668 matches
-
ei în epoca veche, limba română literară modernă a putut atinge parametrii de comparabilitate cu limbile romanice literare occidentale, prin eforul conștient și tenace al cîtorva generații de intelectuali din secolul al XIX-lea. Din punctul de vedere al bazei dialectale, la crearea limbii române literare a participat numai dialectul dacoromân, dar pe teritoriul lui, în epoca veche -secolele al XVI-lea al XVIII-lea-, au existat variante literare care apoi s-au unificat printr-o prevalare, sub unele aspecte, a elementelor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tradiția unei limbi de cultură de nivel înalt. Deși documente în limba daneză există încă din secolul al IX-lea (inscripții cu caractere runice), primele texte literare au apărut abia în secolul al XIV-lea și poartă o puternică amprentă dialectală. În secolul al XVI-lea, prin răspîndirea cărților tipărite și a ideilor Reformei, s-au stabilit în mare măsură și normele limbii literare, iar în secolele următoare au pătruns în daneză numeroase cuvinte din latină, din franceză și, îndeosebi, din
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
manifestat intens în secolul al XVII-lea și care militau pentru o limbă fără influențe străine. Deși deja în secolul al XIX-lea procesul de unificare a limbii literare germane era încheiat în linii generale, persistă pînă astăzi unele particularități dialectale în pronunție și în folosirea unor cuvinte. Deseori, formele nordice sînt mai apropiate de corespondentele din neerlandeză, decît de cele din sud, iar preponderența germanei de sus (din sud) în forma comună a limbii literare germane produce o diferențiere mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și de reprezentativitate. La români, s-a instaurat și ideea greșită că scriitorii atestă uzul limbii literare și, ca atare, de la ei s-ar putea deprinde acest uz, trecîndu-se cu vederea faptul că cei mai mulți scriitori introduc în opera lor elemente dialectale, familiare sau argotice și deci nu au o limbă exemplară, aulică și supradialectală. Prin urmare, scriitorii români nu au în tradiție folosirea limbii după norme riguroase, iar atestarea fenomenelor în lucrările de lingvistică numai prin limba lor este o procedare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu atît mai puțin prin comentariile elogioase ale criticilor în legătură cu cultura oamenilor necultivați și inculți. Mai mult, în unele zone din Europa civilizată există, în perioada contemporană, unele tendințe de a valorifica în literatură elemente locale, mai ales elemente lingvistice (dialectale), ceea ce ar putea duce la ideea că se manifestă o tendință de a înlătura granița dintre cultura majoră și cea minoră, dintre limba literară și cea populară, situație pe care cultura și limba română o are deja. O asemenea interpretare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
adjectiv adv. = adverb alb. = albaneză, albanez aor. = aorist art. = articol; articulat art. hot. = articol hotărît art. neh. = articol nehotărît cat. = catalană, catalan ceh. = cehă, ceh cf. = confer, compară cuv. = cuvînt dan. = daneză, danez dat. = dativ d.Hr. = după Hristos dial. = dialectal engl. = engleză, englez f. = (substantiv) feminin fr. = franceză, francez gen. = genitiv germ. = germană, german gr. = greacă veche, grec gr.biz. = greacă bizantină, mediogrec gr.mod. = greacă modernă, neogrec invar. = invariabil it. = italiană, italian î.Hr. = înainte de Hristos înv. = învechit lat. = latină
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
1981; Așteptu soarili, București, 1985; Arbori, București, 1989; Pod peste legende, Constanța, 1992; Dialog cu neantul, îngr. Vasile Dimanca, Constanța, 2001. Repere bibliografice: Al. Piru, N. Caratană, CRC, 1976, 47; Cândroveanu, Printre poeți, 104-108; Nistor Bardu, Virtuți poetice ale limbajului dialectal, TMS, 1985, 12; Kira Iorgoveanu, Nicolae Caratană, UVPA, 403-405; Petru Vălureanu, Sub semnul simetriei, TMS, 1989, 6; Paul Dugneanu, Un „joc secund al imaginarului”, „Deșteptarea”, 1990, 6-7; Nicolae Motoc, Despărțirea de un poet: Nicolae Caratană, TMS, 1992, 10; Ștefan Cucu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]
-
Deși concepută încă din tinerețe, G. publică abia după stabilirea în Anglia Chrestomație română (I-II, 1891), opera sa de căpetenie, care cuprinde „extracte din 100 de manuscripte și aproape tot atâtea cărți tipărite”, precum și - veritabilă premieră la noi - texte dialectale și folclorice inedite, însoțite de un meticulos aparat științific în română și franceză, pentru a o face cât mai accesibilă învățaților străini. Aceștia o salută prin vocile lui Th. Gartner, Wilhelm Meyer-Lübke, Richard Otto, Émile Picot, Jan Urban Jarník, Gustav
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
limbi și de etnii diferite, tineri și tinere din țările de Est, în căutarea unui viitor. Din partea acestei mulțimi aparent omogene ne parvine un zumzet dificil de descifrat. Cu toate acestea, cine a învățat să distingă pronunția, ritmul vorbirii, inflexiunile dialectale, mimica comunicării cotidiene ar descoperi anumite diferențe. Conform Institutului Național Român de Statistică, marea parte a emigrației a plecat anterior, și poate pleacă și în acest moment, din regiunile centrale sau central-sudice ale României (Muntenia sau Valachia și Oltenia: în
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
țărani. Face studii secundare la Sibiu și universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din București (1928-1931), unde îi are profesori pe Ovid Densusianu, I.-A. Candrea, Tache Papahagi și N. Cartojan. Își susține doctoratul în filologie cu teza Cercetări dialectale în Țara Oltului (1941). Funcționează ca asistent la Catedra de limba română a aceleiași facultăți (1933-1947), profesor secundar (1933-1940, 1950-1960) la București, profesor la Facultatea de Filologie a Universității din Craiova (1968-1972). Colaborează la „Grai și suflet”, „Cercetări folclorice”, „Bulletin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289460_a_290789]
-
clovnul își bate joc de el. La o șezătoare ținută într-o sală a bibliotecii, se aflau la prezidiu Ion Istrati, Sandu Faur (Al. Atanasiu) și George Lesnea care, ca de obicei, recita cu patos „Șalul negru”. Cu expresiile sale dialectale de regulă vulgare, Istrati avea succes. Lesnea, unul nebun, în timp ce Faur nu conta. Aflat și el în sală, Mărgărit a stat cuminte până ce un bătrânel cu chelia nespălată critică indignat, în fraze încâlcite, modul în care centrul ignora Iașul. Ridicolă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
este Îndeobște limba, o limbă comună; dar și sub acest aspect apar tot felul de complicații sau de excepții: un popor poate depăși limitele unui spațiu lingvistic, după cum un spațiu lingvistic se poate Împărți Între mai multe solidarități etnice (fragmentarea dialectală a limbilor aducând un plus de complexitate). Dar nu este numai limba. Sunt și alte structuri, sociale și culturale, care Încheagă un popor. Pot fi ele Însă definite cu precizie? Se adaugă — și este chiar esențial — un fond simbolic. Un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Editurii. Caraman nu ne ofertase nici o carte. Ba mai mult: când l-am trimis pe redactorul Mihai Grădinaru să-i solicite fie un manuscris inedit, fie acceptul pentru a-i retipări, într-o carte, studiile despre baladele populare românești, explorările dialectale în Istria și orientul Europei în pragul veacului XIV, mai că nu l-a dat afară din casă. Cum să publice el la o editură aparținând sistemului care l-a persecutat și întemnițat? Devenise ciufut, extrem de irascibil, definitiv supărat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mână, creer, minte etc. etc.) iar altele primesc explicații derivate aiuritoare, de tipul "inimă" = măduva unui trunchi, chinga fierăstrăului, "cinste"= băutură, vin, rachiu (!!), "a înflori"= a încărunți ș.a.m.d. Cel mai ades nici nu ne aflăm în fața unui dicționar dialectal, ci a unuia explicativ (cum, de altfel, se menționează și pe pagina de titlu, astfel dezvăluindu-se adevăratul punct de plecare al vinovatei întreprinderi, probabil ulterior preschimbată în armă politică). În rest, o adunătură informă de cuvinte cu circulație regională
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Folk-Literature, Bloomington, 1975, vol. V, pp. 242-243. 19. Nicolae Cartojan, Cărțile populare În literatura română, vol. I și II, Editura Enciclopedică Română, București, 1974. 20. Moses Gaster, Literatura populară română, Editura Minerva, București, 1983. 21. Alexiu Viciu, „Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului român din Ardeal”, Analele Academiei Române, XXIX, București, 1906. 22. Simeon Fl. Marian, Legendele Maicii Domnului, București, 1906. 23. G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, Editura Minerva, București, 1982, pp. 35-37, (prima ediție, 1885). 24. Emile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
grija copiilor. În ciuda izolării în sfera privată, în perioada fordistă munca în spațiul reproductiv era, cel puțin, recunoscută social. Acum, cu flexibilizarea pieței muncii, creșterea copiilor a redevenit o activitate externă din punct de vedere economic și social, iar relațiile dialectale dintre activitățile de piață și cele care nu aparțin pieței au dispărut din discursul neoliberal al economiei globale (Elsonxe "Elson, Diane", 1994; Mannxe "Mann, P.S.", 1994). Inegalitatea crescândă dintre femeitc " Inegalitatea crescândă dintre femei" Integrarea tot mai puternică a femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Maica Domnului la răstignirea lui Hristos o prezintă pe Fecioara Maria ca deschizătoare a porților iadului, alături de Mântuitorul element, desigur, alogen doctrinei creștine: "Apoi Maica Domnului și Christos au zburat la cer și pe urmă s-a dus (acordul verbal dialectal n.n.) de a prădat iadul; după ce a ieșit din iad, Maica Domnului întrebă pe Christos despre sufletele ce se chinuiau acolo."23 Semnalăm aici o curiozitate filologică prezentă într-o Poveste a lui Dumnezeu culeasă de Tudor Pamfile din Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ca un organism viu și supraindividual, ca un organism mai larg în care insul se integrează cu firească evlavie [...] Respectul înnăscut al răsăriteanului față de grai, privit ca un fapt organic, care-i depășește drepturile de inițiativă, a împiedicat o diferențiere dialectală prea violentă. Abaterile individuale stau în răsăritul nostru sub controlul firesc al unei puteri anonime; ele sunt „păcate” cari nu se pot consuma în slobozenie ca în Apus. Unitatea limbii românești nu e deci o problemă filologică, nici politică, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
holdele", "drumeț", "tainic", "răufăcători". Această opțiune, specifică literaturii pentru copii, pornește de la premisa că așa li se poate induce ideea de vechime; în realitate, ei nu recunosc spontan decât stratul cel mai recent, uzual al limbii vorbite 226. Termenii populari dialectali au fost la fel de solicitați, cu aceeași intenție de a sugera deopotrivă familiarul și atemporalul folcloric, cu un plus de simpatie pentru viața oamenilor "simpli". Poporul dând substanță istoriei 227, copiii au fost mereu invitați să se includă în rândurile sale
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
am eliminat prefața, notele bibliografice, trimiterile la zonă și/sau la persoanele care au furnizat informațiile, indicele alfabetic și glosarul, adică am renunțat la aparatul științific originar. Am aplicat normele ortografice actuale fără să renunțăm la formele lexicale și fonetice dialectale prezente în culegere. Am intercalat în corpul volumului informațiile din capitolul „Adaos“, respectînd ordinea alfabetică a cîtorva cuvinte-cheie pline de farmec și ingeniozitate. Cititorul va putea citi despre: ac, acoperămînt, Adam, aguridăă belșug, blid, boală, bostan, bou, bucurieă cocoșă ploșniță
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și nesuperstițioși, pe de alta, cel care crede că proștii au fost despărțiți de deștepți greșește! IRINA NICOLAU Notă asupra ediției Deși a fost eliminat aparatul științific originar al celor două lucrări, transcrierea textului s-a făcut respectîndu-se formele locale dialectale ori de grai. Astfel, sub același cuvînt cheie se întîl nesc grafii diferite, precum: blestem-blăstăm, cămașă-cămeșă, ciori-cioare, reumatism-reomatism, șarpe-șerpe, (a) seca-(a) săca etc. Inadver tențele de redactare și de punctuație au fost îndreptate tacit. Credințele și superstițiile prelucrate după
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că pune accent nu numai pe rigoarea culegerii, ci și pe cercetarea aprofundată, ceea ce îl ferește de aproximațiile folcloriștilor de cabinet. Culegerile lui D. se impun prin câteva dominante: selectarea fenomenelor semnificative și respingerea celor periferice, acribia în redarea aspectelor dialectale ale limbii, extinderea studiului asupra aspectelor geografice, istorice, aplicarea experimentului folcloric la informatorii talentați, perfecționarea anchetei (informatorii sunt chestionați în mai multe rânduri, culegătorul urmărind să-l găsească pe cântăreț în dispoziția de a-i spune „forma întreagă - cea prototipică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
1980), D. nu se mai rezumă la texte poetice și își depășește spațiul predilect de cercetare, Vrancea, prin prelungiri în zona Ceahlăului și spre unele localități transilvănene apropiate. Ca și în celelalte lucrări, autorul angajează aici și aspecte etnografice și dialectale, iar despre textele-convorbiri crede că „pot înfățișa mai cuprinzător în latura etnopsihologiei mentalitatea țăranului român”. Contribuția lui fundamentală în domeniul exegezei referitoare la Miorița se conturează, la dimensiunile ei reale, odată cu tipărirea ultimelor două volume din Ținutul Vrancei, care cuprind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
tipărirea ultimelor două volume din Ținutul Vrancei, care cuprind numărul record de 402 texte din zonă, depășind tot ceea ce se realizase până atunci. Faptul a fost posibil numai prin cercetarea adâncită, timp de o viață, a Vrancei etnografice, folclorice și dialectale. Studiu complex, a cărui importanță nu constă doar în comunicarea acestui impresionant depozit de texte, ci și în minuția cu care au fost consemnate și editate, cele două tomuri impun, totodată, prin pregătirea științifică a anchetatorului, prin numărul mare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
științifică în probleme de geografie fizică și economică, istorie, etnogeneză, ocupații, legi, moravuri ale locuitorilor, ritualuri fundamentale, mitologie. Toate acestea sunt conținute în Pars prima, geographica și în Pars secunda, politica (istorică). Pars tertia conține considerații despre originea și particularitățile dialectale ale limbii române, o încercare de filologie comparată, între română și alte limbi romanice, și, în fine, date despre religia locuitorilor pământului moldav. Descrierea Moldovei este o pledoarie implicită pentru dreptul la libertate al patriei și al locuitorilor ei. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]