368 matches
-
fost reeditate în țară constituie A DOUA literatură românească, paralelă cu cea desfășurată sub control în România comunistă. Critica literară actuală ar trebuii să aibă în vedere și această literatură risipită în Occident "pagini exilate". Chiar pentru totdeauna "uitate"? 1) Diatriba severă a autorului s-a îndreptat spre Hubert Juin, în capitolul Paradigma mercenară din Dimpotrivă (1994), p. 297 și urm.: Le parisien du Danube.
Cele două Românii by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/16570_a_17895]
-
de ani - este arestat în trenul care îl duce de la Cluj la București. Evaluând rapid situația, arestatul ia cu el numai valiză și paltonul și lasă în plasă de bagaje servietă în care se află jurnalul sau intim, plin de diatribe la adresa comunismului. Acest jurnal - un caiet voluminos, legat în pânză albastră - reintră în posesia autorului după multe peripeții, în 1964, cănd Nicolae Balotă termină de ispășit șapte ani de temnița și doi ani de domiciliu forțat. Alte momente de suspense
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
adevărat "complex Herminie" în Călătoriile extraordinare. Jules Verne va păstra un resentiment de lungă durată pentru orașul natal și societatea nanteză, care se regăsește în unele dintre poeziile sale, în special " La sixième ville de France" și "Madame C..." (o diatribă violentă). În luna iulie a anului 1848, Jules Verne părăsește definitiv Nantes pentru Paris. Tatăl său îl îndeamnă să continue studiile de drept, cu speranța că îi va lua locul într-o zi. În bagaje, tânărul duce un roman neterminat
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
cei care diseminează materialismul; « oriunde s-ar fi așezat evreul, acolo și mai mult s-au umilit și s-au afundat în păcat oamenii »; « trufia și aroganța » ar fi caracteristici ale evreilor, pe care rușii cu greu le pot suporta. Diatribele lui Dostoievski culminează cu: În literatură, urmele antisemitismului lui Dostoievski sunt mult mai palide. Un pasaj controversat din "Frații Karamazov" este cel în care Liza Hohlakova îl întreabă pe Alioșa Karamazov dacă este adevărat zvonul că evreii răpesc copii și
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
Salonul din [1866] acceptă lucrările unora din pictorii aparținând noii orientări, ca Edgar Degas, Frédéric Bazille, Berthe Morisot, Claude Monet, Camille Pissarro, respinge însă pe Cézanne, Renoir și din nou pe Manet, ceea ce provoacă reacția scriitorului Émile Zola într-o diatribă violentă la adresa oficialităților, publicată în gazeta "L'Évènement." Războiul franco-german din 1870 îi risipește, Cézanne se retrage în provincie, Pissarro, Monet și Sisley se duc la Londra, ceea ce va marca o etapă importantă în dezvoltarea impresionismului, descoperind acolo pictura lui
Impresionism () [Corola-website/Science/297828_a_299157]
-
simplist, uneori cu construcții începute ingenios, . . . deseori cu cascade strălucitoare de sclipiri verbale [dar] prea des reduse doar la cuvinte." Recenzând cartea pentru "Astounding Science Fiction", P. Schuyler Miller a catalogat titlul ca "una dintre cele mai amare, aproape isterice diatribe a lui Bradbury", dar a lăudat cartea pentru "lina emoțională și prezentarea sâcâitor de detaliată". A treia reeditare a primei ediții a fost îmbrăcată în coperți de azbest. În iunie 2009 a fost publicată o ediție sub forma unui roman
451º Fahrenheit () [Corola-website/Science/307745_a_309074]
-
anul 1952 la Teatrul Ziegfeld. Recenziile au fost și de această data pozitive, dar criticul Kenneth Tynan i-a înfuriat pe cei doi când a sugerat că Leigh nu este foarte talentată și că îi compromite talentul lui Olivier. Comentariile diatribe ale lui Tynan aproape că au produs un nou colaps în viața lui Leigh; aceasta, fiind speriată de gândul eșecului și dorind să obțină succes, s-a concentrat pe comentariile acestuia, ignorând recenziile pozitive făcute de ceilalți critici, încercând să
Vivien Leigh () [Corola-website/Science/304475_a_305804]
-
chemat în justiție de către Hermann Bahr și Emmerich Bukovics, care s-au simțit atacați personal de ziarul "Die Fackel". Vor urma de-a lungul anilor multe alte procese în calomnie din partea multora care se simțeau ofensați de tonul caustic și diatribele lui Kraus. În timpul unei absențe din Viena, Kraus află la întoarcerea sa că editorul său, Moriz Frisch i-a preluat ziarul, a obținut marca înregistrată pentru copertă, publicându-l sub titlul "Neue Fackel" ("Noua Torță"). Kraus îi intentează un proces
Karl Kraus () [Corola-website/Science/312520_a_313849]
-
diferitele aspecte ale unei probleme sunt tratate în diferite contexte, la o mare distanță unul față de celălalt, ceea ce implică o metodologie de studiu foarte riguroasă și consecventă. În mod uzual, un tratat începe prin enunțul unei reguli care devine subiectul diatribelor ulterioare. Cititorul sau studentul trebuie să deducă argumentul conclusiv, după ce a studiat argumentele invocate. Textul talmudic nu este clar sau uniform. În principiu, textul diferitelor straturi ale Talmudului este scris în ebraică cu un ingredient în limba arameică, la care
Talmud () [Corola-website/Science/305049_a_306378]
-
l-a desemnat pe Nichifor Gregoras să conducă negocierile cu ambasadorii Papei Ioan al XXII-lea în problema unificării bisericilor. Aceste negocieri au eșuat în anul 1333. Nichifor Gregoras a participat la disputa teologică pe tema Isihasm-ului. Această aprigă diatribă a fost susținută în contradictoriu de Varlaam Calabrezul (1290-1348) și Grigore Palamas (1296-1359). În principiu, Nichifor Gregoras s-a pronunțat împotriva ambilor oponenți. Tezele expuse de Grigore Palamas au fost acceptate de sinodurile din 1341, 1347 și 1351. După sinodul
Nichifor Gregoras () [Corola-website/Science/305619_a_306948]
-
Salonul din [1866] acceptă lucrările unora din pictorii aparținând noii orientări, ca Edgar Degas, Frédéric Bazille, Berthe Morisot, Claude Monet, Camille Pissarro, respinge, însă, pe Cézanne, Renoir și, din nou, pe Manet, ceea ce provoacă reacția scriitorului Émile Zola, într-o diatribă violentă la adresa oficialităților, publicată în gazeta L'Évènement. Războiul franco-german din 1870 îi risipește, Cézanne se retrage în provincie, Pissarro, Monet și Sisley se duc la Londra, ceea ce va marca o etapă importantă în dezvoltarea impresionismului, descoperind acolo pictura lui
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
S. Ashmore, Hubert Humphrey și chiar George S. Patton III înviorează oarecum atmosfera sordidă în care soldații americanii sunt trimiși în Vietnam. În 1969, anul realizării documentarului, părerile lor au fost baza acestui tratat cinematografic și al celei mai reușite Diatribe antirăzboi, chiar dacă pe alocuri și antiamericane, împotriva relelor politicii.
În anul porcului () [Corola-website/Science/319322_a_320651]
-
să funcționeze în continuare, dar i se atribuia un rol subordonat, strict de apărare. La recepția de dinaintea unei ceremonii muzicale, Röhm a criticat aspru această strategie. Amețit de băutură, a denunțat zgomotos „armata și bancherii“, lansând în același timp o diatribă la adresa preocupărilor rasiale ale lui Heinrich Himmler. Hitler a fost și el demonizat pentru trădarea intereselor revoluției; Germania avea, după declarațiile lui Röhm, nevoie de un stat socialist. Hitler încă își păstra speranța în „frustatul” Röhm, susținând într-un discurs
Ernst Röhm () [Corola-website/Science/320089_a_321418]
-
promit să-l scoată afară din oraș. Un alt personaj, părintele Paneloux, folosește ciuma ca o oportunitate de a-și întări poziția în oraș, sugerând că ciuma a fost un act prin care Dumnezeu a pedepsit natură păcătoasă a localnicilor. Diatriba lui ajunge la urechile multor cetățeni ai orașului, care se întorc în masă către biserică deși nu ar fi făcut-o în condiții normale. Cottard, un infractor copleșit de remușcări și care încercase să se sinucidă din teama de a
Ciuma (roman) () [Corola-website/Science/325581_a_326910]
-
în 1869 de Henry Sutherland Edwards. Unii specialiști sunt de părere că „vinovat" pentru introducerea superstiției în mentalul colectiv ar fi fost Thomas W. Lawson, un finanțist și specluator de bursă, supranumit și „regele cuprului". Lawson a fost autorul unor diatribe la adresa speculațiilor la bursă și, în 1907, a publicat singurul său roman intitulat „Vineri, treisprezece". Deși azi este complet dat uitării, se pare că acest roman a stat la baza coroborării dintre cele două superstiții temute, în imaginarul colectiv. Romanul
VINERI 13. Ziua în care mai multe tragedii au avut loc by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/104928_a_106220]
-
în 1869 de Henry Sutherland Edwards. Unii specialiști sunt de părere că „vinovat" pentru introducerea superstiției în mentalul colectiv ar fi fost Thomas W. Lawson, un finanțist și specluator de bursă, supranumit și „regele cuprului". Lawson a fost autorul unor diatribe la adresa speculațiilor la bursă și, în 1907, a publicat singurul său roman intitulat „Vineri, treisprezece". Deși azi este complet dat uitării, se pare că acest roman a stat la baza coroborării dintre cele două superstiții temute, în imaginarul colectiv. Romanul
Vineri 13, zi cu ghinion. Ce tragedii au mai avut loc în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105001_a_106293]
-
diversificîndu-și (...) aria tematică și făcînd din pamflet un veritabil gen artistic". O însemnată cotă a textelor publicate în menționatele periodice va alcătui materia volumelor Icoane de lemn și Poarta neagră. De-acum încolo evoluția scrisului arghezian poartă sigiliul înflăcărat al diatribei, intrînd în viziunea autorului atît ca o componentă epică (Tablete din Țara de Kuty, Cimitirul Buna-Vestire), cît și ca una lirică (Flori de mucigai și, chiar dacă sub un unghi conjunctural, 1907 - peizaje). Poate că prin-tr-o atare apreciere nu e chiar
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]
-
incizie radicală față de o lume antagonistă, concepută ca absurditate, haos și malignitate", pamfletarul țintește, "cu o tactică desăvîrșită, să învingă adversarul pe propriul său teren, să demonstreze că argumentația sa o înglobează și o domină pe cea adversă". Așadar obiectul diatribei este "înglobat", înghițit de subiect. Raportul dintre ultimul și primul este unul necruțător, de voracitate. Nu s-ar fi putut o mai adecvată apreciere moral-stilistică privitoare la ultracorosivele tablete argheziene, de-un egotism total, exterminator, în strălucirea lor de execuții
Pamfletul arghezian (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/14624_a_15949]