645 matches
-
de la Burdujăni, 1851, ș.a.) combate exagerările latiniste sau italienizante ale lui Heliade, pe care, mai înainte, îl privise ca pe un reformator (dovadă, Corespondență între doi rumâni, unul din Țara Rumânească și altul din Moldova, din „Muzeu național”, 1836). Un diletant este N. în părerile lui despre folclor, dar unul cu bun-simț și intuiție. Considerând laolaltă aspectul muzical, coregrafic, etnografic, literar, împarte cântecele populare în mai multe categorii - cântecul ostășesc sau istoric, religios, erotic, de nuntă, cântecul codrului sau voinicesc. Ocazional
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
și în jurul unor acuzații de plagiat. Un spațiu generos au la dispoziție folcloriștii și etnografii Simion Florea Marian, T. Duțescu-Duțu, Th. D. Speranția, Sofia Nădejde, ca și G. Coșbuc. Și în ce privește literatura, N.r.r. manifestă eclectism. Proză publică, alături de mulți diletanți, Paul Bujor, Jean Bart, Em. Grigorovitza, Vasile Cosmovici, Victor Crăsescu, Artur Gorovei, Izabela Sadoveanu, Ion Pop-Reteganul, acesta din urmă părând să fie preferatul redacției. G. Coșbuc dă o singură poezie (nu mai colaborează, de altfel, din toamna anului 1900), iar
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
Însă cea valorică. Desființarea Institutului Social Român, dispariția marilor profesori, dispariția Învățământului universitar de specialitate, cu toate că Facultatea de Sociologie a fost reînființată pentru scurtă vreme, demonizarea chiar și a cuvântului sociologie au adus până la urmă disciplina la cheremul unor mediocrități, diletanți sau carieriști. A existat Însă și continuitate. Să nu uităm că Henri H. Stahl și-a derulat cercetările și după instaurarea comunismului, beneficiind de sprijinul Academiei Române, iar Mattei Dogan, unul dintre discipolii săi, avea să creeze o operă sociologică În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
9 mai 1909, tipărit inițial ca anexă gratuită, iar de la numărul 14/1908 ca foaie independentă; directorul, Sal. Schein, e menționat abia în numărul 22-23/1909. Cu o structură de magazin, destinat îndeosebi divertismentului, suplimentul conține încercări literare ale unor diletanți. În ultima serie a P.l. problemele economice și mai ales sociale predomină. În numărul 4-5/1925 lui Panait Istrati i se publică însemnările intitulate Ștefan al nostru, consacrate lui Ștefan Gheorghiu, lider al mișcării socialiste. P.C.
PAGINI LIBERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288612_a_289941]
-
, Mihail (1830, București - 30.IX.1882,București), autor dramatic și traducător. De origine greacă, familia lui P. era una de oameni nevoiași. După șase clase urmate la școala de la „Sf. Sava” din București, el intră în trupa de diletanți a lui Costache Caragiali, pe care îl părăsește destul de curând în favoarea lui Matei Millo. A dat reprezentații în mai multe orașe, în Transilvania și Banat fiind întâmpinat sărbătorește. În 1860 și în 1862 călătorește la Paris, unde are ce învăța
PASCALY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288705_a_290034]
-
decât să confirme înțelepciunea tradiției, care vede în teologie un comentariu la experiența personală a libertății. Eseurile de față se doresc a fi niște punți între lumi care, de regulă, se ignoră. Oferim cititorului un mănunchi de însemnări care pledează diletant și eclectic în favoarea dialogului critic dintre discipline și specializări. Fără această confruntare nu cred că putem vorbi despre modernitate - și cu atât mai puțin despre Evanghelie. Secțiunea intitulată „Areopag” discută exigențele mărturisirii Crezului apostolic în cetate. „Teologia pentru Moromete” este
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
acesta se referă la problema punctuației, mai precis la ignorarea sau proasta aplicare a regulilor aferente. Fenomenul nu devine alarmant pentru publicațiile respective, În virtutea principiului „mulți văd, puțini pricep”! Înmulțirea numărului de reviste, ziare, edituri și tipografii după 1989, apariția diletanților În materie de redactare, graba și superficialitatea cu care se lucrează sunt tot atâția factori care facilitează frecvența nepermisă a greșelilor de punctuație. Adevărul este că, În predarea limbii române În școală, punctuației nu i s-a acordat atenția cuvenită
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
poet de cafenea”, construindu-și o „boemă personală”, dar rămânând de fapt izolat de viața literară. Reticent în a publica masiv versuri până după război, e cunoscut în epocă mai mult în calitate de compozitor și pianist înzestrat, considerat un fel de diletant superior. După război, prezența lui editorială este mai bogată. Din 1948, devine director al Învățământului Artistic în Ministerul Artelor și Informațiilor, apoi, între 1949 și 1960, profesor la Institutul de Artă (ulterior Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
Iași între 12 mai și 29 august 1878. Director și proprietar al periodicului era N. Andryescu-Bogdan, mai cunoscut sub numele de N. A. Bogdan. Versurile și proza tipărite în C. de l. nu sunt, cu mici excepții, decât încercări ale unor diletanți. Inițiativa de a edita o publicație de literatură, fără implicații politice, semnalează existența la Iași a unui relativ interes pentru astfel de periodice. Autorul care furnizează materialul necesar era însuși directorul N. Andryescu-Bogdan, poet și prozator totodată. Versurile sale erotice
CABINETUL DE LECTURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285982_a_287311]
-
orașul natal și la Colegiul „Sf. Sava” din București, unde, la secția „umanioare”, erau profesori și Petrache Poenaru, Florian Aaron, C. Aristia. Scurt timp lucrează ca ajutor de inginer, dar se înapoiază la Câmpulung și organizează o trupă de actori diletanți. Colaborator, în 1848, la „Pruncul român”, participant la manifestările revoluționare din Câmpulung, arestat și surghiunit în 1853 la Snagov, A. va fi și un vajnic susținător al Unirii, ales deputat în Divanul ad-hoc al Țării Românești în 1857, dar și
ARICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285450_a_286779]
-
de limbă, literatură și folclor. Conferențiar apreciat și orator cu faimă, este o prezență mult solicitată la toate manifestările cultural-artistice importante din Banat. Își încearcă șansa și ca regizor artistic al unor spectacole de teatru și de operetă jucate de diletanți, după ce, la Cernăuți, urcase pe scenă ca actor. La începutul anului 1918 este din nou întemnițat, timp de opt luni, la Seghedin, pentru refuzul de a semna declarația de fidelitate față de monarhia austro-ungară. După Unire, în 1918, este numit ministru
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
Dramatică din București, în același interval urmând și un stagiu de pregătire teoretică la Berlin. Ca director artistic al Societății pentru fond de teatru român între 1908 și 1914, înființează peste 60 de comitete filiale, formează și instruiește trupe de diletanți, întreprinde turnee cu compania pe care o alcătuiește și unde va funcționa ca regizor și nu o dată ca actor și autor. În timpul războiului, B. dezertează din armata austro-ungară, trece munții și se înrolează voluntar în armata română, încercând să-și
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
B. este autor al unei literaturi de aspect fragmentar - foiletoane, schițe umoristice, proză -, apărută în periodice de mare tiraj din Ardeal și Banat, editată și reeditată în colecții de circuit popular, multe dintre textele lui făcând deliciul spectacolelor date de diletanți. O galerie de personaje ilare, surprinse, în miniaturile sale, în situații de dilatare ridicolă a importanței lor sociale, formează lumea în care pătrund un ochi avizat și o ureche exersată, spre a restabili, prin exagerarea metehnelor, ordinea firească a lucrurilor
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]
-
de a profila simboluri existențiale” în cadrul „unor motive structuratoare care susțin ansamblul” (Gabriel Dimisianu). După 1989, autorul va ilustra și tipul de literatură senzațională, precum în Dracula, adolescentul blestemat (1999). Ca eseist, B. nu evită prețiozitățile și informațiile deficitare ale diletantului; Monografii istorice (2003) acordă credit unor ipoteze hazardate, pe linia dacologilor improvizați. SCRIERI: Gospodăria colectivă - izvor de bunăstare și belșug, București, 1961; Pe drumul fericirii (GAC Oltul, com. Teslui), București, 1961; Contemporani cu viitorul, București, 1962; Uluitoarea dispariție a unui
BARAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285618_a_286947]
-
proză, cultivă o manieră în care, printre „reflexiuni” poetice și alte simțitoare „reverii”, se înfiripă și o simbolistică a anotimpurilor. Însemnările de călătorie, presărate cu semne de exclamație, denotă curiozitate pentru latura etnografică a locurilor vizitate. Jucate de societățile de diletanți, în regia autoarei, aceste compuneri dramatice amalgamează însăilări proprii (printre care Vacanții) și localizări (după Juin și Flerx, Marc Michel și Labiche). Ca traducătoare, B. face o figură onorabilă. A tradus, nu fără iscusință, din Saltâkov-Șcedrin, Louis de Meurville, H.
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
decât aceea de pe scenă sau de la teatrul radiofonic. Meloman - compune poemul în proză Năluca ascultând un cvartet de Debussy -, el caută să imprime poemelor lui, lucrate într-o tehnică impresionistă, o anume muzicalitate. O calitate, inventivitatea imagistică, elaborație a unui diletant prețios, se transformă în contrariul ei, câtă vreme versul pletoric e pândit mereu de facilitate. În „Revue roumaine” (1964-1971), B. a publicat tălmăciri în franceză ale unor creații (în versuri sau în proză) aparținând lui Al. Macedonski, Ion Pillat, Lucian
BALABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
fervent independența deplină a României, se înrolează în 1877 în armată și participă la luarea Griviței. Prefect al Poliției în 1879, aghiotant regal din 1880 (timp de doisprezece ani), ajunge în 1894 general de brigadă. C.-P., autor de versuri diletant, dar personaj cu oarece aplomb în viața publică, s-a văzut primit printre colaboratorii „Literatorului” lui Al. Macedonski, ba chiar a fost chemat să citească la Junimea. Două volume, Când n-aveam ce face (1866) și Țara (1891), îi adună
CANDIANO-POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286062_a_287391]
-
regiuni locuite de români (1910). În 1909, C. a editat Din bătrâni. Cum și ce povestesc cronicarii despre vremurile și domniile din trecut. El percepe cu finețe nevoia de popularizare a informației, făcută riguros, de către specialiști, nu lăsată în seama diletanților, și are o activitate remarcabilă în acest domeniu de activitate. Manifestă preocupări constante pentru comparatism, cu interes special pentru elementele de origine romanică, Antichitatea latină și cultura iudaică antică. Perspectiva lucrărilor publicate și a cursurilor universitare este de tip etnologic
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
civilă și militară. În calitate de Mare Pontif, o posedă și pe cea religioasă. Și totuși, alegerea lui Paullus n-a fost o greșeală. Este un om integru, spre deosebire de fiu-său, Persius, amicul lui Claudius. Schițează un zâmbet fugitiv. Și un versificator diletant, care și-a tot încercat pana pe lângă Pollio, dar fără prea mult succes. Ce nu s-o duce moșul acasă? Uite cum îi tremură până și rămurica de măslin din vârful bonetei! În acest moment, parcă auzindu-i gândul, o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
maxima rabelaisiană, "fais ce que tu vouldras!", care a obsedat atâția din visătorii doctrinari ai secolului XVIII!... Statul salazarian, stat creștin și totalitar, se întemeiază, înainte de toate, pe dragoste. Afirmația aceasta poate părea, în ochii competenților, o iresponsabilă exclamație de diletant. Dar ea nu e decât o reducere la elementele ei ultime a revoluției și reformelor întreprinse de Salazar. Căci ce înseamnă înlocuirea individului (a "cetățeanului") prin familie, nucleu ireductibil al națiunii, și reîntoarcerea la corporații, considerate drept colectiv social organic
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
-l iubi pe Dumnezeu mai presus de orice altceva. Ultimul dintre aceștia fusese Inisius. Situația sa era una dureroasă: fiu de judecător, dedicat cu încăpățânare cultului semiclandestin al idolilor, își consumase anii tinereții în plăceri și în studiul ocazional și diletant al poeților păgâni; doar când împlinise douăzeci și doi de ani, poate din cauza unei dezamăgiri în iubire, ceruse botezul, abandonând imediat după aceea lume, pentru a se retrage într-o peșteră din munți. Venise să se alăture cenobiului târziu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
a locotenentului, ci a mea. Gura mi-era uscată și vintrele mi se umeziseră. Am declarat că nu-mi pasă nici cât negru sub unghie de ceea ce spune doamna Fedder despre Seymour. Și nu numai ea, ci orice afurisit de diletant sau de amator în materie. Am adăugat că, încă de pe când Seymour avea zece ani, toată lumea, de la gânditorii summa cum laude și până la supraveghetorii closetelor intelectualilor, îl lăudase pe Seymour. Am mai arătat că n-ar fi fost același lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
chestiune, dar e prea târziu ca să mai simulez o ingenuitate, ca să nu mai vorbesc de o clemență de care nu mă bucur, și trebuie să arăt că reputata mea proză-în-formă-de-inimă mi-a câștigat titlul de „unul dintre cei mai îndrăgiți diletanți de la Ferris L. Monahan încoace“ și o sumedenie de tineri de la secția de literatură engleză știu deja unde locuiesc, unde hibernez; ca dovadă am urmele cauciucurilor de la mașinile lor care mi-au brăzdat straturile de trandafiri.) În linii mari, o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
se comporte ca un om cu capul pe umeri. Eu am momente când mă simt încă derutată într-o țară în care doar cei care au lucrat cu serviciile de informații par „cu capul pe umeri”. Nediletanți. Sigur că suntem diletanți, noi ăștia care credem în transparență și informații publice. Suntem și acum la fel de diletanți. Am constat azi că e greu să te adaptezi în altă parte la vârsta mea, poate și fiindcă sunt femeie? Nu fiindcă sunt în „străinătate”, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
simt încă derutată într-o țară în care doar cei care au lucrat cu serviciile de informații par „cu capul pe umeri”. Nediletanți. Sigur că suntem diletanți, noi ăștia care credem în transparență și informații publice. Suntem și acum la fel de diletanți. Am constat azi că e greu să te adaptezi în altă parte la vârsta mea, poate și fiindcă sunt femeie? Nu fiindcă sunt în „străinătate”, nu mă simt deloc așa o dată ce am prieteni și vorbesc românește (ceea ce nu e mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]