10,118 matches
-
bună pregătire a agenților comunitari care lucrează/urmează să lucreze în satele României. Tipurile de sate din România în funcție de cultura lor dominantă, experiența de migrație internațională, nivelul de dezvoltare și localizarea regională îmi par a fi de maximă relevanță pentru diferențierea socioculturală care are sau ar trebui să aibă influență asupra practicilor DEVCOM. Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica DEVCOMtc "Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica DEVCOM" Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate1tc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în străinătate în special din satele cu un nivel sporit de capital sociouman. Faptul că stocul de educație la nivel de sat contează mai puțin prin valorile sale din anii 2000 decât prin valorile de la începutul anilor ’90 sugerează că diferențierea educațională a satelor a fost un factor semnificativ pentru migrație, mai ales la începutul procesului de structurare a fluxurilor de migrație temporară în străinătate. Ulterior, pe măsură ce procesul de difuziune a inovației sociale de a găsi de lucru în străinătate avansează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
accentuată a tineretului din mediul rural este specifică satelor ardelenești; - deficitul de ocupare salarială prin navetism rural-urban a favorizat plecarea temporară mai ales în satele din Moldova și din Transilvania; - mărimea celui mai apropiat oraș a contat ca factor de diferențiere a propensiunii de migrație mai ales pentru satele din sudul țării și din Transilvania; a contat însă diferit, pentru că în sudul țării plecările rurale temporare în străinătate au fost făcute în special din satele apropiate de orașe mici; în schimb
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
au fost făcute în special din satele apropiate de orașe mici; în schimb, în Transilvania, ratele similare s-au înregistratpentru satele apropiate de orașe mari (este probabil că prezența orașului-capitală București în sudul țării joacă un rol important în această diferențiere a sensului relațiilor de favorizare a comportamentului migratoriu); deficitul de ofertă de forță de muncă pentru populația rurală pare să fi fost maxim în regiunile sudice, în special în apropierea orașelor mici, caracterizate de cele mai multe ori prin profil monoindustrial (cazul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
României, cu peste 19 locuitori, a fost determinat un profil cultural în funcție de indicatorii din tabelul 9. Profilurile respective au fost clasificate automat, prin analiză cluster, în șase tipuri culturale de sate. Calculele ne aparțin. Pe ansamblu se constată o puternică diferențiere a tipurilor culturale de sat în funcție nu atât de județul de domiciliu, cât mai ales în legătură cu aria culturală. Constatarea este susținută de date indiferent dacă analiza se face în raport cu ponderea de sate de un anume tip din județ (figura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
etnic, fără experiență de migrație internă, dar cu stoc mare de educație. • Cele șase tipuri de sate determinate în funcție de criterii socioculturale au un potențial sporit de utilizare în cercetările sociale de tip fundamental sau aplicativ. Profilurilor culturale specifice le corespund diferențieri consistente de nivel mediu de viață sau de dezvoltare. Satele de imigrare, cu minorități etnice și cu stoc sporit de educație, tind să aibă un nivel de dezvoltare superior celor tradiționale sau izolate. Poziția medie sub aspectul nivelului de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și cu stoc sporit de educație, tind să aibă un nivel de dezvoltare superior celor tradiționale sau izolate. Poziția medie sub aspectul nivelului de dezvoltare revine celor care au în componență și minorități religioase (tabelul 12). În condițiile în care diferențierilor culturale le sunt asociate profiluri specifice de relații sociale și de nivel de dezvoltare, poate fi formulată ipoteza unei mai mari stabilități în timp a tipologiei culturale propuse, comparativ cu cele care operează numai pe criterii de nivel de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de deal/munte sau de câmpie, influențează șansele de dezvoltare prin intermediul structurii ocupaționale a populației. Ocuparea agricolă specifică zonelor de câmpie are asociate venituri mai reduse și, implicit, un nivel de viață mai scăzut decât în cazul satelor de deal-munte. Diferențierile asociate cu zona geografică nu sunt însă numai de tip agricol/neagricol. Contează și natura ocupării agricole. Satele de deal-munte au în mai mare măsură condiții favorabile pentru creșterea animalelor, activitate căreia îi sunt asociate venituri mai mari decât cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din Câmpia Română, au o prezență relativ redusă sub aspectul cererilor formulate pentru granturi FRDS. De unde derivă această situație, plus inegalitatea foarte mare între județe sub aspectul numărului de sate care ajung să formuleze cereri de grant? În astfel de diferențieri își spun cuvântul o multitudine de factori: numărul de sate din județ, numărul de sate sărace, capacitatea comunitară de autoorganizare, efectele de difuziune spontană a informației despre oportunitățile FRDS, gradul de implicare a instituțiilor locale și județene în desfășurarea procesului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
chi, atunci când considerăm gruparea AAP ca variabilă dependentă (= 0,032), este mult diferit de 0 pentru p = 0,05. Chi cu IS ca variabilă dependentă nu se poate calcula, deoarece eroarea standard asimptotică este egală cu zero. Există o puternică diferențiere ecologică între grupurile AAP: persoanele cu orientare democratică și participativă trăiesc în regiuni mai dezvoltate decât persoanele cu orientare autoritară sau rebelă. Participarea comunitară pare să fie favorizată în localitățile cu un nivel mediu și scăzut de dezvoltare din cadrul regiunilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din prezent și din trecut. 3. Predictori structurali și cognitivi Prin controlarea predictorilor cognitivi se accentuează rolul educației. Dacă vom compara Modelul I (numai cu predictori structurali) cu Modelul II (cu predictori structurali și cognitivi), vom constata o mai mare diferențiere în ceea ce privește nivelul de educație în Modelul II decât în Modelul I. În modelul pur structural nu constatăm nici o diferențiere între grupurile de autoritari și rebeli în funcție de nivelul de educație personal. În modelul complet se subliniază faptul că grupul rebel este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
vom compara Modelul I (numai cu predictori structurali) cu Modelul II (cu predictori structurali și cognitivi), vom constata o mai mare diferențiere în ceea ce privește nivelul de educație în Modelul II decât în Modelul I. În modelul pur structural nu constatăm nici o diferențiere între grupurile de autoritari și rebeli în funcție de nivelul de educație personal. În modelul complet se subliniază faptul că grupul rebel este format din persoane cu un nivel mai scăzut de educație decât grupul de autoritari. Rolul inconsistenței ca variabilă predictor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
opinii extreme (de tipul „Oamenii de altă naționalitate decât cea română ar trebui să părăsească România”) sunt, preponderent, din mediul rural, din comunități din Transilvania, cu pondere redusă a minorităților etnice, și au un nivel relativ ridicat al veniturilor 1. Diferențierile de nivel de educație și de expunere la mass-media nu par să aibă un impact semnificativ asupra consistenței opiniilor. Cu datele disponibile este dificil să fie găsită o explicație a constatărilor menționate anterior. Cu titlu de ipoteză se poate susține
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a țării, este locul în care se înregistrează o maximă preeminență a loialităților comunitare față de cele regionale. Cu mai mică intensitate, o loialitate comunitară superioară celei regionale se manifestă și la populația urbană din Banat. Dacă este evidentă existența unor diferențieri regionale ale legăturilor identitare, nu la fel de clară este sursa lor. Pot fi considerate ca fiind manifestarea unor culturi locale, a unor structuri valorice de mare profunzime, constituite prin acumulări istorice? Sau este vorba despre fenomene care numai aparent sunt regionale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
regională pentru nivelul de autoidentificare cu localitatea sau zona în care trăiesc oamenii: dacă printr-un procedeu analitic obișnuit în prelucrarea datelor se înlătură efectul vârstei și al satisfacției materiale, regiunile istorice încetează să mai fie un context relevant pentru diferențierea localismului identitar 1. Altfel spus, populația din Transilvania este mai legată sufletește de zona în care trăiește nu atât pentru că există o cultură locală specifică acestei zone, cât mai ales datorită ponderii mai mari de populație vârstnică și nivelului mediu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale" Sursa: Sondaj COMALP; - subeșantion sub 30 de persoane Regionalizarea problemelor socialetc "Regionalizarea problemelor sociale" Slaba diferențiere regională a fenomenelor identitare contrastează puternic cu diferențierea problemelor sociale. Există o acută segmentare regională a conștiinței asupra problemelor sociale locale (tabelul 35): - teama de prețuri și șomaj este maximă în orașele din Muntenia și Dobrogea și în întreaga Moldovă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
istorice și medii rezidențialetc "Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale" Sursa: Sondaj COMALP; - subeșantion sub 30 de persoane Regionalizarea problemelor socialetc "Regionalizarea problemelor sociale" Slaba diferențiere regională a fenomenelor identitare contrastează puternic cu diferențierea problemelor sociale. Există o acută segmentare regională a conștiinței asupra problemelor sociale locale (tabelul 35): - teama de prețuri și șomaj este maximă în orașele din Muntenia și Dobrogea și în întreaga Moldovă; - corupția și infracționalitatea sunt resimțite ca deosebit de grave
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
I2 - servicii medicale, scoli, creșe, grădinițe, transport în comun, aprovizionare cu alimente. I3 - corupție, infracțiuni, curățenie în localitate, locuințe. Chiar și în condițiile în care se controlează, prin procedee analitice, rolul variabilelor de status (vârstă, avere, educație, sex, mediu rezidențial), diferențierile regionale în percepția problemelor sociale se mențin. Contrastul dintre fenomenele identitare și cele de conștientizare a problemelor sociale sugerează ipoteza unei regionalizări a României mai mult pe probleme sociale decât pe orientări culturale (tabelul 36). Tabelul 36. Modele cauzale ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
precum libertatea și egalitatea, prin adoptarea unor mijloace radicale, bazate pe forță. Conceptul de extremism este unul de tip descriptiv-evaluativ. El descrie în esență modul în care oamenii se raportează unii la alții, în condiții de diversitate socioculturală și de diferențiere a resurselor de putere. Evaluarea implicată în conceptul de extremism este dublă. Pe de o parte, se referă la raportul între modelele de interacțiune umană și normele democrației, iar pe de altă parte, vizează natura radicală sau normală a mijloacelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pot introduce în cadrul exercițiilor la bârnă și sol elemente artistice și legări artistice (serii mixte, gimnice) care prin valoarea lor pot suplini carențe acrobatice. La categoriile mari de vârstă, elementele acrobatice de mare dificultate executate de gimnaste, fiind aproximativ aceleași, diferențierea în aprecierea execuțiilor se face în cele mai multe cazuri prin compoziția, corectitudinea, expresivitatea și perfecțiunea execuției. Realizarea cu succes a pregătirii artistice a gimnastelor depinde și de colaborarea dintre coregraf și antrenor. Utilizarea acompaniamentului muzical în concordanță cu mijloacele de pregătire
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
designul corporativ), statutul sistemului, obiectivele sistemului, tradiția siste-mului, eventuale puncte tari sau puncte slabe (probleme). În ceea ce privește identitatea corporativă, vom porni de la definirea conceptului de identitate, care, din punct de vedere psihologic, înseamnă: a. apartenența la un grup de valori; b. diferențierea specifică în cadrul aceluiași grup de valori. Este foarte clar că orice sistem va aparține sau va fi membru al unui anumit grup de sisteme care au aceleași orientări și, de asemenea, va trebui să aibă anumite calități recunoscute de către ceilalți
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
Jouvet, Barba, Grotowski, Brook, Roland Barthes, George Banu, Monique Borie și mulți alții; se comentează, În paralel, figura bovaricului și cea a comedianului; se caută similitudini („cine, dacă nu actorul, se concepe mereu altfel decît este?”p.9) , dar și diferențieri („ dacă punctul maxim de apropiere dintre bovaric și comediant este puterea imaginației, punctul maxim de diferențiere și Îndepărtare este conștiința ludică”-p.314). Emma Bovary, eroina emblematică a tezei, este și ea o infatigabilă interpretă de roluri :”metresa, călugărița, sfînta
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
paralel, figura bovaricului și cea a comedianului; se caută similitudini („cine, dacă nu actorul, se concepe mereu altfel decît este?”p.9) , dar și diferențieri („ dacă punctul maxim de apropiere dintre bovaric și comediant este puterea imaginației, punctul maxim de diferențiere și Îndepărtare este conștiința ludică”-p.314). Emma Bovary, eroina emblematică a tezei, este și ea o infatigabilă interpretă de roluri :”metresa, călugărița, sfînta, Îndrăgostita, femeia În fereastră, parizianca, cititoarea, voluptoasa, persecutata, Înger-În-afara-casei” -p.88. Numai că nu le joacă
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
folosind aceste ingrediente putem spune că suntem conștienți. Conștiința este o activitate de înțelegere, pentru că rolul ei este de a avea înțelesuri, de a interpreta și integra un fenomen nou într-un sistem de relații și valori, de a realiza diferențieri între Euri, opoziții la început omogene amestecate haotic pentru a ajunge în final la noi sinteze și înțelegeri. Când am început să trăiesc particularitatea expresiei proprii, care implică și o organizare interioară autohtonă, mi-am dat seama că sunt conștientă
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
după data ieșirii lor la pensie. Astfel, un general trecut la pensie înainte de 1919 primește mai puțin decât un general ieșit la pensie după 1919, deși au aceiași ani de serviciu și au avut aceeași vârstă la data pensionării. Această diferențiere este desigur irațională și nedreaptă. Cerințele existenței, obligațiunile sociale, considerațiunile de prestigiu și de demnitate corespunzătoare gradului, fiind identice, motivul că unul aparține unei legi de pensiune mai veche, iar altui unei legi mai nouă, este absolut brutal. Bursa vieții
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93214]