586 matches
-
relații la nivelul tău...! Ai Încredere, eu nu glumesc...!” Îndrăzneala, mojicia acestui individ fără scrupule, Îl indignă. O fracțiune de secundă văzu negru În fața ochilor, in timp ce pământul Îi aluneca de sub picioare! Îl văzu pe Mingoti amplificat În imagini diforme iar tarabele negustorilor luase forme bizare. Creerul său refuza să mai funcționeze! După ce Îl ghiftui-se cu tot felul de materiale furate din gestiunea sa, urmând să mituiască mai substanțial beneficiarii pentru a contra balansa lipsa scriptică a materialelor, Mingoti
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
slugilor acestuia ce rodeau oasele dela masa stăpânului...! Nu mai trecu mult timp după miezul nopții și, arestul temporar se umpluse până la refuz, În timp ce lumina singurului electric bec ce lumina difuz Încăperea, făcea ca În penumbră capetele arestaților să fie diforme, fantomatice. Arestul de o noapte se dovedi neâcăpător pentru ce-i peste trei sute de noi locatari ai Închisorii ce fuseseră aduși În timpul nopții, colectați din toate aresturile milițiilor capitalei, făcând atmosfera să fie imposibilă mai ales unii, ce cu crampe
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pumnii. Frec și șosetele păpușii. La vârfuri și la călcâie, pentru că acolo se murdăresc mai tare.“ Mâncare însă nu știu să fac. Scot sâmburii vișinelor de dulceață și-mi pătez invariabil rochițele. Frământ aluatul pentru fursecuri, dar prăjiturile mele ies diforme, stranii. Azi e zi de chenzină. „Chenzina cea mare, așa cum spun ei că se numesc banii pe care mămica îi scoate din geantă, iar tăticu din portmoneu. Amândoi îi așază pe masă. Îi numără. Eu mă uit la hârtiile acelea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
și escroci intelectuali”; Pag. 403: „Corneliu Zelinschi -Brauner Codreanu”; Pag. 423: „(legionarul Vasile Cristescu) el n-a crezut În Christos... El era un păgân, un antic ca și Vasile Pârvan, dascălul iubit”; Pag. 432: „Se scălămbăia, avea un nas mare, diform și era urât (Constantin Tănase); Pag. 447. „Era grec corcit cu armean, avea fizonomie armenoidă și colorație Închisă măslinie” (A.C. Cuza); Pag. 449: „... sunt armeni verii Aurel (legionar) și Garabet Ibrăileanu, Cristache Solomon...”; Pag. 452: „Nae Ionescu, hindus și xenofob
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
în tabără. Mai curând imagini lipsite de sens: dimineți reci, după ploaie, în care merg către globul rubiniu al soarelui abia răsărit ce se reflectă-n asfaltul ud dîndu-i o culoare roză; 15 anumite clădiri masive și galbene... șotroane desenate diform pe trotuar... Urmau fenomene fiziologice îngrozitoare - și, inevitabil internările. Atunci, în perioadele cu Lulu, în diverse saloane de spital, am scris lucrurile mele cele mai bune, adică povestirile din Fetițe și giganți, cu jocurile acelea magice și ciudate, cozile moi
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
fiecare dată. Mă aflam în Ghencea, pe lângă Muzeul Militar. Mă plimbam fără nici un gând pe stradelele cu arbori desfoiați, pe un ger limpede, care îmbrăcase fiecare crenguță cu o pojghiță de gheață. Priveam casele fărâmicioase, intram în piațete cu statui diforme în mijloc, încercam să-mi dau seama ce sau pe cine reprezintă statuile, dar privirea mi-era încețoșată de la scris... Nu știu cum m-am trezit în fața clădirii galbene și masive, cu zeci de ferestre încadrate în chenare complicate de stuc, cu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mai repeta, o vezi deodată: o față subțire, ca modelată într-o coajă de sticlă luminoasă, niște umeri goi și firavi. O păpușă de cârpă strânsă la piept. Codițe lungi, cuminți, coborând peste decolteul rochiței de stambă, ca un sac diform care îi lasă doar umerii goi, ca niște lujeri. Vă priviți în ochi. Ea se înalță spre tine. Te sărută lângă colțul gurii, îți strigă niște cuvinte disperate, dar noaptea nu conduce durerea, vă împletiți mâinile, vă strângeți în brațe
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
a hainelor și smulgere a părului prin tunelul de var. în sfârșit, m-am prăbușit în spatele clădirii, lângă un perete pe care erau desenate deformat, suprapus, grosolan, imagini de sexe și acuplări monstruoase, numere de telefon și nume cu litere diforme, ir axe fără gramatică... Iar acum, dimineața, cu mintea ceva mai limpede, încerc să pătrund iarăși în sfera aceea, în chistul acela hidatic numit Budila, încerc să mă apropii iarăși de himeră, de insuportabil, cum se apropie o insectă străvezie
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
smuls. Un gemuleț lateral se spărsese și lumea aceea minusculă nu se mai închidea cum trebuie asupra ei. Am intrat din nou în casă și m-am afundat în coaserea unul de altul a unor petice de pânză colorată. Goală, diformă, Zizi zăcea lângă mine cu fața în jos. Venirea fetelor, după care fugise între timp Marcel, mi-a dat altă senzație: ciudată, dureroasă, imposibil de înțeles. Parcă hibernasem o vreme și-acum mă trezisem într-o lume diferită de cea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
zece metri se afla magazia acoperită cu carton gudronat, părând cu totul putredă. La ușă se vedea un lacăt roșu de rugină. Am bătut în ușă și la o fereastră de deasupra a apărut, palidă, ca pictată în ulei, figura diformă a lui Egor. Dar ne-a deschis doamna Bach, care ne-a invitat înăuntru. Încăperile erau înalte și înguste ca niște dulapuri. De sus atârnau policandre de alamă cu cristale veștede. Am trecut prin trei odăi, toate la fel: abia
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și se stingeau ritmic, exercitând asupra saxofonistului un efect hipnotic. Se apropie și privi înăuntru. Acolo se afla arhitectul. Corpul său, care trebuie să fi cântărit cel puțin patru sute de kilograme, ajunsese să umple literalmente, cum umple melcul o cochilie, diform, gol și alburiu, căci hainele plesniseră de mult pe el, toată partea din spate a mașinii, revărsîndu-se puțin și prin ferestre. Capul i se sudase de torace, trăsăturile i se mai vedeau doar ca niște linii fine desenate pe fața
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
mi-a înșelat deloc memoria, a fost verișorul Ramiro, progenitura unchiului Milian Doboș, notarul orașului Vama. Fiind conceput de doi veri primari care s-au iubit și apoi s-au căsătorit în ciuda opoziției din familie, Ramiro s-a născut prematur, diform și cocoșat. Mătușa Viorica, învățătoare la școala din Vama, i-a dat o educație aleasă unicului copil, dar, după majorat, l-a scăpat din mână. Toți cei trei membri ai familiei au avut de suferit, de parcă i-ar fi apăsat
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Un cal ieșit pe neașteptate în marginea câmpurilor părea gigantic, copilul care-l mâna din urmă cu o nuia, un ciclop. Multă vreme, lipsa desăvârșită a oricărei așezări omenești dădea călătorilor impresia ieșirii din orice margine posibilă a civilizației și diforma noțiunea de timp. Era un ceas numai de când coborâse din tren, și Felix se simțea pierdut de sute de ani pe locuri în care orice urmă de civilizație fusese distrusă de mult de soare și de ierburi. Lanurile începură după
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Zicea bătrânul Anaxagoras că omul a devenit inteligent prin faptul că avea mâini. Dar, adăugăm, și faptul de a avea mâini nu este ceva dat de la origine, ci presupune cursul îndelung al unui corp care scoate din el câteva membre diforme care, în decurs de milenii, se formează și devin articulații ale dezvoltării sensului, așa cum a ajuns și mâna să fie manuală, prehensilă și să știe că apucă un lucru pe care l-a dorit înainte și pe care l-a
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
o desfăș, era o complicație întreagă, și nici până la sfârșit tot n-am învățat... îți spun drept, mi-era și frică să mă ating de ea, să nu cumva să-i frâng ceva ; avea un cap chel, și lunguieț, și diform, și plângea mai tot timpul, iar pe obraz uite-așa avea pete-pete... Bietul Ștefan era atât de fericit, că totdeauna a văzut-o frumoasă... E interesantă Ivona, e plăcută, e inteligentă, dar frumoasă niciodată n-a fost... Ivona, de mică
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lor, ceva maiestuos. Te rog, Mihai Vlădeanu, să încercăm să depășim primele minute, care pot fi pline de stîngăcie. Simte-te în largul tău. De altfel, vei rămîne singur un timp, cît pregătesc cafeaua. Ce naiba poartă în oraș cizmele alea diforme, cînd are picioare atît de frumoase?!" gîndește Mihai, aruncînd privirea în urma ei, în timp ce se așază într-un fotoliu. Mamă dragă, se precipită Liliana, reîntoarsă în încăpere, iartă-mă că nu te-am întrebat: tu ai mîncat ceva seara asta? S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
privire, cu o reală plăcere în glas. Dar cînd Mihai încearcă să se ridice din fotoliu, să meargă la bar, mîinile Lilianei îi prind brațul: Un scriitor, știm noi care, spunea într-o carte a sa că amintirile bețiilor sînt diforme, uneori hidoase. Atunci, o cafea? surîde Mihai. Dorești cu tot dinadinsul să mă ții aici, în frigul de pe hol? întreabă ea cu o nuanță de reproș în voce. Se ridică amîndoi și pornesc spre lift. Sus în cameră, Liliana își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
o grămadă de ruine, însemna olatul orașului Filipopole, iar pe orașele Didymotichos și Adrianopole le aștepta aceeași soartă după intenția zugrumătorului român. Orașele înfloritoare odinioară: Heraelia, Panion, Rhaedestos, Chariupolis, Trajanupolis, Makri, Claudiupolis, Mosynupolis, Peritheorion și multe altele erau transformate în diforme și pustii grămezi de ruine; populația prinsă a fost dusă în țările de la marginea Dunării și așezată pe locuri cari cătară a se numi cu numele orașelor și orășelelor dărâmate. În modul acesta Ioannițiu căuta, după spusa lui proprie, să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aparțin particularităților unui dialect, încă și acele elemente străine care nu lasă ca sunetul articulat să vină la îndreptățirea sa deplină. Căci daca în pronunție se amestecă un sunet netrebuincios întru producțiunea unui element de limbă, atunci această producțiune devine diformă și abătută din destinațiunea ei plastică. Asta-i rădăcina absolută a toată pronunția necorectă. Doctrina și cultura trebuie așadar să lucre-ntr-acolo ca să elizeze orce esces de felul acesta, spre a reașeza elementele în deplina lor puritate. O dirigență
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asta nu poate fi științifică“, spuse, dar trebuia s-o fi văzut cum se uita cu coada ochiului să vadă dacă nu cumva i se umflase brațul și mai tare, dădu la o parte cuvertura de mătase și scoase brațul diform pentru a-i oferi o țigară lui Baby. În clipa aceea se ivi Julius, care se Întorcea de la școală. Baby Richardson mărturisi că se topise văzîndu-l atît de drăgălaș, apoi spuse că pe zi ce trece se făcea mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
repeta Într-una premierul și ea văzu un pahar galben care rămăsese pe o masă albă și pe urmă pe ministru Într-o mulțime de fotografii În toate ziarele, Îmbrăcat la modă de data asta, dar și În caricaturi Îngrozitoare, diforme, Îl văzu din nou vorbind despre politică, puțin Înainte de a simți două mîini reci, fără oase, care-o strîngeau de braț spunîndu-i Susan, Susan. „Darling“, spuse ea, Încă distrată, scuturîndu-și bucla pe spate pentru a se Întoarce complet În patio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ziua se gândise la vizita ce urma să i-o facă Nastasiei Filippovna. El însuși reușise să se trezească aproape de tot, în schimb mai că nu era cu desăvârșire buimăcit de toate impresiile pe care i le oferise această zi diformă, care nu mai semăna cu nici una dintre cele trăite până atunci. Un singur gând îl însoțea permanent, intrat adânc în memoria și inima lui, în fiecare minut, în fiecare clipă. Numai de dragul acestui singur gând își petrecuse tot timpul, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fi trecut prin minte că ar purta așa ceva. Ea, care înainte nu se înveșmânta decât în stofe de lână, cum a învățat-o bunicul ei, din respect pentru decența tradițională a matroanelor romane. De ce încearcă acum să-și ascundă silueta diformă sub asemenea țesături de lux? Pânza asta translucidă tot bondoacă o arată. Foșnește mătasea grea între degete. Contactul cu materialul îi dă o senzație de bunăstare. Cât o fi costat-o? O avere, fără dar și poate. Și ce croială
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Vipsania înțelege și fără cuvinte comentariul lui mut. Ei, romanii, nu au mai avut nimic de inovat în materie de tâmplărie și se mulțumesc să copieze modelele grecești. Claudius încearcă să se cațăre pe locul prea înalt pentru silueta lui diformă. Nu reușește. Vipsania se agită și solicită în gura mare o scăriță. Șontâc-șontâc, susținut de la spate, paraliticul ia loc. După ce se instalează și își trage sufletul, declară peltic: — M... mâini blestemate a avut cel ce-a să... sădit acest copac
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
conduși de Messalla Corvinus este responsabil cu regularizarea cursului fluviului. Pe el l-au considerat oamenii vinovat de nenorocire. Pe Celer. Între timp, ochii s-au obișnuit îndeajuns cu întunericul ca să străpungă prin obscuritate. Își plimbă privirea pe trupul ușor diform din cauza sarcinii. Revine la gândurile dinainte. Agrippina e diferită de flușturaticele din ziua de azi. N-o preocupă decât căminul, soțul și copiii... Fugitiv, pe față îi joacă un surâs orgolios. Oare cum își visează odraslele când vor fi mari
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]