5,779 matches
-
fi interesat, cooperativ, scriitorul - în cartea dumitale sînt tobe?" "Nu, maestre.", a replicat intrigat aspirantul la glorie. "Dar trompete?" "Nici trompete...", a venit cu promptitudine răspunsul. "Ei bine, atunci cartea o să se cheme Nici tobe, nici trompete!" a tranșat Dumas dilemă, fără să clipească... Am motive absolut temeinice să presupun că, în circumstanțe similare, marea majoritate a autorilor autohtoni de manuale n-ar fi putut revendică pentru compunerile lor un astfel de titlu.
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
o dată de naștere, o stare matrimonială, un patrimoniu, da. Ca sulfuros, mic Fuhrer al literaturii române contemporane, conducînd edituri, diriguind colecții, țesînd intrigi, sugrumînd șuvoiul recuperărilor din literatura interbelică și amenințîndu-i, din pervazul prăfuit al rubricilor din România literară și Dilema, cu deget cocîrjat, de bătrînel reumatic, pe "extremiștii de dreapta", da. Ca "nume adunat pe-o carte", da (peste douăzeci de tomuri de istorie literară, acoperind perioada 1860-1944). Atunci cînd încercăm să descoperim însă și substanța domnului Z. Ornea, cînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
Alex. Ștefănescu Cezar Paul-Bădescu și Monica Lewinsky în calitate de redactor al revistei Dilema, Cezar Paul-Bădescu s-a ocupat de realizarea unui număr tematic consacrat lui Eminescu. Respectivul număr - apărut la 27 februarie 1998 - cuprindea texte semnate de Cezar Paul-Bădescu, Nicolae Manolescu, Ion Bogdan Lefter, Răzvan Rădulescu, Serban Foarță, Pavel Gheo Radu, Mircea Cărtărescu
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
repetarea la nesfârșit a unor elogii convenționale (printre mulți alții, și semnatarul acestei cronici a publicat la începutul lui 1995, în România literară, un articol pe această temă, intitulat Spălarea cu furtunul a statuii lui Eminescu). Au existat însă în Dilema și luări de atitudine care au atras imediat atenția prin negativismul lor pueril și prin insolență. Ele au provocat scandal și i-au adus în prim-plan pe câțiva necunoscuți: Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu, T. O. Bobe și Cristian Preda
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
Cezar Paul-Bădescu, a înțeles că, odată cu stingerea scandalului, se va stinge și gloria micului grup. Pentru a prelungi plăcerea de a se afla în centrul atenției, a alcătuit în grabă un volum de aproximativ 250 de pagini, cuprinzând textele din Dilema, reacțiile la aceste texte, ca și unele reacții la reacții. Volumul nu a apărut imediat, întrucât autorul nu a găsit cu ușurință o editură care să-l publice. Pe de altă parte, însă, același autor, când a reușit în sfârșit
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
creat un eveniment cultural. El înregistrează cu o mândrie abia ascunsă proporțiile pe care le-a luat discuția, antrenând zeci și zeci de scriitori. în realitate, este vorba de un fals succes. Ecoul imens al provocării lansate de publicistul de la Dilema nu se explică prin curajul intelectual, prin ingeniozitatea sau prin subtilitatea provocării, ci numai prin notorietatea poetului contestat. în fond, și despre Monica Lewinsky a vorbit multă lume, dar nu - cum i-ar plăcea ei să creadă - pentru că ar fi
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
neplăcut impresionat de modul stupid în care o profesoară de română a făcut apologia poetului și că drept urmare poezia acestuia n-a mai existat pentru el. "De când a devenit discutabil și mai ales acum când - iată - realizez un număr la Dilema despre el, Eminescu a căpătat, pentru mine, din ce ce în ce mai multă viață." Nu se putea găsi un mai bun exemplu de infantilism! Discuția cu o profesoară (la care se dusese pentru "meditații"!) a rămas pentru Cezar Paul-Bădescu
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
din ce ce în ce mai multă viață." Nu se putea găsi un mai bun exemplu de infantilism! Discuția cu o profesoară (la care se dusese pentru "meditații"!) a rămas pentru Cezar Paul-Bădescu marea lui experiență intelectuală, până la angajarea la Dilema, deși ar fi fost atât de simplu ca încă din timpul liceului să-i citească pe Ibrăileanu, pe G. Călinescu și pe ceilalți sau să-l citească, pur și simplu, pe Eminescu. Răzvan Rădulescu își exhibă, indecent, frigiditatea estetică - "poezia
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
iar pentru asemenea expresii există și o judecată pe pământ, nu numai în ceruri." George Alboiu, un poet cândva inspirat și grav, decăzut în prezent până la condiția de colaborator al revistei România Mare, dezvoltă ideea fantasmagorică potrivit căreia "atacul din Dilema asupra lui Eminescu", "numai în aparență literar", ar ascunde "un atac eminamente politic", fiind "o formă de intoxicare de presă caracteristică războiului informațional". Mobilul acestui război? Distrugerea "conștiinței naționale la români"! Recunoaștem aici teza complotului internațional împotriva românilor, pusă în
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
de intoxicare de presă caracteristică războiului informațional". Mobilul acestui război? Distrugerea "conștiinței naționale la români"! Recunoaștem aici teza complotului internațional împotriva românilor, pusă în circulație de Ceaușescu. Necunoscutul Nicolae Danciu Petniceanu merge și mai departe, numindu-l pe directorul revistei Dilema "țigan de mătasă ordinară" și incriminându-i, de pe poziția unui șovin bun de dus la muzeu, pe "străinii oploșiți pe la noi, care au uitat să mai plece pe la casele lor și se îmbogățesc de la o zi la alta sugând, cum
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
nu, "cetățeanul" nu e privit cu simpatie: "Un individ dubios bagă spaimă în fochistele din cartierul Colentina (...) Cetățeanul se furișează noaptea și dă buzna peste fochiste " ("Libertatea" 2199, 1997, 1); "Pe cetățeanul X.Y. îl lasă rece scrierile lui Eminescu." ("Dilemă", 269, 1998, versiunea pe Internet). Și mai puternică mi se pare această nuanță depreciativa în cazul femininelor cetățeana și în special cetățeanca. Ultimul e derivat cu sufixul -că, azi simțit că popular și învechit. (Oscilația formelor feminine este imperfect demonstrată
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
sale. După 1989, criticul ieșean, component cândva al faimoasei echipe de critici de la Convorbiri literare, s-a avântat, ca atâția alții, dar în stilul său ușor de recunoscut, în spațiul publicisticii. Ani la rând s-a pronunțat, în publicații că Dilemă, Monitorul sau Timpul, asupra a tot ceea ce se petrecea în România, de la mineriadele din București și până la mineriadele literare organizate de Literatorul. A luat parte și el la imensul talk-show în care s-a transformat viața publică din România după
ÎN VÂRTEJUL PUBLICISTICII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17462_a_18787]
-
al d-lui Ciorbea fără riscul de a se trezi în aceeași situație în care a ajuns fostul prim-ministru. Din acest motiv, probabil, s-a spus despre el că e omul PD-ului în PNȚCD și a stîrnit serioase dileme apropo de proiecțiile sale politice postelectorale cînd excesiv pro-PDSR, cînd total contra acestui partid. Dl Radu Vasile, ca mulți politicieni autohtoni, e un inspirat, calitate care nu se prea potrivește cu funcția de prim-ministru într-o țară așezată. Mă
Înainte si după Helsinki by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17476_a_18801]
-
expulzam mizeria din noi aruncănd-o sub formă de deșeuri an stradă, ci că săntem, psihologic, tot așa cum eram și acum un deceniu: chirciți, suspicioși, gata de ură, dar bățoși și puși pe hartă. Recentul diferend de la Arad mai stârnește o dilemă, de rezolvarea căreia depinde maturitatea de mâine a României și, eventual, chiar platformă psihologică de integrare a țarii an comunitatea umană - deci nu instituțională - europeană. A venit, poate, timpul să separăm grâul de neghina și să ăntrebăm deschis, bărbătește, cât
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
alimentul sau e dubiul. Altminteri riscăm a cădea an mecanică artificiului cu aspect pios, atât de ușor de manipulat, atât de frecvent manipulata. Iată de ce ni s-au părut pline de interes intervențiile celor câțiva tineri inteligenți și cultivați din Dilemă, ăn legătură cu Eminescu, care, ăn pofida unor note poate prea ăngrosate, au avut meritul de-a da un brânci hagiografiei, din ce an ce mai ostenite, ănchinate genialului poet. ănfruntănd scandalul ăntrutotul previzibil, ei au deschis o cale către
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
granițele sale, astfel se explică de ce patriotismul este, adeseori, remușcarea și dorul exilaților. Chiar și pentru naționaliștii care trăiesc an interiorul granițelor, valorile propovăduite șanț marcate de granițe, accentuate și consacrate de ele. Separăndu-ne, hotarul ne și alipește, de aici dilemă călătorului Iso Camartin, care, trecând de două ori pe săptămână granița națională, nu vede, din tren, nici o distincție ăntre cele două teritorii. "Atâta vreme cât granițele pot fi trecute, ele nu ne sperie", spune Camartin, și s-ar putea adăuga că, atâta vreme cât
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
Newton ănsusi. Și atunci, ănseamnă că științele, cel putin an tradiția Vestului, șanț un univers intelectual amnezic, ăn care progresul ideilor presupune o abandonare a celor ce au contribuit la apariția lor? Sau ănseamnă că ne vedem confruntați cu o dilemă cel putin interesantă: aceea de a găsi o explicație pentru faptul că veneram, ăn științe, idoli decăzuți? Căci, la urma urmelor, nimeni nu contestă importanță istorică an domeniul evoluției gandirii științifice a unui Galileo, Boyle sau Marriot. Și cu toate
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
--- Irina Grigorescu Până, autoarea unei "traduceri" ficționale a experienței exilului - Melbourne Sundays, publicată în acest an de Editură Integral - extrage din dilemă existențiala a expatriatului unică soluție ce-i poate permite unui intelectual autentic să supraviețuiască: un gen de transculturație, prin care civilizația rămasă în urmă și cea de abia cunoscută încep să dialogheze, să se contemple că într-o oglindă. Cartea
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
amfibie", inclusiv lingvistică. Sfatul lui Eliade către exilați, de a-l imită mai degrabă pe Dante din epoca Ravennei, decât pe Ovidiu la Tomis, își găsește expresia în acest mic opus admirabil al Irinei Grigorescu printr-o exemplara ieșire din dilemă funciară a expatriatului, altfel spus într-o traducere "prin corespondență" a celor două existente culturale aflate la antipozi, ce devin acum complementare. Irina Grigorescu Până, Melbourne Sundays, Ed. Integral, 1999
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
însă, pe temelii solide, fără o întoarcere curajoasă spre trecutul lăsat în urmă, fără acea memorie vie a tragediilor și erorilor, a vinovățiilor și speranțelor trăite în secolul nostru." Într-adevăr, Todorov oferă o analiză lucida și subtilă a tuturor dilemelor noastre de astăzi. Cele două calificative, "lucida și subtilă" pot părea simplu ornament retoric. Nu sînt, căci luciditatea poate avea mai multe surse, la fel si subtilitatea. După părerea mea, nici una dintre ideile expuse de Todorov în acest volum nu
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
la (la Sofia), acasă <în străinătate> (la Paris)". Jocul ghilimelelor e putin amețitor, și are un tragism pe care filozoful îl ignoră, dar care nu i-a scăpat lui Sorin Alexandrescu, într-un articol publicat în suplimentul Vineri al revistei Dilemă, chiar dacă nu se referă explicit la această frază. Articolul lui Sorin Alexandrescu e tulburător, pentru că el ne reamintește că, oricît ne-am delecta cu teorii postmoderne ale identității, a fi un turist în propria ta existența, un vagabond al universului
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
sentimentul că suntem proiectați/ dintr-o uriașă mașină a salvării/ răsturnata într-o intersecție/ pustie./ Dedesubt girofarul pulsând că un soare/ lent!" Volumul de față ușurează reconstituirea unui traiect poetic destul de sinuos. Un prim pas ar fi Neuronia, lume a dilemelor intelectului pur care își reconstruiește o realitate stranie, rarefiata. Motto-ul din Anatole France (!!) este lămuritor: "Aceste lucruri există pentru că sunt imaginare". Un ciclu de poeme hai-ku reunite sub titlul "Magnitudini" continuă aventură neuronală; poetul îngheață în formule lapidare "aceeași
Un poet obosit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17586_a_18911]
-
face rușine. În nici una din cărțile sale nu are fantezie, totul, dar absolut totul se sprijină pe un fundament real, ca dealtminteri și Federico Fellini care se întreba cîndva, defel retoric: Unde începe viața, unde artă?" Avînd în vedere această dilemă, de ce n-ar fi acceptat și autorul de literatură nonfictiune un "beletrist" ca oricare altul, identic a pînă la un punct a confraților săi care edifica, migălos și trudnic, luni imaginate-imaginare? Paradoxul face ca nonfictiunea să poată fi socotita drept
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]
-
de valori în literatură și se lasă sedus de succesul de public, capitol la care, oricum, Ștefan Agopian nu rezistă în fața unor campioni ai vânzărilor ca Mihaela Rădulescu ori, în urmă cu ceva vreme, Pavel Coruț. Topul orașelor creative Dosarul DILEMEI VECHI (nr. 539), realizat de Matei Martin, se intitulează Uniunea Europeană a culturii și are drept motto o propoziție a lui Montesquieu: „Europa e un stat compus din mai multe provincii.” Este de remarcat ce clarviziune avea acest locuitor al secolului
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2480_a_3805]
-
multe provincii.” Este de remarcat ce clarviziune avea acest locuitor al secolului al XVIII lea, mai ales în comparație cu deprimanta miopie a unora dintre politicienii de astăzi. Dosarul analizează situația orașelor românești candidate la Capitala Culturală Europeană 2021. Între textele din Dilema veche am găsit unul care oferă un Top 5 al orașelor creative din România. Acestea sunt, în ordine, București, Cluj, Timișoara, Brașov și Iași. Dar ce înseamnă orașe creative? Ne explică Sabina Baciu, autoarea articolului din revista bucureșteană: „«Creativi» sunt
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2480_a_3805]