierderea calității de persoană, prin urmare, dezumanizarea, în cel de-al doilea. Angajată în social, persoana mounieristă este integrată în comunitate. Aceasta din urmă se prezintă în trei moduri: comunitate a muncii, de destin și spirituală 302. Nu este posibilă nici o alăturare semantică a acestor trei termeni
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
are nevoie de episodul săriturii ca să ne arate un Șef neputincios, paralizat de frică. Când bătrânul Aristide „moare” și, după ce este cărat câteva zeci de metri, învie, este luat la bătaie de întreg colectivul - reacție îngroșată, neverosimilă, menită să ilustreze dezumanizarea grupului ca o planșă didactică. În sfârșit, pe fata care este violată și ucisă o vedem singură cuc, făcând plajă în bikini în mijlocul pădurii, departe de orice așezare omenească, iar cei patru șmecheri care o înconjoară apar și ei din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ca să fii om, trebuie [...] să faci parte dintr-un neam și să perfecționezi în tine tocmai caracterele națiunii în care ai răsărit" (Mehedinți, 2002, p. 147). Reiese că deznaționalizarea, evadarea din captivitatea etnicului, dacă ar fi posibilă, ar echivala cu dezumanizarea. Între națiuni [neamuri, etnii] nu e nimic", postulează Mehedinți (ibidem). Concluzie care a format una din axele intime ale crezului generației legionare (mărturisit și de mai vârstnicul Mehedinți): "Națiunea este ultima rațiune a existenței noastre, dincolo de națiune nu mai avem
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
un model epistemic prin care se deschide accesul la înțelegerea echilibrului și al ordinii intelectuale, ca valoare a omului. Starea de alienație mintală capătă o imagine relativizantă. Ea apare ca o „situație-limită” a umanului și nu ca o stare de dezumanizare. Nebunul încetează de a mai fi o „ființă opusă și periculoasă” el fiind perceput ca „un semen în stare de suferință”. Cabanis, referindu-se la statutul social al bolnavului psihic, distinge trei grupe de raporturi între acesta și societate: a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poeziei sale rezidă în timp și în muzică. Or, la el s-a produs o mutație. La Max Picard omul moare în dezagregare, urîțit; în viziunile sumbre de sfîrșit de epocă ochii, gura se deplasează pe față după stadiul de dezumanizare, de descompunere interioară. Dacă criza nu va trezi virtualitățile somnolente, Occidentul - în sensul său major - este amenințat de prăbușire. Aceasta este misiunea simptomatică, profetică, a lui Bacovia, mai mult decît semnalul său de alarmă. A fi european înseamnă a-l
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
țării, într-un permanent traseu trecut-prezent-viitor. "Aflându-se deplin în tradiția gândirii conservatoare, Eminescu face să renască în scrierile sale trecutul ca un paradis, un trecut în fața căruia prezentul intră într-o epocă a umilinței naționale, a fatalității și a dezumanizării"350 apreciază Joachim-Peter Storfa, cu privire la evaziunea imaginară a gazetarului în spațiul compensatoriu al trecutului istoric. Reflecție a concepțiilor social-politice ale gazetarului, publicistica eminesciană este ancorată în prezentul referențial, pe care îl zugrăvește prin relatarea principalelor evenimente de pe scena politicii interne
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lucru au contribuit și diferențierile pe care le-a evidențiat între cele două curente, în ciuda deselor remarce care privesc caracterul contradictoriu al postmodernismului, ce se eschivează de la o definiție. Astfel, dacă rubricile care aparțin modernismului conțin concepte precum urbanism, tehnologizare, dezumanizare, experimentalism, rubricile postmoderne sunt completate cu termeni precum orașul și satul global, noile media, antielitism, antiautoritarism, ironie radicală, postumanism, ethos postexistențial, antiformalism, simultaneitate etc. De asemenea, aceste aranjări sunt îmbogățite și de "lista" opozitivă a trăsăturilor modernismului și ale postmodernismului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Iliescu, Tismăneanu: 2004, 121). Leninizate, aș adăuga, atâta cât era posibil într-un cadru național; în plan internațional, dacă revoluția globală ar fi reușit, am fi avut probabil de a face cu o societate mondială mult mai dezumanizată. De fapt, dezumanizarea nu reprezintă altceva decât o precondiție indispensabilă leninizării. Lui Ceaușescu nu i-a reușit, nici măcar în măsura în care au avut succes Kim Ir Sen sau Mao: un eșec ideologic usturător, pe care Ceaușescu îl va compensa, parțial, printr-un deșănțat cult al
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
art? , Iorga ? i?a manifestat �ntotdeauna antipatia fă?? de aspectele ur�te ale civiliza? iei moderne. El prezicea evolu? ia ur�ț? a sporturilor departe de idealul clasic al dictonului mens sana în corpore sano. A prezis ? i politizarea, comercializarea, brutalizarea ? i dezumanizarea din lumea sportului. Drept urmare, voia s? elimine disciplinele sportive din universit?? i ? i din �nv??? m�ntul liceal. �n timpul Jocurilor Olimpice de la Berlin din 1936, a sesizat c? lipsea ceva: armonia ? i senin? tatea, care se opun violen? ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]