527 matches
-
adevăr, diferențele sunt evidente, de-ar fi să ne gândim doar la obiectivitatea rece, impersonală, a unui Dan Lungu (care privește omul cu ochi de expert, la microscop, ca pe o gânganie bizară) sau la viziunea minimalist regizorală (de prestidigitator dibaci, atent să nu cumva să-și trădeze trucurile) a lui Teodorovici. Aceeași lume, în variante distincte, totuși. Cum e și firesc. Sorin Stoica îți câștigă imediat încrederea, te face să-l crezi pe cuvânt din capul locului. Franchețea cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
afle lumea cine a fost cu adevărat marele General, potaia lătrătoare a Piticului, javra pe care o asmuțea de fiecare dată asupra celor care-l supărau. Pînă și Cap de Piatră, care era de o încăpățînare proverbială, a fost mai dibaci decît tine și a dat-o la întors cu telefoanele lui, jucînd rolul unui individ chiar mai prost decît era în realitate. Numai tu nu te-ai putut adapta pentru că aveai prea multe pe conștiință, gluma se îngroșase, nu mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de gesturi largi și o muzică dramatică la pian. Înainte, muzica fusese moale ca vata. Doamna ducea o mână la piept și își punea apoi brațul pe frunte. Ea cădea leșinată, iar Charlie se împleticea printre scaune. Dacă era destul de dibaci, îi trăgea soțului niște șuturi în fund. Filmul rula duminică dimineața la cinema, noi copiii râdeam până ne durea burta. Durerea de burtă apare adesea în cele mai frumoase momente, niciodată când te amenință o dictare. Francesco a intrat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
au potolit și au început să joace, eu m-am ridicat de pe bancă și m-am plimbat puțin împrejur. Tata juca boccia cu signor Giovanni și alți câțiva bărbați mai în vârstă. Între timp învățase să arunce cu bila tot atât de dibaci ca și ei și, din vreme în vreme, își ștergea palmele și bilele cu o bucată de pânză neagră. Când îi venea rândul, își lua un elan scurt, alerga câțiva pași și deodată încremenea, ca prin farmec. Cu un picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
cu te miri ce fute-vânt. Nu se poate ca Roșioara să nu știe cum s-a întâmplat, că doar ele două, deh, și Roșioara, mustăcind spre ceașca întoarsă, trăgând din țigară și tușind de mama focului. Nu-i o fumătoare dibace, ca Geta, Vasilica ori Elenuța. Doar că se prostește, se joacă, mai mult ca s-o afume și ea pe madam Belciu pe lângă celelalte. Ce dracu’ o mai căuta și asta să se amestece cu ele? Femeie serioasă madam Belciu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
până or să-ți facă și ție o mică porțioară din porția lor. Îmi pare rău dacă așa mă știi tu pe mine. Chiar ai crede că aș pune botu’? — Nu știu. Cine poate ști? Rafael schimbă vorba. Oricum, ești dibaci. Tocmai citeam aici, auzi, e de nu se poate, și Milică, numai ochi și urechi, salivând precum Ghiocel! — Te rog din suflet, mami, nu-l mai zgândări. Câinele ăsta mi-a scos peri albi. — Cine-l zgândăre? Acuma-i pun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
asta, nici o grijă. Războiul nu se termină curând. Și dacă e să se întâmple mâine, cu atât mai bine pentru tine. De altfel, pentru toți. Zilele următoare se prezintă și locotenentul Cernăianu. Ceremonios și atent scoate o sticlă de coniac, dibaci ascunsă într-o cutie de bomboane. Napoleon veritabil pentru această specială ocazie! Au băut precauți, sfidând sacrosantul regulament de ordine interioară al spitalului. Felix se dovedește a fi un băiat extrem de cult și vesel. Mărturisește că unul dintre unchii săi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ridică unul pe brațe și-l întinde servantului care îl și băgă pe țeavă cu mișcări îndelung exersate. În acel moment, pe zăpadă își face apariția brusc un dreptunghi de lumină provenind de la ușa mică a unui bivuac din apropiere, dibaci camuflat cu cetină de brad. Din prag, o siluetă umană încotoșmănată strigă câteva cuvinte, din care Marius nu înțelege decât "coloană", apoi dispare brusc. Romulus, Nicky, vă ocupați de adăpost. Și mai ales, nu uitați. Nici un foc de armă. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
trupele germane din zonă. Cadrele medicale și bolnavii plecaseră, în locul lor apăruseră numeroase gărzi înarmate, însoțite de câini lupi, ce patrulau neîncetat perimetrul. Aleea principală de acces fusese blocată cu o barieră metalică iar soldatul ce o străjuia din ghereta dibaci ascunsă printre brazi, o ridica numai după studierea temeinică a documentelor celor care veneau pentru diferite treburi acolo. La intrarea principală, de o parte și de alta a ușii, puteau fi văzute permanent santinele, indiferent dacă era zi, noapte, vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de fapte și sentimente neobișnuite. Prietenia a început de când, cu mișcări în intenția ei ascunse (ca să nu bag de seamă!), dar foarte laborioase, mi se suia pe genunchi, stătea un timp liniștită, apoi, sigură de locul cucerit cu o așa dibace strategie, îmi scotea ceasornicul din buzunar, marea ei pasiune, îl remonta în toate felurile, îmi aranja cu o minuțioasă fantezie mustățile, cravata și părul. Alteori, tot pe genunchii mei își liniștea păpușa, care "plîngea" cu desperare. Eu îi "mîncam" unul
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
sfârșit, pianul în stare normală. Adela mi-ia cântat azi o bucată care știe că-mi place cu deosebire. Muzica corpului ei m-a impresionat însă mai mult decât muzica însăși. Mișcările brațelor, ale bustului la dreapta și la stânga, viforul dibaci al mâinii când întorcea pagina, mișcarea piciorului pe pedală, laitmotiv discret al muzicii de imagini, făceau pentru mine cea mai tulburătoare simfonie. Valsul lui Chopin acompania muzica corpului ei... (Cam emfatic, iubitul meu!) La sfârșit, după o linie trasă cu
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Îmi făcea baie, Milton Își ferea privirea metodic. Ai spălat-o peste tot? Îl Întreba mama pe ocolite, ca de obicei. ― Nu peste tot. Ăla-i departamentul tău. Oricum n-ar fi contat. Sindromul deficitului de 5-alfa-reductază e un impostor dibaci. Până am ajuns la pubertate și androgenii mi-au inundat fluxul sangvin, modurile În care mă deosebeam de alte fetițe erau greu de observat. Pediatrul meu n-a observat nimic ciudat. Și deja de când am Împlinit cinci ani, Tessie a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
trebui să te oprești, ca mâinile acestea bătătorite și mari să se odihnească. Și el se uita cu mirare la mâinile lui, de parcă nici nu le văzuse până atunci. Adevărat! Nu și le mai recunoștea. Avusese altfel de mâini. Tot dibace, dar altfel. Eu, tată, spuse Ana, mă văd atrasă de pictură, dar mi-ar place să devin și eu bijutier. Am văzut, la mama, un inel dăruit de tine cu mulți ani în urmă Era o lucrătură extrem de fină, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fin în câte cinci degete subțiratice la fiecare, să leșine pe spate de veselie. Încet, cu mâna rămasă teafără, le-am desenat pe peretele proaspăt văruit, folosind un creion de tâmplărie, cele patru odăi sfinte: două auricule și două ventricule. Dibaci, cu migală, au scuipat încăperile, amestecând pentru totdeauna, cu saliva lor scumpă și aleasă, sângele meu ieftin și umil credincios... Tatăl meu cel din pământ, învață-mă cum să trăiesc, ajută-mă iarăși să scriu, să cresc litere reavăne, zmulse
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
morale, sunt însă cu mult depășite. În Al 27-lea oraș (Editura Polirom, 2007, traducere și note de Ion Crețu) se respiră un aer orwellian și se întâmplă monstruozități, plasate printre faptele de zi cu zi de mâinile discrete și dibace ale unui conspirator. Unul dintre orașele-simbol ale Americii, în care echilibrul emigranților destabilizează echilibrul „localnicilor“ și cel al avidității după putere pe cel al confortului normalității, e deconstruit, depersonalizat și supus analizei. Franzen dărâmă, rând pe rând, mituri (americane) și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
pagină. Întreg romanul e un marș funebru, fără ca nici o aluzie de tip prolepsă să ne prevină în mod direct. Mândrul Hagi-Murad e un erou reținut, plin de eleganță, un luptător experimentat care a ieșit mai întotdeauna din capcanele cele mai dibace puse în cale-i de dușmani. Pare să nu aibă defecte... De data aceasta însă soarta lui stă sub semnul metaforei incipiente, a ciulinului retezat de căruță. Și, mai important, în acest foarte scurt roman, Tolstoi reușește să dea naștere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
cel mai jinduit era o supă de fasole, un fel de fiertură searbădă care avea însă totdeauna la fundul gamelei câteva boabe de fasole, care se mâncau la sfârșit, cu reculegere, unul câte unul, mestecate îndelung. Marea artă, cu adevărat dibace, era cea a polonicarului, care știa să învârtă, la fiecare porție, polonicul în hârdău în așa fel, încât boabele erau puse în mișcare și se răspândeau în mod egal în conținutul hârdăului. Nu oricine putea fi polonicar! Cel ales pentru
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
idee nouă odată cu lansarea unui proiect referitor la leadershipul din cadrul companiei Federal Express. Am avut ocazia să joc acest joc cu conducerea executivă. Am creat un scenariu în care un concurent furase 50% dintre clienții lui FedEx printr-o strategie dibace de fixare a prețurilor denumită shipthis.com. Directorii executivi au acceptat: „Așa ceva este posibil să se întâmple.” S-a ajuns la un nou dialog referitor la competiție și astfel a apărut o nouă strategie. Planificarea strategică la nivelul întreprinderii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
reacția femeii, pe care o simte gata să izbucnească în plîns, Mihai își lasă palmele să coboare de pe obraz pe gît, pînă-i ating eșarfa, unde rămîn un timp; apoi, ca o hotărîre luată în urma momentului de gîndire, și le insinuează dibaci sub paltonul de blană, cuprinzînd în ele mijlocul. Participarea femeii la îmbrățișare e mai degrabă un abandon stoic, și numai cînd brațele bărbatului i-au eliberat trupul, ale ei s-au ridicat, înlănțuindu-i umerii. Apoi, Doris se desprinde puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
lângă Kritzimo pe care-o și luară cu asalt, deși nu fără pierderi simțitoare. Tot astfel căzură și alte orășele și locuri întărite în puterea romeilor năvălitori, mai cu vărsare de sânge, mai prin capitulație. Cu toate acestea Alexie (Ivanco), dibaci întru ale războiului și bogat în iscodiri, știu să le creeze poziții grele și mai cu samă cu un vicleșug războinic avu un succes escelent. El puse să strângă o mulțime de turme ce pășteau pe plaiurile munților, le coborî
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
turcești din Asia și își aleseră rezidențe, unul Brussa, celălalt Amasia; apoi se oștiră necontenit unul asupra altuia, căutând a se alunga din domnie unul pre altul; Mohamed, cel mai tânăr dintre frații pretendenți, dar mai viteaz la război, mai dibaci și mai norocit, bătu de trei ori pe îndărătnicul Isa care, cu tot ajutorul ce-i dădea Suleiman, dispăru curând de pe scenă și își pierdu viața. {EminescuOpXIV 179} grecesc nu-i dăduse ambițiosului Vlad numai primire prietenoasă, ci-i făgăduise
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și în reprezintațiunea rolelor de barbați prin femei, ca în comoediile romane, și el găsește cauza într-asta: "Că la o astfel de reprezintațiune a rămas totdeuna deșteaptă ideea de imitațiune, gândul la arte, și că se producea prin jocul dibaci numai un fel de iluziune conștiută". Opere[le] lui Goethe, XXXVIII, p. 177. Goethe (Opere, XXXXIX, p. 157) zice în această privință: "Mie mi se pare ca o boală a publicului german, care s-a comunicat deja și actorilor, că
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce i s-a imprimat, și tocmai în comunicare, în dorința de-a reproduce ceea ce am văzut, ni se prezintă și mai clar această neputință. Portretul unui artist dramatic și a influinței efectelor sale, zugrăvite chiar de mâna cea mai dibace, nu sunt decât o contură palidă, mai ștearsă, pe cari trebuie să și-o (amplifice) împlinească cel ce o privește până la o figură vie. Și totuși această (amplificare) complectare din fantazia celui ce privește nu corespunde deloc cu imaginea (ce-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
națiunii sale pentru virtute privată. Ceea ce numim noi în sensul de azi cultură generală nu prea e lățit în genere la greci și la romani, activitatea urmărește un scop practic sau totuși general; pe lângă acestea găsim un simț estetic foarte dibaci și, ca urmare a lui, foarte fine și culte forme de viață; însă chiar arta, aptă mai mult decât orce direcție a vieții spirituale de a da teren individului, chiar ea este în legătura cea mai strânsă cu 220 r
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
școlari generali din toată țara. Această întâlnire a fost un adevărat eveniment, deși caracterul eminamente lucrativ nu a permis nici o manifestare de festivism, cuvinte goale de conținut sau fraze rostite de complezență. “Desantul” conducerii MECTS la Suceava, sub grija organizatorilor dibaci și profesioniști, dar și sub aura școlii sucevene, ale cărei rezultate sunt recunoscute ca incontestabile, a permis, chiar de la deschiderea întâlnirii, lansarea unor propuneri concrete și realiste ce privesc soarta copiilor și a tinerilor români în viitorii ani. Măcar două
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]