773 matches
-
extinderea și profunzimea pe care o comportă un asemenea proces în viața omului dintotdeauna, dar mai ales când celebrează reconcilierea sa cu Dumnezeu. Primul capitol a redat un fapt indiscutabil: că Dumnezeu și omul pot fi așezați într-o relație dialogică. Nu este o afirmație aleatorie, ci se fundamentează pe faptul că omul poartă în esența sa o componentă dialogică, fiind capabil de relație. Același lucru l-a demonstrat și Dumnezeu din veșnicie. Ființa sa se caracterizează prin dialogicitate, printr-o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reconcilierea sa cu Dumnezeu. Primul capitol a redat un fapt indiscutabil: că Dumnezeu și omul pot fi așezați într-o relație dialogică. Nu este o afirmație aleatorie, ci se fundamentează pe faptul că omul poartă în esența sa o componentă dialogică, fiind capabil de relație. Același lucru l-a demonstrat și Dumnezeu din veșnicie. Ființa sa se caracterizează prin dialogicitate, printr-o deschidere enormă către dialog cu omul. Însă, în mod concret, se lasă observată de percepția umană în diferite situații
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
face ca sacramentul să fie abordat cu o atitudine de nonșalanță chiar și de către creștinii declarați. În acest caz, Biserica propune și caută soluții pertinente. În implicarea sa, ea poate să accentueze rolul fundamental pe care îl conține însuși procesul dialogic din sacramentul reconcilierii, atunci când e privit și abordat în toată bogăția sa, în manieră corespunzătoare. Capitolul al treilea a analizat aspectele cuprinse de procesul dialogic amintit. El este amplu și profund și înglobează în desfășurarea sa mai mulți „actori”. Aceștia
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
În implicarea sa, ea poate să accentueze rolul fundamental pe care îl conține însuși procesul dialogic din sacramentul reconcilierii, atunci când e privit și abordat în toată bogăția sa, în manieră corespunzătoare. Capitolul al treilea a analizat aspectele cuprinse de procesul dialogic amintit. El este amplu și profund și înglobează în desfășurarea sa mai mulți „actori”. Aceștia se găsesc într-o relație de dialog. Inițial, penitentul se află într-un raport de dialog cu Dumnezeu. Apoi, același dialog e continuat de penitent
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de dialog cu Dumnezeu. Apoi, același dialog e continuat de penitent și confesorul său. Alături de aceștia, comunitatea poate fi sau nu prezentă, având la rândul său un rol determinat. Între toți patru, se derulează, atât direct, cât și indirect, procesul dialogic al sacramentului reconcilierii. Acest proces e garantat și indicat de Ritualul Penitenței. El e parcurs în mod coerent atunci când confesorul și penitentul rămân fideli structurii sale. Există și modele ce pot orienta și inspira relația corectă dintre ei, numite paradigme
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și zone ce necesită în continuare atenție deosebită: favorizarea spovezii frecvente, încurajarea celebrărilor comunitare, propunerea de modele eficiente de cercetare a cugetului, colaborarea cu științele umane, aprofundarea legăturii dintre sacramente, etc. Va fi atentă în același timp și la procesul dialogic în sacramentul reconcilierii, considerat aspect esențial în cadrul celebrării. În autorizarea celor afirmate, materialul bibliografic a fost de un real folos. Ne-a ajutat să ne menținem în concordanță cu Magisteriul și cu aprofundarea teologică actuală. Deși există numeroase publicații și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în dorința de a oferi un ajutor: atât penitenților și confesorilor, cât și celor care încă simt în inimă un dubiu sau o reticență cu privire la planul și milostivirea lui Dumnezeu. Suntem determinați să credem că observarea, conștientizarea și favorizarea procesului dialogic dintre Dumnezeu și om, în sacramentul reconcilierii, susține abordarea adecvată a unui asemenea moment de către penitent și confesor, în care penitentul este ajutat să se apropie de Dumnezeu și să devină, la rândul său, asemenea lui Dumnezeu. Intenția lui Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
liber să decidă... iar omul va răspunde iarăși cum va vrea. Dar, dacă îi va spune „da”, atunci relația va fi trăită într-un mod armonios, confirmată prin reconciliere și trăită într-o manieră sfântă. La fel se desfășoară procesul dialogic în sacramentul reconcilierii: răspunsul unuia condiționează cuvântul celuilalt. Iar celălalt consimte să fie condiționat, nu din lașitate, ci din iubire și din convingerea că el se află într-un dialog; în dialog atenția este orientată spre binele celuilalt, indiferent de ce
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Tu”. Omul nu poate exista deplin și nici nu are sens fără acest moment esențial din viața sa. Este evenimentul recunoașterii și confirmării-reciproce. Iar el se săvârșește în mod solemn și totodată tainic, în împlinirea a ceea ce se denumește procesul dialogic în sacramentul reconcilierii.
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
logica vaselor comunicante ce permite circulația atâtor teme și obsesii dinspre literatură înspre acest domeniu al prozei grafice. Atunci când se desprinde de tentația ilustrării naive a unor aventuri sângeroase și decebrate, atunci când se încarcă de o energie culturală intertextuală și dialogică, banda desenată este capabilă de a produce nu doar obiecte ale imaginației, ci și autentice mituri moderne. Tintin, Blake și Mortimer, Corto Maltese sunt tot atâtea ipostaze ale unei vocații creatoare de mitologie recuperabile în banda desenată. Hainele umile nu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
spre acțiunea transformatoare și spre perspectiva proiectului (principiu-speranță). Practica, pentru faptul că este istorică, se deschide spre solidaritate. Prin experiență, iubirea se inserează în câmpul moralității, realitate care ia formă în epoca noastră. Aceste aspecte care descriu atitudinea critică și dialogică a doctrinei Bisericii în confruntarea ei cu ideea de experiență necesită o ulterioară atenție față de sensul comun al credincioșilor (sensus fidelium), ca posibil mediator al experienței. 2.4 Atenția crescândă față de sensus fidelium Reflecția despre sensus fidelium a cunoscut un
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
intuiția adevărului, slăbirea participării și regăsirea întregului. O conștiință istorică se edifică într-un regim oceanografic. Suntem mereu prinși - mai exact, surprinși - de alteritatea masivă a trecutului și de agonia identitară a unui prezent friabil. Tradiția apare, astfel, ca orizont dialogic devenit scut pentru orice înțelegere. Retrospectiv, tradiția fuzionează memoria unei opere culturale cu întrebările unei neliniști contemporane. Nu există trecut care, odată amintit, să nu împuternicească prezentul printr-un testament; la fel, nu există viitor posibil care să nu oblige
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și Bachelard: "Călătorule, nu există drum, drumul se construiește mergând". Ipoteza fenomenologică, în complexitatea sa, permite să se țină cont de trei caracteristici principale ale experienței (realului), pe care epistemologiile pozitiviste și realiste nu le acceptă: a) ireversibilitatea cogniției; b) dialogica; c) recursivitatea cogniției. a) Ireversibilitatea cogniției este direct legată de relația între acțiune și temporalitate, aceasta din urmă fiind percepută a fi ireversibilă. În acest sens, ipoteza clasică heraclitiană a ireversibilității timpului "panta rei" (totul curge) are valabilitate universală. De
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
ireversibilă. În acest sens, ipoteza clasică heraclitiană a ireversibilității timpului "panta rei" (totul curge) are valabilitate universală. De aceea, ipoteza fenomenologică permite un anumit grad de exprimare în procesul de cunoaștere, evidențiind caracterul interacționist între obiect și subiectul cunoscător. b) Dialogica presupune existența a două forme contrare ale cogniției, potrivit formulei lui Pascal: "toate lucrurile sunt cauze și cauzante, completate și completante, mediate și imediate". Această caracterizare dialogică a realului cognoscibil trebuie să fie postulată fenomenologic prin interacțiunile sincronice și diacronice
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
în procesul de cunoaștere, evidențiind caracterul interacționist între obiect și subiectul cunoscător. b) Dialogica presupune existența a două forme contrare ale cogniției, potrivit formulei lui Pascal: "toate lucrurile sunt cauze și cauzante, completate și completante, mediate și imediate". Această caracterizare dialogică a realului cognoscibil trebuie să fie postulată fenomenologic prin interacțiunile sincronice și diacronice, organizate și organizante, trăsături de bază care duc la modelarea realității și la acțiuni care exprimă cunoașterea fenomenelor. c) Caracterul recursiv al cunoașterii fenomenelor ține cont de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a oferi răspunsuri inteligente la problemele care trebuie rezolvate. Abandonând conformitatea de tip formal din logica deductivă formalizată (calitatea formei este "suficientă" pentru a stabili adevărul), specifică principiului rațiunii suficiente, principiul acțiunii inteligente pune în aplicare toate resursele de raționare dialogică atâta timp cât ele sunt reproductibile și se permite construirea de cunoștințe valabile în care modelatorul este investit cu responsabilitatea de a comunica și de a învăța. Aceste cunoștințe trebuie să fie argumentate, construibile și reproductibile, care să permită inteligibilitatea lor pentru
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
aplicații etc. Pe acest fond, ipoteza fenomenologică se exprimă prin trei caracteristici: a) ireversibilitatea actului de cunoaștere în procesul construcției europene (relația dintre acțiune și temporalitate este ireversibilă); b) existența a două forme contrare ale cogniției în probleme strategice europene (dialogica); c) recursivitatea actului de cunoaștere în problemele europene (schimbarea a ceea ce este cunoscut în plan european contribuie la schimbarea a ceea ce se dorește la nivel strategic). Astfel, adaptarea S.E.S. din decembrie 2008, propunerile referitoare la redactarea unei Carte albe europene
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
este potrivită pentru specialiștii care nu se simt deranjați prea tare de ambiguitate. Aceștia ar trebui să poată ajunge la niște concluzii interpretative- și să le modifice, dacă este cazul, la fiecare nouă lectură. Lucrul cu materialele narative presupune ascultarea dialogică (Bakhtin, 1981) a cel puțin trei voci: vocea naratorului, așa cum o reprezintă banda sau textul; cadrul teoretic care furnizează conceptele și instrumentele necesare interpretării; monitorizarea reflexivă a actului lecturii și interpretării, care înseamnă perfecta conștientizare a procesului decizional de inferare
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
orientări, adăugând diferențele individuale dintre intervievatoare, precum și dintre povestitori, ce au generat un tip unic de interacțiune în fiecare diadă, protocoalele de interviu au variat foarte mult. Unele erau monologice și aveau carezultat o narațiune aproape neîntreruptă. Altele erau mai dialogice, având secțiuni întregi de tip întrebare-răspuns7. Unele intervievatoare au urmărit exact cele patru subiecte în fiecare capitol al vieții, în vreme ce altele s-au lăsat purtate de firul narativ al povestitorului. Astfel de variații sunt de așteptat ori de câte ori cercetătorul optează pentru
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
calitățile formale ale discursului. Din acest motiv, am ales să mă concentrez mai cu seamă asupra acelor secvențe care erau relatate înainte de intervenția intervievatoarelor în conversație, fie ca să-și exprime acordul, fie ca să ceară mai multe detalii. Am eliminat influențele dialogice din analiză, în măsura posibilităților. Ar trebui, de asemenea,notat faptul că impactul comunicării nonverbale nu a putut fi evaluat. O altă problemă a reprezentat-o calitatea transcrierilor. Așa cum s-a menționat deja în capitolul 3, tipuri diferite de analiză
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
lui și, pe această linie, de „lectură” și „interpretare”. Așa cum argumentează și școala hermeneutică (Widdershoven, 1993), am descoperit în studiile noastre că orice lectură presupune interpretare și că, de fapt, chiar în etapa obținerii textului, mai cu seamă în actul dialogic de realizare a unui interviu biografic, au loc în mod constant procese implicite și explicite de comunicare, înțelegere și explicare. Iluzia că ar exista un text static care abia apoi este supus unui proces separat de lectură și interpretare este
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
întrebare utilă discuției noastre ar putea fi formulată după cum urmează: care dintre acestea ar reflecta identitatea naratorului? Am putea ajunge la concluzia că atât povestea unui om, cât și identitatea lui sunt complexe și multilaterale sau, așa cum scrie Bakhtin (1981), dialogice și polifonice (vezi și Hermans et al., 1993). Ca și poveștile, așa cum am văzut în cazul Sarei și în cel al lui David, identitatea are multe componente și niveluri. Diversele componente ar putea interacționa ca să creeze un tot unitar; ele
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Thousand Oaks, CA. Amir, Y., Sharan, S., Ben Ari, R. (1984), „Why integration?”, în Y. Amir și S. Sharan (eds), School desegregation (pp. 1-20), LEA, Londra. Bakan, D. (1966), The duality of human existence, Beacon, Boston. Bakhtin, M.M. (1981), The dialogic imagination, University of Texas Press, Austin. Bales, R.F. (1958), „Task roles and social roles in problem-solving groups”, în E.E. Maccoby, T.M. Newcomb și E.L. Hartly (eds), Reading in social psychology (pp. 437-447), Holt, New York. Barnett, W.S. (1993), „Benefit cost
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
O babă îl încredință că nu există alt mijloc decât a căuta găina de ou. Conțescu ceru instrucțiuni, se exercită și puse în aplicare metoda. În fiece dimineață, cu degetul pipăia găina. - Ei, zise Hagienuș malițios, numai ca să dea formă dialogică anecdotei, când a tăiat Conțescu găina? -N-a mai tăiat-o! - De ce? Cum așa? Întrebară ceilalți. - Găina se obișnuise cu ceremonia și de câte ori se apropiaConțescu de ea ca s-o caute, se lăsa în jos. Atunci Conțescu, de milă, n-a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de fixată, încît unele lucruri îi erau imposibile. Niciodată nu comunica el cel dintâi o veste rea altuia, întorcea vorba în așa chip încît ceilalți să ghicească și să spună cuvântul neplăcut. Și pentru acest caz Smărăndache avea o anecdotă dialogică. Presupunea că G. Călinescu Gaittany fusese însărcinat să comunice cuiva moartea unei ființe apropiate. - Ascultă, Gaittany, ce-i cu unchiul? - Bine. - Ce fel de bine? Nu dă nici un semn de viață. - E puțin indispus. - Eu am aflat că e rău
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]