1,929 matches
-
dialogica presupune o relație în același timp complementară, antagonistă și, eventual, concurențială. Cred că e cumva principiul lui Lupasco, diferit de dialectica lui Hegel și de aceea am numit-o dialogică, mai apropiată de viziunea lui Heraclit decît de viziunea dialectică și hegelo-marxistă care presupun mereu o depășire. Altfel spus, ceea ce era interesant e că nu exista acea depășire hegeliană, dar exista tensiunea opușilor, care însă era creatoare, fundamentală și necesară. Atunci trebuie să spun că eu personal, fără îndoială fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
122, 233, 260, 279, 292. * Solomon Marcus, Intâlnirea extremelor, București, Paralela 45, 2005, p. 38, 138, 176, 210, 214. * Petru Ioan, Lucian Blaga în orizontul unei logici paradisiace, Iași, Editura Ștefan Lupașcu, 2005. * Elena Bondor, Ștefan Lupașcu în perspectiva logicii "dialectice", Iași, Editura Universității "Al. I. Cuza", 2005. * Neagu Djuvara, Amintiri din pribegie, București, Humanitas, 2005, pp. 68-70, 128, 268; fotografie, între p. 336 și p. 337, a lui Stéphane Lupasco împreună cu fiica sa Alde și cu Neagu Djuvara (august 1975
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
université de Lille, Lille, 1997. * Marie France Hureau, Stéphane Lupasco et l'éducation pour la paix, lucrare de licență sub conducerea lui René Barbier, Facultatea de științe ale educației, Universitatea Paris 8, 2005. * Elena Bondor, Ștefan Lupașcu în perspectiva logicii "dialectice", teză de doctorat în filosofie, sub conducerea lui Petru Ioan, Facultatea de filosofie, departamentul de logică, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 2005. * Philippe Nicolas, De l'enfant pêcheur et rêveur, à l'enfant devenu adulte, acteur du monde. Approche écologique
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
răsplată. Dar potrivit formei, ea este acțiunea unei voințe subiective care în orice lezare întâmplată poate să-și pună infinitatea ei și a cărei dreptate este deci întâmplătoare, așa cum și pentru celălalt nu este decât ca particulară"103. În metoda dialectică hegeliană, voința generală sau ordinea juridică este "teza", negația ei prin săvârșirea delictului este "antiteza", iar negația negației este "sinteza" care se înfăptuiește prin intermediul pedepsei 104. Conform acestei construcții, Hegel consideră pedeapsa ca o reacție: "violența este suprimată prin violență
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
University Press, Ithaca, New York, 1971) 13. Harold Bloom & Lionel Trilling, "Romantic Poetry and Prose", în Frank Kermode & John Hollander (editori), The Oxford Anthology of English Literature, vol. 2, 1800 to the Present, Oxford University Press, London, 1973 14. Harold Bloom, Dialectic în "The Marriage of Heaven and Hell", în PMLA 73, 1958, 501-504 15. Anthony Blunt, The Art of William Blake, Columbia University Press, New York, 1959 16. Jacob Bronowski, William Blake and the Age of Revolution, Harper & Row, New York, 1965 (Routledge
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
1757-1827)", în Jean Raimond and J. R. Watson, (editori), A Handbook to English Romanticism, St. Martin's Press, New York, 1992, pp. 19-31 52. David Punter (editor), William Blake, New Casebooks, Macmillan, London, Basingstoke, 1996 53. David Punter, Blake, Hegel and Dialectic, Rodopi, Amsterdam, 1982 54. George Quasha, "Orc aș a Fiery Paradigm of Poetic Torsion", în D. Punter, William Blake, New Casebooks, 1996, pp. 16-35 55. Kathleen Raine, Blake and Antiquity, with a new introduction by the author, Routledge & Kegan Paul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
obiect: personalismul renouvierist este o metafizică, poate chiar o teodicee, personalismul energetic are în vedere viața din punct de vedere biologic, psihologic, social, așezându-se în formula unei "științe obiective" a personalității; apoi, o deosebire de metodă: Renouvier folosește metoda dialectică, C. Rădulescu-Motru, "metoda obiectivă", bazată pe metodele experimentale ale științelor, agreate de gânditorul român; în final, o deosebire de conținut: interesul lui Ch. Renouvier este identificarea unei atitudini care să-i înlesnească omului calea către mântuirea sufletului, C. Rădulescu-Motru urmărește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cu natura. După Ionescu și colab., (1989), educația ecologică conduce la înțelegerea că în natură există legi inexorabile, că omul poate gospodări planeta numai cunoscând-o în întregime și folosindu-i legile. Educația ecologică formează la elevi gândirea sistemică, gândirea dialectică a conexiunilor, a feed-backurilor, a părților componente care se regăsesc într-un organism unitar. -Strategii didactice folosite în educația ecologică Realizarea educației ecologice în școli presupune probleme de metodologie pedagogică specifice, menite să asigure realizarea următoarelor obiective: - cunoașterea și înțelegerea
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
transgresa În mod optim limitele propriei culturi spre stimuli valorici străini, care vor fi semnificați din perspectiva referințelor culturale inițiale, de bază. Dar ce se Întâmplă cu eul cultural, cum se poate deschide simultan către mai multe zări culturale? Caracterul dialectic al unității identitare permite un soi de „pluralizare”, adică o coexistență contradictorie Între mai multe linii de definire socioculturală a persoanei. Situațiile de identitate multiplă, de identitate „amestecată”, chiar de „schizofrenie” spirituală sunt numeroase și sunt Întreținute de mecanisme sociale
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
invers, Încât cel care studia filosofia era obligat să aibă drept specializare secundară istoria și viceversa. Vă dați seama ce chin era pentru studenți să acceseze simultan două topici destul de distante, doar pentru simplul motiv că materialismul era nu numai dialectic, ci și istoric! Toate subspecialitățile cu conotație filosofică rămăseseră În continuare simple discipline de studiu și erau patronate sau aureolate de marxism - mai puțin leninismul, care dispăruse Între timp ca denominațiune sau orientare explicit ideologică. Nu mai eram În perioada
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
filosofilor antici sau clasici - textele lor fiind traduse În deceniul șapte, ani de relativă liberalizare - până la scrierile cele mai dogmatice ale lui Marx și Engels. De la epistemologie, logică matematică sau estetică (discipline necontaminate deloc de zgura ideologică) și până la materialism dialectic și istoric, socialism științific sau economie politică. De la profesori deschiși, dubitativi, cooperativi până la dascăli limitați, Închistați și distanți. Depindea de noi către ce să ne-ndreptăm și cu cine să ne aliem. Aveam totuși o anumită libertate de a alege
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de România. Să nu se înțeleagă că România a fost un simplu partener de transmitere și recepție a informațiilor către părțile interesate, prin canalele sale diplomatice profesioniste, ci intervenea și cu propuneri noi, adaptate la noua situație în evoluția ei dialectică, adresate Israelului, Egiptului și O.E.P. În laboratorul de analize politice al Ministerului Afacerilor Externe de la București se elaborau permanent idei, propuneri și sugestii cu privire la acțiunile și inițiativele țării noastre pe lângă arabi și israelieni, pe lângă marile puteri și pe lângă alte
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
permanentă a devenirii. În context, "crizele economice sunt inerente, derivă din natura sistemului"26. Așa cum o vom spune și în capitolul despre criza economică, aceasta nu trebuie privită și apreciată dincolo de firescul său, în condițiile în care acumulările de tip dialectic nu pot duce decât la dezvoltare, așa cum sublinia Thomas Kuhn. Criza este momentul rupturii și baza noii ordini, așteptată și impusă de ordinea firească de devenire a sistemului. Oamenii se confruntă cu o criză a copilăriei, o criză a adolescenței
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fi sfârșitul organizării sociale și al civilizației umane. În acest ocean de întrebări, pornind din întuneric, deschidem discuția despre om, societate, organizare umană, economie, bani, având la bază ideea că "Orice evoluție apărută în urma exploziei primordiale se desfășoară în tensiunea dialectică între haos și structură, expansiune și colaps..."49. Omul și structurile sociale nu fac excepție de la această lege. În întreg parcursul istoriei sale, sociale, economice și politice, se va organiza după legi aflate dincolo de puterea sa de influențare, înscrise în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
consumându-se și dispărând după principiile teoriei ondulațiunii universale. Un fapt social, o instituție, este naturală în măsura în care este dezvoltată, apărută în chip natural, evoluează și dispare în mod firesc. Discutăm aici în natură, dar și în societate, despre o devenire dialectică, prin acumulare. Darwinismul social, pe care-l invocăm, nu este o știință sau o categorie care să-și fi spus ultimul cuvânt în înțelegerea devenirii sociale și economice a omului. Dimpotrivă, împrumutând conceptele și aparatul de lucru al lui Darwin
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
arată: "Marxiștii ruși nu au vrut să aștepte. Ei au recurs la o nouă modificare a marxismului potrivit căreia o națiune avea posibilitatea să sară peste una din fazele evoluției istorice. (...) Această nouă doctrină spulbera realmente misticismul legat de materialismul dialectic și de pretinsa descoperire marxistă a legilor inexorabile ale evoluției economice a omenirii"1090. Fazele istorice despre care amintește autorul citat și care sunt permanent vehiculate de către ideologia marxistă sunt: comuna primitivă, sclavagismul, feudalismul, capitalismul, socialismul, comunismul 1091. Fiecare dintre
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mecanism de tip cauzal, astfel Încât Întâmplările povestite la Început le determină și le explică pe cele de la sfârșit). Logos-ul elimină astfel principiile „bricolajului”, esențiale pentru gândirea mitică, și așază În locul lor mecanismele deducției și ale inducției, silogismul și argumentarea dialectică. Operele lui Platon și Aristotel vor consacra această configurație În care logos nu mai trimite la ideea de cuvântare, În care el ...a dobândit valoare de raționalitate demonstrativă și se opune, atât În ceea ce privește forma, cât și În ceea ce privește conținutul, cuvântării din
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mythos-ul să se refere la: a) discursuri bazate pe povestire, și nu pe demonstrația argumentată; b) discursuri transmise mai ales prin oralitate, și nu pe suporturi scrise; c) discursuri care au ca scop persuasiunea, prin emoționare, și nu prin jocul dialectic al argumentelor; d) discursuri al căror conținuturi trimit la realități greu de verificat empiric și greu de acceptat rațional - lumi fictive, șocante, absurde; e) discursuri al căror sens adevărat nu este evident și care cer, pentru a fi acceptate, o
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ansamblul produselor simbolice ale colectivității. Al doilea principiu se referă la atitudinea distinctă a comunității față de un asemenea tip de narațiune: faptul că o anumită poveste ajunge să aibă o poziție culturală prestigioasă generează și este generat, Într-o relație dialectică, de o atitudine ieșită din comun față de acea poveste - credința. Mitul este considerat adevărat, important, dotat cu puteri ieșite din comun („sacru”) nu datorită unor experiențe practice sau unor evaluări raționate, argumentative, ci unei „decizii” valorizatoare, transmisă din generație În
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este arsă, iar ritul de purificare se Încheie cu laude aduse regelui, dansuri și ospețe. (Textul de față repovestește sintetic descrierile etnografice consemnate În M. Gluckman, 1963, pp. 110-123.) În interpretarea lui Gluckman, acest complex ceremonial este construit pe jocul dialectic dintre condamnarea regelui și exaltarea puterii și unității statului: „Ceremonia nu este o simplă afirmare a unității, ci și un mod de a sublinia conflictele, o declarație a rebeliunii și rivalității, cu o reluare periodică a afirmării unității În jurul regelui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
The Trinidad Experience, Routledge, New York Riggio, Milla Cozart, 2003, „Parades and Processions”, În Dennis Kennedy (coord.), The Oxford Encyclopedia of Theatre and Performance, vol. I, Oxford University Press, Oxford Riggio, Milla Cozart, 2004, „Time Out or Time In? The Urban Dialectic of Carnival”, În Milla Cozart Riggio (coord.), Carnival: Culture in Action - The Trinidad Experience, Routledge, New York Rivière, Claude, 1988, Les liturgies politiques, PUF, Paris Rivière, Claude, 1996, „Pour une théorie du quotidien ritualisé”, În Ethnologie française, nr. 2 Rivière, Claude
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
est accusé d'être un " écrivain mystique à influence médiévale " (" un mistic cu un vag parfum medieval ") qui s'oppose au " matérialisme dialectique [...] qui seră, sans doute, le fondement des systèmes de pensée et de recherche de l'avenir " (" materialismului dialectic [...] care va sta, fără îndoială, la baza sistemelor de gândire și de cercetare ale lumii de mâine "). Notre traduction. 920 Elena-Brândușa Steiciuc, " Le chant de la terre et des étoiles ", în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
și meglenoromân. Dacă se admite o lungă conviețuire latino-slavă și despărțirea dialectelor românești în spațiul locuit odinioară de romanitatea sud-dunăreană, prin treptata desnaționalizare (asimilare) a unor ramuri intermediare, încheiate abia în secolul al XIII-lea, atunci se poate explica unitatea dialectică a limbii române. Contactul între daco-romani, aromâni și meglenoromâni s-a putut păstra timp îndelungat, iar circulația în interiorul acestui spațiu a fost continuă. Faptul că slavii și-au pierdut limba și neamul numai în nordul Dunării, dar, în schimb, au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dintru început de Edgar Papu și George Munteanu. Eminescu - Dialectica stilului (1984), carte erudită și polemică, constituie și baza exegezelor sale viitoare. Metoda arhetipală folosită revelează unitatea organică a operei în întregul ei, virtute dedusă în urma analizei a nouă „cercuri dialectice”, supraordonate de conceptul de Archaeus - „punct originar al universului” -, prin care Eminescu „împacă contrariile”, rezolvându-le sub semnul armoniei stilistice. Un alt merit al cărții stă în scoaterea poetului de sub incidența limitativă a romantismului și în sublinierea dimensiunii moderne și
CODREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286314_a_287643]
-
Alberti, Pablo Neruda, Anna Ahmatova, Iannis Ritsos, Arne Häggqvist, Jaroslaw Iwaszkiewicz, Eugen Ionescu ș.a.) i-au tălmăcit scrierile. Când spunem că drama conștiinței argheziene este exclusiv mistică, nu trebuie să dăm un conținut limitat acestei expresii; mistica sa se creează dialectic, se configurează contradictoriu și, dacă va ajunge la starea de beatitudine (treapta ultimă, purificatoare, a oricărei conștiințe mistice), aceasta se va întâmpla numai după descoperirea vieții înseși ca formă manifestată a misterului... POMPILIU CONSTANTINESCU Universul său substanțial, sensul de explorație
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]