2,180 matches
-
a dovedit utilă în identificarea subiecților cu diverse afecțiuni cardiace și cu tendință la aritmii prin mecanism de reintrare și tahicardii ventriculare susținute, respectiv cu risc de stop cardiorespirator. Prevalența PVT în populația generală este de circa 5%. La pacienții dializați, Morales et al. [1998] au evidențiat PVT la 25% dintre pacienți imediat înaintea dializei, iar Girgis et al. [1999] au raportat o incidență de 14%. Anomalii ale parametrilor SAECG se constată la 47% dintre pacienți imediat după ședința de hemodializă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
induse de hemodializă a fost diametrul venei cave inferioare, sugerând rolul de pivot al hipervolemiei în geneza anomaliilor electrice la subiecții hemodializați. Pacienții hemodializați cu PVT sunt mai vârstnici și prezintă disautonomie vegetativă mai exprimată. în ansamblu, la pacienții renali (dializați și transplantați), potențialele ventriculare tardive au fost mai frecvente la bărbați, la vârstnici și la cei cu boală ischemică coronariană cunoscută. Aritmiile maligne și moartea subită sunt evenimente cardiovasculare relativ frecvente la pacientul renal. Aceste cauze importante de deces la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cu boală cardiacă manifestă. Aceste tulburări electrofiziologice pot fi implementate relativ facil în practica clinică, mai ales în centrele medicale universitare. Tratarea intensivă și mai ales profilaxia factorilor contributorii ai aritmiilor maligne pot reduce semnificativ rata morților subite în populația dializată. Consecințele clinice ale aritmiilor cardiace la pacientul renal Cea mai importantă consecință clinică a aritmiilor cardiace (în speță a tahicardiilor ventriculare) la subiectul renal este moartea subită vezi mai sus. însă aritmiile cardiace sunt responsabile de un spectru foarte larg
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
constatat hemoragii severe. Ca urmare, în condițiile unei evaluări atente a raportului cost-beneficiu și ale unei urmăriri clinice atente, anticoagulantele orale se pot administra la pacientul renal, având în vedere riscul crescut de complicații tromboembolice. Administrarea de antiaritmice la pacienții dializați necesită o prudență deosebită, prescrierea acestora efectuându-se numai după evaluarea atentă a raportului cost-beneficiu, în condițiile unei reevaluări clinice frecvente și ale adaptării dozelor la particularitățile impuse de insuficiența renală. Cel puțin la fel de importantă ca și tratamentul antiaritmic medicamentos
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
mai rar, totuși cu o frecvență de câteva ori mai mare decât cea din populația generală. Un studiu multicentric francez, cuprinzând 230 de centre de dializă, a evidențiat o incidență a valvulopatiilor severe de 15-19 cazuri/an/10.000 pacienți dializați [Baglin et al., 1997]. Abbott și Agodoa, cercetând Registrul American de Hemodializă (USRDS) din perioada 1992-1997 (aproape 328.000 de pacienți), au constatat o incidență a valvulopatiilor de 3,5/1.000 pacienți/an; această rată a fost de 5
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
jetului de regurgitare ori prin calcularea fracției de regurgitare). Prognostic în studiul retrospectiv al lui Abbott și Agodoa, bazat pe datele USRDS din 1992-1997, pacienții internați pentru valvulopatii au avut o mortalitate cu 35% mai mare decât toți ceilalți pacienți dializați. Recent, Wang et al. au efectuat o cercetare prospectivă pe 192 de pacienți cu dializă peritoneală, urmăriți timp de 18 luni, prin care au demonstrat că prezența calcificărilor valvulare cardiace este un puternic factor predictiv de mortalitate cardiovasculară și generală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Association/American College of Cardiology contraindică protezele biologice la uremici, din cauza riscului mare de calcificare secundară. Cu toate acestea, Herzog et al. au demonstrat pe baza datelor USRDS din perioada 1978-1998, în care au fost înregistrați 5.858 de pacienți dializați ce au primit proteze valvulare (58% aortice, 32% mitrale și 10% ambele) că rata de supraviețuire la doi ani a fost identică (40%) la cei cu proteze mecanice și la cei cu proteze biologice [Herzog et al., 2002]. Mai mult
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
că rata de supraviețuire la doi ani a fost identică (40%) la cei cu proteze mecanice și la cei cu proteze biologice [Herzog et al., 2002]. Mai mult, un studiu al lui Brinkman et al. a arătat că la pacienții dializați care au primit proteze valvulare mecanice și, consecutiv, tratament permanent cu antivitamine K, incidența hemoragiilor tardive și a accidentelor vasculare cerebrale a fost de 6 ori mai mare decât la cei cu bioproteze, autorii conchizând că acestea din urmă ar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
consecutiv, tratament permanent cu antivitamine K, incidența hemoragiilor tardive și a accidentelor vasculare cerebrale a fost de 6 ori mai mare decât la cei cu bioproteze, autorii conchizând că acestea din urmă ar trebui să fie de elecție la pacienții dializați [Brinkman et al., 2002]. Utilizând datele USRDS, Abbott și col. [2003] au studiat 35.215 pacienți cu IRCT incluși pe lista de așteptare a unui transplant renal, între 1994 și 1997, și au constatat că pacienții cu cardiopatii valvulare au
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
funcției renale, prevalența ICC este, conform datelor United States Renal Data System, de 40%, depășind orice altă afecțiune cardiovasculară, inclusiv cardiopatia ischemică. De altfel, acest fenomen este explicabil în mare parte prin creșterea constantă a mediei de vârstă a populației dializate, ca și prin augmentarea constantă, o dată cu vârsta, a incidenței și prevalenței cardiopatiei ischemice, principala cauză a ICC atât la populația generală, cât și la cea renală. O analiză mai detaliată a evoluției istoriei naturale a ICC la pacienții cu uremie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pacienți-an. Predictibil, antecedentele de boală coronariană se asociază semnificativ cu riscul de ICC. O dată prezentă insuficiența cardiacă la subiectul cu uremie cronică, supraviețuirea devine catastrofală rata de deces este de 83% la 3 ani, cu 210% mai mare decât la dializații fără disfuncție cardiacă semnificativă [Trespalacios et al., 2003]. Mai mult, la 90 de zile de la inițierea dializei la un pacient cu insuficiență cardiacă preexistentă, riscul de deces este de 12,4% [US Renal Data System, 2002]. Datele epidemiologice de pe continentul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
riscul de deces este de 12,4% [US Renal Data System, 2002]. Datele epidemiologice de pe continentul american privind disfuncția cardiacă la subiectul cu uremie cronică sunt diferite de cele europene, care prezintă o prevalență mai redusă a ICC la pacienții dializați 25% , probabil datorită populației dializate mai vârstnice și altor factori specifici dializei în Statele Unite și Canada [Goodkin et al., 2004]. Totuși, prezența ICC la pacientul dializat se traduce și în Europa (inclusiv în țara noastră) printr-o adevărată epidemie a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
12,4% [US Renal Data System, 2002]. Datele epidemiologice de pe continentul american privind disfuncția cardiacă la subiectul cu uremie cronică sunt diferite de cele europene, care prezintă o prevalență mai redusă a ICC la pacienții dializați 25% , probabil datorită populației dializate mai vârstnice și altor factori specifici dializei în Statele Unite și Canada [Goodkin et al., 2004]. Totuși, prezența ICC la pacientul dializat se traduce și în Europa (inclusiv în țara noastră) printr-o adevărată epidemie a disfuncției cardiace. Riscul de deces
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
diferite de cele europene, care prezintă o prevalență mai redusă a ICC la pacienții dializați 25% , probabil datorită populației dializate mai vârstnice și altor factori specifici dializei în Statele Unite și Canada [Goodkin et al., 2004]. Totuși, prezența ICC la pacientul dializat se traduce și în Europa (inclusiv în țara noastră) printr-o adevărată epidemie a disfuncției cardiace. Riscul de deces al pacienților dializați cu insuficiență cardiacă este asemănător cu cel al bolilor neoplazice cu malignitate maximă! Aceasta subliniază necesitatea stringentă a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a funcției renale s-a efectuat tardiv sau care este subdializat (de exemplu, din cauza fistulei arterio-venoase hipofuncționale). Insuficiența cardiacă cronică Remodelarea ventriculară a fost demonstrată prin mijloace neinvazive: astfel, Parfrey et al. [1996] au umărit prospectiv ecocardiografic 275 de pacienți dializați (durata medie de urmărire fiind de 17 luni). 8% dintre pacienții cu HVS și 22% dintre cei cu dilatație a VS în momentul inițial au dezvoltat disfuncție sistolică definită ca o fracție de scurtare ‡ 25%. Pe de altă parte, la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cunoscută. La pacienții uremici, calcificările mitrale și aortice apar mai precoce (cu 20 de ani) decât la populația generală [Maher et al., 1987]. Calcificările aortice sunt prezente la 30-50% dintre pacienți, însă consecințe hemodinamice sunt prezente doar la 3-14% dintre dializați. Factorii de risc pentru calcificări aortice sunt reprezentați de vârsta înaintată, durata terapiei dialitice și creșterea valorii produsului fosfocalcic în ser. Calcificările mitrale cu insuficiență mitrală consecutivă sunt de asemenea frecvent întâlnite [Straumann et al., 1992]. La majoritatea pacienților însă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
et al., 1998]. Boala pericardică. Pericarditele uremice repetate pot duce la pericardită constrictivă, contribuind de asemenea la dezvoltarea insuficienței cardiace. în epoca dializei moderne, pericardita constrictivă este o complicație rară. Aritmiile ventriculare. Tulburările ventriculare de ritm sunt frecvente în populația dializată (prevalență de 18-56%). Monitorizarea automată ambulatorie a arătat că acestea intervin predominant intradialitic și în primele patru ore posthemodializă. Incidența aritmiilor ventriculare este semnificativ mai mare la pacienții hemodializați față de cei tratați prin dializă peritoneală, factori contributorii fiind modificările electrolitice
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
intradialitică și cea postdialitică precoce. Un alt factor favorizant al aritmiilor l-ar reprezenta calcificările vaselor mici coronariene, cu impact asupra conducerii și excitabilității intraventriculare [Amann et al., 2003]. Hipoxemia nocturnă. Incidența sindromului de apnee nocturnă este ridicată la populația dializată, această afecțiune putând juca un rol în geneza hipertensiunii arteriale, a hipertrofiei ventriculare stângi și a cardiomiopatiei uremice. Impactul terapiei moderne a sindromului de hipoxemie nocturnă nu a fost încă evaluat la pacientul uremic [Zoccali et al., 1998]. Factori de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la cei cu Hb = 12,6-13,8 g/dl, cu 255% mai mare la subiecții cu Hb = 11,4-12,6 g/dl și cu 367% la cei cu Hb < 11,4 g/dl. Malnutriția. Se estimează că 30-60% dintre pacienții dializați sunt malnutriți, albumina serică, marker al malnutriției, fiind un puternic factor predictiv al mortalității la populația dializată [Bergström și Lindholm, 1998]. Un pacient dializat cu o albumină serică sub 2,5 g/dl are un risc de trei ori mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
11,4-12,6 g/dl și cu 367% la cei cu Hb < 11,4 g/dl. Malnutriția. Se estimează că 30-60% dintre pacienții dializați sunt malnutriți, albumina serică, marker al malnutriției, fiind un puternic factor predictiv al mortalității la populația dializată [Bergström și Lindholm, 1998]. Un pacient dializat cu o albumină serică sub 2,5 g/dl are un risc de trei ori mai mare de deces față de un pacient dializat cu infarct miocardic în antecedente, rata mortalității fiind egalată doar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
1993]. Dintr-o perspectivă fiziopatologică, îndepărtarea volumului îl plasează pe pacient pe o curbă a funcției VS într-un punct în care devine asimptomatic, cu funcție ventriculară păstrată. Stabilirea greutății ideale reale este esențială în prevenția decompensărilor cardiace la pacientul dializat. Greutatea ideală (uscată) este definită ca greutatea dincolo de care se dezvoltă hipotensiune și/sau crampe musculare. La pacienții uremici cu disfuncție sistolică, EPA este frecvent precipitat de sporul interdialitic în greutate (SIG) excesiv. La pacienții cu disfuncție predominant diastolică, un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
bine definită, însă luând în considerare mecanismele patogenice care stau la baza disfuncției cardiace la această categorie de pacienți, se poate sintetiza un plan de management terapeutic al acestora (vezi figura 3). Insuficiența cardiacă reprezintă o complicație redutabilă la pacientul dializat cronic, fiind responsabilă de un procent însemnat al numărului de spitalizări. Mai mult de jumătate dintre pacienții prezentând insuficiență cardiacă congestivă (ICC) în momentul inițierii dializei au suferit în cursul perioadei de urmărire predializă episoade repetate de decompensare cardiacă; doar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în contrast cu dializa peritoneală, sugerând un efect protectiv al acestei din urmă metode de substituție a funcției renale pentru dezvoltarea insuficienței cardiace [Trespalacios et al., 2003]. Totuși, această constatare este contrazisă de investigația recentă efectuată la peste 100.000 de pacienți dializați incidenți de către Stack și col. [2003]. Autorii evidențiază un risc de mortalitate cardiovasculară crescut cu 30% la diabeticii și cu 24% la non-diabeticii cu insuficiență cardiacă, tratați prin dializă peritoneală, în comparație cu pacienții hemodializați prezentând de asemenea disfuncție cardiacă. în schimb
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
metoda optimă de epurare extracorporeală. Care este impactul transplantului renal asupra insuficienței cardiace? În general, transplantul renal (TR) este considerat metoda optimă de substituție cronică a funcției renale, determinând ameliorarea netă a supraviețuirii generale și a celei cardiovasculare în comparație cu pacienții dializați. La subiecții transplantați renal, gradul disfuncției renale se corelează cu prezența disfuncției cardiace. Prevalența ICC la pacienții transplantați renal nu este neglijabilă: 5% la un an posttransplant. Disfuncția renală semnificativă (o rată a filtrării glomerulare mai mică de 45%) crește
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pulmonar acut, dar are efecte pe timp îndelungat, în special asupra tensiunii arteriale și a complicațiilor legate de aceasta [Cirit et al., 1998]. Atingerea strictă a greutății uscate determină obținerea normotensiunii în absența medicației la marea majoritate (85-90%) a pacienților dializați [Charra et al., 1996]. La pacientul uremic cu ICC poate fi necesară utilizarea unei forme blânde de hemodializă, cu debite reduse (SLED, slow-low efficiency dialysis). De asemenea, la subiecții renali cu diureză păstrată, utilizarea unor doze mari de diuretic de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]