772 matches
-
de medicament ce recuperează darurile baptismale, pierdute prin păcat. Dacă, prin botez, omul primea iertarea păcatelor în mod gratuit din partea lui Dumnezeu, prin penitență, această iertare venea ca rezultat al efortului uman, pentru că penitența era numită și „botezul lacrimilor”. Procesul dialogic era destul de intens, trăit atât la nivel verbal, prin mărturisire și primirea iertării, cât și la nivel nonverbal, prin împlinirea diferitelor opere penitențiale, ambele niveluri fiind modalități de a comunica cu Dumnezeu și de a demonstra sinceritatea penitentului în a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
o mărturisire interioară pe care o face înaintea lui Dumnezeu. În schimb, mărturisirea propriu-zisă se realizează prin exprimarea exterioară a căinței. Întâlnirea penitentului cu preotul confesor este deja concluzia unui comportament anterior și interior deja maturizat. În acest fel, procesul dialogic este recunoscut atât ca o acțiune interioară înfăptuită între om și Dumnezeu, cât și ca o acțiune exterioară a penitentului, în care este implicat și preotul confesor în mod concret în momentul celebrării reconcilierii sacramentale. Din această perioadă, s-au
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentale. Din această perioadă, s-au păstrat și descrieri ale ritualurilor de celebrare a reconcilierii penitenților. Acestea propuneau desfășurări ceremonioase ale dialogului confesor-penitent, care, prin parcurgerea unor pași preciși, conferea iertarea penitentului, respectând prescrierile ritualului, care erau destul de consistente. Aspectul dialogic în celebrarea sacramentului reconcilierii din această perioadă se concentra asupra circumstanțelor păcatelor, a numărului acestora și a motivelor. În acest sens, exista un număr de întrebări pe care confesorul le adresa penitentului, lista cea mai comună cuprinzând opt întrebări: „Cine
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sens, exista un număr de întrebări pe care confesorul le adresa penitentului, lista cea mai comună cuprinzând opt întrebări: „Cine? Ce? Unde? Prin cine? De câte ori? De ce? Cum? Când?” În funcție de răspunsul penitentului se stabilea gravitatea păcatului: venial sau de moarte. Procesul dialogic era astfel structurat pe baza acestor întrebări și dobândea o formă mai organizată. 2.3.2 Conciliul Tridentin și perioada post-tridentină Fiind un moment de referință în istoria Bisericii, Conciliul Tridentin (1545-1563) se remarcă, printre altele, și prin interesul deosebit
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
eficient. Sacramentul reconcilierii începe să fie văzut atât ca o manifestare a căinței, modalitate de a obține iertarea, cât și ca loc de direcțiune spirituală, rolul preotului fiind uneori cel de judecător, alteori de medic, alteori de ghid spiritual. Procesul dialogic sacramental este influențat de aceste roluri, pe care confesorul și le însușește, dar și de structura pe care o conține ritul sacramentului prin elementele sale componente. Ordinea etapelor celebrării sacramentului reconcilierii este stabilită acum în mod mai clar: căință, mărturisire
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în special intervențiile Sf. Alfons Maria de Liguori, care, prin tratatele sale de morală și prin scrierile cu privire la sacramentul reconcilierii, recomandă blândețe și bunăvoință din partea confesorului și impunerea de penitențe care să nu fie descurajatoare. Acestea sunt și caracteristicile procesului dialogic pe care Sf. Alfons le considera necesare în relația dintre penitent și confesor. Se dorea o încurajare continuă a penitentului, care vroia să se angajeze în lupta cu păcatul, oricât de des ar recădea. Este importantă însă și încrederea în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
rătăcită, medic care vindecă și întărește, învățător unic care învață adevărul și arată căile Domnului, judecător al celor vii și al celor morți, care judecă după adevăr și nu după aparențe”. Din aceste specificări decurge și modalitatea în care procesul dialogic dintre confesor și penitent se desfășoară, neignorându-se, așa cum arată și documentul, misiunea confesorului de a-l conduce pe penitent spre întâlnirea cu Dumnezeu. Alături de acestea, canoanele Codului de Drept Canonic, revizuit în 1983, prezintă criteriile ce garantează legitimitatea celebrării
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentului reconcilierii și condițiile necesare validității acestuia. Prin aportul acestor concilii, prin conținutul documentelor postconciliare și prin propunerea de noi reflecții teologice, se creează un contur mai clar asupra modului în care astăzi Biserica vrea să celebreze sacramentul reconcilierii. Caracterul dialogic al sacramentului este din ce în ce mai evidențiat și mai aprofundat, fapt ce încurajează un raport eficient între confesor și penitent, în cadrul acestei celebrări, care să respecte relația personală și comunitară pe care creștinul o construiește cu Dumnezeu. În ajutorul acestei intenții, vine
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și este reînnoit prin puterea Duhului Sfânt. Duhul Sfânt are un rol unificator, fiind iubirea care îl unește pe penitent cu Tatăl și cu Fiul, însoțindu-l în continuare, în efortul său de convertire. Penitentul este în fața unui triplu raport dialogic: cu Tatăl, care respinge păcatul și își primește fiul prin reconciliere, cu Fiul, care se bucură pentru că își reactualizează misterul mântuitor al crucii prin celebrarea acestui sacrament, și cu Duhul Sfânt, care, prin iubire, îl unește pe penitent cu Tatăl
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
privit ca „ceva care ne surprinde”, care rupe liniștea și caracterul ordinar al timpului, care ne atinge în profunzime și lasă un semn în existența noastră. Odată acceptată ca atare, celebrarea reconcilierii este trăită cu o atitudine rodnică. Valorizarea raportului dialogic dintre confesor și penitent este un aspect necesar. Acest raport este un act care, „din punct de vedere antropologic, are cu adevărat valoarea unei manifestări a iertării, a primirii”. Aceasta se fondează pe faptul că creștinismul nu este doar un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
asemenea decadențe umane și își orientează energia spre a-l ajuta pe om să se mențină aproape de Dumnezeu. Un instrument util rămâne, așadar, sacramentul reconcilierii. Acesta, însă, e condiționat atât de implicarea penitentului, cât și a confesorului. Atenția asupra procesului dialogic în ambientul reconcilierii sacramentale, ce are loc între cei doi și, implicit, între Dumnezeu și om, e necesară. Procesul dialogic, în toată desfășurarea sa, devine un element esențial ce merită să fie aprofundat în diversele sale aspecte. CAPITOLUL III ASPECTE
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
util rămâne, așadar, sacramentul reconcilierii. Acesta, însă, e condiționat atât de implicarea penitentului, cât și a confesorului. Atenția asupra procesului dialogic în ambientul reconcilierii sacramentale, ce are loc între cei doi și, implicit, între Dumnezeu și om, e necesară. Procesul dialogic, în toată desfășurarea sa, devine un element esențial ce merită să fie aprofundat în diversele sale aspecte. CAPITOLUL III ASPECTE ALE PROCESULUI DIALOGIC ÎN SACRAMENTUL RECONCILIERII Atunci când sacramentul reconcilierii este celebrat, sunt implicați și interacționează patru „subiecți”: confesorul, penitentul, Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reconcilierii sacramentale, ce are loc între cei doi și, implicit, între Dumnezeu și om, e necesară. Procesul dialogic, în toată desfășurarea sa, devine un element esențial ce merită să fie aprofundat în diversele sale aspecte. CAPITOLUL III ASPECTE ALE PROCESULUI DIALOGIC ÎN SACRAMENTUL RECONCILIERII Atunci când sacramentul reconcilierii este celebrat, sunt implicați și interacționează patru „subiecți”: confesorul, penitentul, Dumnezeu și comunitatea. Între acești subiecți se desfășoară un real proces dialogic, deși nu mereu se percepe existența „interacțiunii” acestora. Uneori, dialogul este perceput
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să fie aprofundat în diversele sale aspecte. CAPITOLUL III ASPECTE ALE PROCESULUI DIALOGIC ÎN SACRAMENTUL RECONCILIERII Atunci când sacramentul reconcilierii este celebrat, sunt implicați și interacționează patru „subiecți”: confesorul, penitentul, Dumnezeu și comunitatea. Între acești subiecți se desfășoară un real proces dialogic, deși nu mereu se percepe existența „interacțiunii” acestora. Uneori, dialogul este perceput ca derulându-se doar între om și Dumnezeu, alteori, doar între penitent și confesor, între comunitate și penitent, sau, cu ocazii speciale, între comunitate, confesor și Dumnezeu. Cert
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-se doar între om și Dumnezeu, alteori, doar între penitent și confesor, între comunitate și penitent, sau, cu ocazii speciale, între comunitate, confesor și Dumnezeu. Cert este însă că, în orice ipostază a acestui raport, se desfășoară un real proces dialogic. Relația primară este aceea între penitent și Dumnezeu. Aceasta stă la baza vieții creștine și a sfințirii omului. Relația dintre penitent și confesor se dezvoltă ulterior, doar ca urmare a raportului pe care penitentul l-a avut și încă vrea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
postbaptismale, care să se celebreze prin căință, mărturisire și îndestulare, organizate într-un ritual bine stabilit. El este un „eveniment salvific major” în avantajul omului. În tot acest parcurs este prezentă acțiunea Sfintei Treimi, totul fiind înlănțuit într-un proces dialogic, care alimentează relația fundamentală dintre om și Dumnezeu. 1. Sacramentul reconcilierii, moment privilegiat al dialogului cu Dumnezeu Dialogul între Dumnezeu și om, care se realizează într-un mod privilegiat în sacramentul reconcilierii, poate simboliza „ultimul pas al istoriei mântuirii, care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reconcilierii pare o chestiune punctuală, care are loc practic într-un anumit spațiu și într-un anumit loc, ea lasă totuși să se vadă că se bazează pe un „înainte” de mărturisire și un „după” mărturisire. Există, așadar, un proces dialogic „trinivelar” al penitentului cu Dumnezeu: un dialog înainte de mărturisire, un dialog concret al mărturisirii și un dialog post-mărturisire, cu același Dumnezeu. În tot acest parcurs, sacramentalitatea rămâne o caracteristică constantă, ea nefiind redusă doar la mărturisire și dezlegare. Întreaga „mișcare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
același Dumnezeu. În tot acest parcurs, sacramentalitatea rămâne o caracteristică constantă, ea nefiind redusă doar la mărturisire și dezlegare. Întreaga „mișcare penitențială” la care participă penitentul este o modalitate de căutare a convertirii, care se realizează prin parcurgerea unui proces dialogic în raport cu Dumnezeu. 1.1 Dialog pre-mărturisire Înainte ca omul să devină penitent și să pătrundă în spațiul sacru al confesionalului, pentru a se mărturisi, el începe deja un dialog cu Dumnezeu, dialog care nu este în mod necesar verbal și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
îl cheamă la convertire, îi inspiră credință în milostivirea lui Dumnezeu” și îl face să cultive un „colocviu între Dumnezeu și om - prin care - omul răspunde la semnul lui Dumnezeu”. Dialogul pre-mărturisire se realizează chiar printr-un proces cu caracter dialogic concret între conștiința omului și cuvântul lui Dumnezeu. Omul este ajutat prin aceasta să întrețină-în intimitatea sa un anume raport personal cu Dumnezeu. Prin receptarea mesajului purtat de cuvântul său, încearcă să își formeze o conștiință corectă, în acord cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
reconcilierii. Isus Cristos a întemeiat acest sacrament, numindu-i pe apostoli și, implicit, pe urmașii lor „administratori” ai reconcilierii (cf. In 20,22-23). Prin ei, în speță, prin confesori, Dumnezeu dorește să inaugureze un dialog solemn cu penitentul. Deși procesul dialogic între om și Dumnezeu păstrează caracterul personal și dinamic, el se materializează și prin persoana confesorului, care acționează „in persona Christi”. Rolul său este de a promova acest dialog, confirmând implicarea lui Dumnezeu, în mod original, într-un raport cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acționează „in persona Christi”. Rolul său este de a promova acest dialog, confirmând implicarea lui Dumnezeu, în mod original, într-un raport cu penitentul. În aceste condiții, confesorul devine doar o „cale” prin care omul comunică și construiește un proces dialogic cu Dumnezeu. Prin concretețea sa, mărturisirea face posibilă crearea unui spațiu în care umanul și divinul se pot întâlni. Comunicarea realizată în mod verbal este ajutată și de alte semne și simboluri (semnul Sfintei Cruci, îngenuncherea, garantarea intimității, a securității
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un act psihologic de detensionare, sau o acțiune psihanalitică de „eliberare”, chiar dacă se întâmplă și acest lucru, ci celebrează un act liturgic, umil și sobru, dar solemn, pe care îl trăiește într-un raport unic și personal cu Dumnezeu. Procesul dialogic din timpul mărturisirii se realizează printr-un anume ritual. Este un moment plin de semnificație, pentru că viața sa suferă o transformare profundă. El împlinește un act de credință. Își recunoaște istoria și experiența proprie, prin care a divagat de la voința
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mântuire. Mărturisirea se finalizează cu primirea dezlegării, a iertării păcatelor și cu propunerea unei îndestulări, fapt care îl ajută pe penitent să înceapă o nouă viață, în care se reia comuniunea cu Dumnezeu. Dar și în această comuniune reluată, procesul dialogic continuă, însă într-o altă formă, stimulată, de data aceasta, de harul primit și de angajarea omului purificat. 1.3 Dialog post-mărturisire Îndestularea (sau pocăința) pe care penitentul o primește în timpul mărturisirii este împlinită în dialogul post-mărturisire. Odată ieșit din
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fiind totodată și o formă concretă de continuare a dialogului cu Dumnezeu și cu Biserica. Opera penitențială poate fi orientată fie către Dumnezeu, fie către aproapele, fie către sine însuși. Acest fapt face ca momentul post-mărturisire să păstreze un caracter dialogic, atât cu Dumnezeu, cu aproapele, cât și cu sine însuși. Cu toate că un asemenea tip de dialog se realizează și în viața omului de zi cu zi, nu putem afirma că el este identic cu dialogul pre-mărturisire. Acum, creștinul, fiind iertat
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
operei penitențiale pe care o împlinește. Va continua relația sa cu Dumnezeu prin rugăciune, prin lectura și meditarea Sfintei Scripturi, prin Euharistie și chiar prin direcțiune spirituală sau spovada devoțională. Acestea sunt și momente constante, ordinare, de promovare a procesului dialogic cu Dumnezeu. Omul trăiește o devenire continuă, pentru că nevoia de împăcare este o dimensiune constantă a existenței sale, dimensiune ce se actualizează cel mai solemn în ființa sa prin întâlnirea cu Dumnezeu. Prin urmare, în sacramentul reconcilierii are loc o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]