606 matches
-
Înroșit Întâi, apoi s-au Învinețit, ochii Îi strălucesc, nu mai sunt stinși. A lăsat ușa larg deschisă; Își reia lecția cu voce crispată, care trădează nervozitatea. Fără să sesizeze, repetă aceleași fraze de mai multe ori. Mecanismul perfect al dicției s-a defectat; un insignifiant șurub a rămas blocat undeva și el Încearcă dramatic să-l redreseze; nu reușește, Își dă seama că nu mai poate continua, se ridică de la pupitru, ajunge la ușă, o Închide În urma sa. Noi rămânem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Împletit. Trupul de femeie Îi era Întotdeauna Îmbrăcat cu un bun gust lipsit de ostentație, manifestând energii neașteptate pentru plimbări și excursii. Surzenia era un ușor impediment În conversațiile obișnuite, dar tocmai de aceea aprecia cu atât mai mult claritatea dicției lui Henry, care se bucura de compania ei și petrecea Împreună cu ea câteva ore aproape În fiecare zi. Desigur, Îi citise articolul despre el din Atlantic, cu măgulitoarea afirmație de Început: „Domnul James oferă Întotdeauna o delicatesă intelectuală cititorilor cunoscători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
prietenul și pe femeia iubită unul În grija altuia, și, dacă piesa și-ar fi țesut magia așa cum trebuia până atunci, ar fi fost Într-adevăr un astfel de moment, dar magia se risipise cu mult Înainte. Repetițiile insistente de dicție și cadență din dialog, destinate să dea scenei un ton mișcător, elegiac, nu făcură decât să ofere noi provocări părților nemulțumite ale asistenței. O expresie mai ales, „ultimul din neamul Domville“, fusese rostită de câteva ori pe parcursul piesei și frecvent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
scoși din ulcică nu li se pare importantă chestiunea, fiindcă se zbat pe programul doi. Ei cred că dacă aruncă-n camera chiar că de luat vederi niște afirmații magice precum budinca, e gata emisiunea. Ne ciocănesc În ecrane cu dicția unui domn foarte bătrîn cu niște aripi enorme, cel mai frumos Înecat din lume, Iozefini sau Blacamn, bunul vînzător de miracole, relatînd ultima călătorie a vasului fantomă. Odată cu asemenea făpturi televizate se duce de rîpă orice realitate. Și orice mister
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
o cerere de angajare. „Nu văd nici un motiv ca În zilele noastre o fată cu pregătirea ta să nu se descurce la fel de bine ca o fată dintr-o familie mai bună.“ A sfătuit-o pe Viv să ia lecții de dicție, și asta a fost tot; așa că timp de trei luni, o jumătate de oră pe zi, Viv stătuse roșie la față În fața unei actrițe bătrîne, care locuia În subsolul unei case din Kennington, și recitase poezii. Încă Își mai amintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cele mai abstracte probleme dar și cu o inimă plină de bunătate, notează următoarea vorbă de duh : „Iubește și fă ce vrei”55, căci dacă cineva iubește pe Dumnezeu și pe semeni nu mai poate greși. Dumnezeu nu pune inter‑ dicții, nu ne silește să alegem binele, ci ne recomandă norme dătătoare de viață. „Nu ne silește Dumnezeu, Cel prisositor de bun (la bine), ca nu cumva siliți fiind și neascultând, mai mare osândă să avem”56. El nu violentează libertatea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
la care sunt slab dezvoltate. La abilitățile incluse asertivității, N. Stanton (1995, 9) adaugă și alte caracteristici ale comunicării verbale și nonverbale. Acestea sunt: claritatea și acuratețea exprimării, naturalețea, atitudinea relaxată și sinceră, calități vocale, Înălțimea, intensitatea și volumul vocii, dicția și accentul, viteza vorbirii, expresivitatea discursului sau a relatării, pauza utilizată suficient etc. Aceste comportamente verbale și nonverbale se regăsesc În fiecare "punct al sferei" asertivității susținând toate abilitățile componente. Încercând să schițăm o imagine de ansamblu a tuturor acestor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
99 o pizză: 1 19) o alică: 11 o alice: 87 nu răspund: 2 20) o tumoare: 69 o tumoră: 28 ambele: 3 5.1.5. Variația privește sufixul care se recunoaște în componența formei de singular -ie/-iune 21) dicție: 98 dicțiune: 2 22) funcție: 97 funcțiune: 3 23) glaciație: 34 glaciațiune: 61 nu răspund: 5 24) transmisie: 32 transmisiune: 67 ambele: 1 -ă/-ică 25) celta: 49 celtica: 50 nu răspund: 1 -ea/-ică 26) purcea: 45 purcică: 32
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
forma preferată: apropo), atale (forma preferată: atuuri), basc (forma preferată: bască), cappuccino-uri (forma preferată: cappuccino, pl.), chipie (forma preferată: chipiuri), cireși (forma preferată: cireșe), cocoloși (forma preferată: cocoloașe), corpuscule (forma preferată: corpusculi), croasanți (forma preferată: croasante), dicțiune (forma preferată: dicție), expresso ca substantiv feminin (se preferă neutrul, un expresso, nu o expresso), flamingi (forma preferată: flamingo, pl.), funcțiune (forma preferată: funcție), ghionți (forma preferată: ghionturi), mangouri (forma preferată: mango, pl.), ninji (forma preferată: ninja, pl.), pepsi ca substantiv feminin (a
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
în: fluența vorbirii, fluența asociativă, fluența ideațională, fluența expresivă, încărcătură emoțională; * spirit de observație, curiozitate științifică; * atenție concentrată și distributivă în următoarele direcții: conținutul comunicării, forma prezentării conținutului educativ, ritmul vorbirii adecvat auditorului și reacția auditorului la mesajul didactic prezentat; * dicție: pronunțarea corectă și clară a cuvintelor, accente logice pe ideile de bază; * empatie; * umor. Așadar actul comunicării este foarte important în instituția școlară, de modul în care el se realizează fiind dependentă eficiența activității didactice/ procesului instructiveducativ. Să nu uităm
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
comunicare este dinamic, participativ, rapid și poate primi feedback-ul imediat. Limbajul de comunicare oral direct, față în față, este dat de semnalele sonore și semnalele vizuale. Comunicarea paraverbală însoțește și sprijină comunicare orală și se manifestă prin viteza vorbirii, dicției, ritm (pauze, repetiții), tonalitate vocală, inflexiunea rostirii, sublinieri, precum și prin alte sunete (onomatopee, râs, mormăit, oftat etc.). Utilizarea paraverbalului ajută la înțelegerea mai clară a mesajului vocal. Comunicarea prin întâlnirea directă și cea prin intermediul internetului sunt de tip complex datorită
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
de DOOM2 privesc abandonarea formei -(ț)iune; vezi: admisiune, depresiune, detențiune, dicțiune, migrațiune, în locul ei apărând fie o formă unică în -ie (abscizie, admisie, depresie "deprimare", detenție), fie forme variante, dintre care pe pentru loc al preferințelor apare -(ț)ie (dicție, difuzie, migrație). (ii) În raport cu situația de variație liberă din DOOM1 (impulsie/impulsiune, transmisiune/transmisie), DOOM2 păstrează fie numai forma în -(ț)ie (expulzie, impulsie), fie inversează ordinea de preferințe (transmisie/transmisiune). (iii) În măsura în care DOOM2 introduce noi substantive din aceeași clasă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
specifică a vorbirii, ci față de un Întreg complex care acompaniază această vorbire și În anumite situații, de stimuli nonspecifici pentru vorbire, care o preced sau o succed. Numărul acestor stimuli nespecifici este extrem de mare - gesturi, umblet, expresie facială, expresia ochilor, dicție, intonație, numeroase mișcări neobservabile, prestigiul persoanei care vorbește, starea fiziologică de așteptare ori de trebuințe biologice ale receptorului și, În general, orice care În momentul respectiv este legat de cuvintele pronunțate. Acești factori care prin ei Înșiși nu au o
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
din lecții și din activitățile educative un act de creație, cu deschidere spre problemele vieții; • atenție concentrată, dar și distributivă, cel puțin în patru direcții: conținutul comunicării, forma expunerii, ritmul vorbirii adecvat auditoriului și reacția acestuia la mesajul didactic prezentat; • dicție: pronunțarea corectă și clară a cuvintelor, accente logice pe ideile de bază și scurte pauze psihologice, pentru a sublinia esențialul. Tipologia feed-back-ului. Feed-back-ul (retroacțiunea, conexiunea inversă) are un caracter logic pentru procesul de învățământ, îndeplinind funcția de control, de reglare
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Marsais împarte figurile în figuri de gîndire (ce țin numai de ceea ce se petrece în imaginație) și în figuri de cuvinte (dacă se schimbă cuvintele, figura dispare). La rîndul lor, figurile de cuvinte sînt de patru feluri: (1) figuri de dicție (sincopa); (2) figuri de construcție (silepsa); (3) figuri de cuvinte care își păstrează semnificația proprie (repetiția); (4) tropi, prin care cuvintele capătă semnificații deosebite de semnificația lor proprie. Pierre Fontanier repartizează figurile în șapte clase, împărțite la rîndul lor în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
rîndul lor în genuri, specii și varietăți: (1) figuri de semnificație, numite și tropi într-un singur cuvînt (metonimia, sinecdoca, metafora); (2) figuri de expresie sau tropi în mai multe cuvinte (personificarea, alegoria, hiperbola, aluzia, litota, ironia); (3) figuri de dicție, ce reprezintă o alterare produsă în forma primitivă sau obișnuită a cuvintelor prin adăugare, suprimare sau schimbare a unei litere sau a unei silabe; (4) figuri de construcție, care privesc organizarea sintactică a discursului, modalitatea în care sînt combinate și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
repartizarea figurilor în două subgrupe: figurile macrostructurale, a căror existență apare evident și material: alegoria, hipotipoza, prozopopeea (numite și figuri de gîndire) și figurile microstructurale, a căror existență nu este nici evidentă, nici întotdeauna efectiv izolabilă: chiasmul, hiperbatul (figuri de dicție, figuri de construcție și figuri de sens sau tropi). Figurile intervin la nivelul elocuției și constituie esențialul retoricii, pentru că tot ceea ce se vede sau, mai degrabă, tot ceea ce se aude, în manifestarea discursului, depinde practic de elocuție. Grupul dispune figurile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care trădează, totodată, talentul de scriitor înzestrat cu har, omul cu o cultură enciclopedică, pasionat de literatură și artă, filosofie și istorie religiilor. Cursurile și conferințele ținute de profesorul Gh. Mustață sunt captivante, plăcute, pline de miez, nuanțate, cu o dicție rar întâlnită; omul pe care îl sărbătorim este un neîntrecut orator, un neobosit căutător de noutăți, pe care știe să le selecteze și să le transmită ca nimeni altul. În plus, ca puțini alții, profesorul Gh. Mustață a scris și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
inedite la nivelul Brăilei, am spune radiar-concentrică. Rușii întârziau de fiecare dată, dar aveau și motive gândindu-ne la distanță, veneau tocmai din „Comorofca”, un cartier satelit al „Brăiliței”. Și acum încerc sentimental, același sentiment creat prin cuvintele rotunjite și dicția sonoră a doamnei diriginte, de a „paleta” într-un bol numele noastre de familie, asemenea unei salate de fructe: Anghel, Angopolos, Ariz, Bunea, Calotă, Coteț, Caraianidis, Cucerenko, David, Desli, Dumitriu, Elizande, Fahri, Fatim, Giol, Ianis, Macarova, Mavrodin, Mezavian, Simachis, Simion
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Lupoaie, bucovinean. Cei cu înclinații spre literatură și artă au constituit alt cerc. Era o programă analitică, cu teme, subiecte și capitole precise, problemele erau dezbătute în seminarii, pentru a putea fi bine asimilate. Profesorii mei țineau foarte mult la dicție, la coerență în exprimare, la claritate, la cursivitatea vorbirii, la ținuta și prestanța vorbitorului, după școala de retorică a lui Titu Maiorescu; căutam să le corijez unele neglijențe sau scăpări involuntare, din cele care mai târziu fac rău celor ce
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
l-au aruncat în groapa comună a celor vii, în Jilava. Moralul ridicat l-a ajutat să-și recâștige repede și forțele fizice. După vreo două săptămâni, când a început să vorbească clar, deși dantura distrusă îi crea probleme de dicție, era o adevărată plăcere să-l asculți. Își presăra prelegerile de medicină, dar mai ales cele de istorie națională și europeană, cu anecdote sau întâmplări inedite, din lupta de culise a partidelor politice dintre cele două războaie mondiale, care dădeau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
indicată de înaintașii care nu s-au dezis și n-au oscilat bătuți de vântul părerilor lumești. În Biserică, la Sfânta Liturghie, tata rostea Crezul și citea Cazania. Când am sosit acasă din închisoare, invocând slăbirea dinților care-i afecta dicția, mi-a predat cinstea. Mulți, foarte mulți bărbați din sat îmi ziceau: Dom’ Costică ți-a lăsat moștenire zicerea Crezului, dar după dumneata, eu îl voi spune! Nu era dorința infatuării, ca fariseul în templu, ci dorința de a fi
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prima vedere; ... b) recitarea a doua sau trei strofe dintr-o poezie aleasă de candidat; ... c) povestirea unei fapte din viața elevului; ... d) participarea la o conversație cu comisia, pe o temă dată de aceasta. ... Durată: 10'-15'. Proba de dicție se apreciază de fiecare evaluator cu o notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat pentru probele a), b), c) și d). Pentru promovare, candidații trebuie să obțină la fiecare etapă din cadrul
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
de fiecare evaluator cu o notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat pentru probele a), b), c) și d). Pentru promovare, candidații trebuie să obțină la fiecare etapă din cadrul probei de dicție, minimum notă 5 (cinci). PROBA DE MUZICĂ Verificarea auzului muzical, simțului ritmic, memoriei muzicale, calităților vocale și cunoștințelor elementare de scris-citit muzical, după cum urmează: a) intonarea a doua sau trei cântece la alegerea comisiei dintr-o lista de 5 cântece
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]
-
date de comisie; realizarea unor exerciții de mișcare la comanda profesorului. Evaluarea se face de o comisie formată dintr-un profesor de muzică și un profesor de educație fizică. 2. Proba de investigare a capacității de a comunica și a dicției În cadrul probei se verifică: capacitatea de a comunica; pronunția cuvintelor, în general, si a cuvintelor cu aglomerări de consoane, în special; capacitatea de a aduce argumente în susținerea unor idei; valențele artistice privind interpretarea unui text. Verificarea se face prin
ORDIN nr. 5.020 din 23 septembrie 2005 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2006-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141086_a_142415]