632 matches
-
din Cluj. În prima carte a lui M., Un zeu aproape muritor (1982), tiparul ficțiunilor este format. Scrierile ulterioare vor multiplica, prin retușuri, paranteze și variante, modelul inițial, fără a-l modifica esențial. O posibilă referință ar fi literatura lui Dino Buzzati, cu diferența că în narațiunile sau micronarațiunile autorului român fantasticul nu este efectul unui proces lent de dilatare sau distorsionare a realului, ci este acceptat din capul locului, ca anomalie rezonabilă. O povestire se numește, caracteristic, Adaosuri la o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287985_a_289314]
-
la un profesionist al ascunderii părților neplăcute ale feței individului. În mod ironic, Marlowe însuși intră în acest scenariu: o dată când, în fața falsei doamne Fallbrook, susține că s-ar numi Philo Vance (numele personajului principal din romanele lui S.S. Van Dine), iar a doua oară când pretinde că e H.H. Talbot, după ce ajunge, forțat de împrejurări, în apartamentul acestuia. Masca pusă încă din prima pagină va cădea doar atunci când decosmetizarea va semnifica nu doar redobândirea identității, ci și curățarea în profunzime
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Câte alte specii poetice cu formă fixă mai persistă? Sonetul își demonstrează ritmic noblețea, grația și în special capacitatea de esențializare. După experiențe provensale și italice, o dată cu momentul prerenascentist, dantesco-petrarchist (pregătit între 1260-1313 de Cecco Angiolieri, de Guido Cavalcanti și Dino Frescobaldi), Sonetul își asuma rigorile modelizante cvasi-sacralizate: două catrene, două terțete cu rime strict programate; paisprezece versuri endecasilabe în totul 154 de silabe. Noncanonice, "imperfecte", aveau să fie cele 154 de sonete shakespeareene, structurate pe altă schemă: trei catrene cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
revolt...: „Majoritatea lor, observ... just scriitorul Besnik Mustafaj În leg...tur... cu concet...tenii s...i, Isi pierduser... f...r... s...-și dea seama simțul adev...ratei libert...ți. Ca niște urși n...scuti și crescuți În spatele gratiilor unei gr...dini zoologice, ei nu-și puteau Închipui o viat... lipsit... de constrîngeri”. Nu exist... nici o dizident..., nici o opoziție organizat... capabile s... scoat... la suprafaț... nemulțumirea latent... a populației. Intelectualii sînt puțini. Cel mai prestigios dintre ei, scriitorul Ismail Kadare, a ales
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
patru ani, 1981; Premiul Uniunii Scriitorilor), pentru care a fost invitat, în 1981, să țină o conferință la Congresul Internațional de la San Remo dedicat acestui autor, cu prilejul împlinirii unui an de la moartea sa. A mai tradus din Cesare Pavese, Dino Buzzati, Francesco Arcangeli, Anna Banti, Giacomo Debenedetti, Luigi Pirandello, Italo Rocco, Elio Vittorini. Ca prozator, C. este autorul a două volume. Romanul Seara, când se-nchide poșta... (1971) prezintă, într-un limbaj frust, impregnat de oralitate, o serie de scene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
Luigi Pirandello, O lume de hârtie, București, 1957; Nuvele italiene din Renaștere, București, 1964; Cesare Pavese, Luna și focurile. Femei singure, București, 1966, Meseria de a trăi, București, 1967; Ketty Daneo, Un băiat și o sută de drumuri, București, 1969; Dino Buzzati, Monstrul Colombre și alte patruzeci și șapte de povestiri, București, 1970; Felix Timmermans, Viața pasionată a lui Breugel, București, 1970; Marcel Brion, Arta abstractă, București, 1972; Elio Vittorini, Simplonul îi face cu ochiul lui Fréjus, București, 1974; Anna Banti
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286211_a_287540]
-
variantele fonetice au o libertate de apariție nestingherită, fiind de aceea numeroase, mai ales în sistemul popular și familiar de denominație. A se vedea pletora de variante născute în jurul unui nume bază (Constantin, Constandin, Costandin, Costică, Costel, Dina, Dinu, Dinel, Dină, Dinica, Dinică, Dincă, Dincu, Tincu, Tinu, Tina, Tinel, Tinică etc.) Structurarea ansamblului numelor de lucruri se apropie mai mult de organizarea lexicului comun decît cea înregistrată în cazul numelor de persoane. Astfel, numele de locuri folosesc un sistem bine dezvoltat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
1996, p. 146. 4 Sociologul român d( observa(iei un sens diferit, mult mai larg decît cel pe care-l folosim noi ast(zi. Pentru a cunoa(te mai bine opera (i cercetarea renumitului sociolog, a se vedea O. B(dina, Dimitrie Gusti. Contribu(îi la cunoa(terea operei (i activit((îi sale, Editura (tiin(ific(, Bucure(ți, 1965. 5 V. Miftode, Metodologie sociologic(. Metode (i tehnici de cercetare sociologic(, Editura Porto-Franco, Gală(i, pp. 126-142. Sociologul ie(ean face o
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
și aducă aminte în toate zilel e vieții lui. Așa dorește și măria sa beizade, după câte am înțeles . - Șătrarule, răspunse Ruset, noi nu cerem dec ât o făr âmă de pită și un ceas de odihnă. Rugăm pe cinstita gospo dină să nu se tulbure și să nu se ostenească. Gospodina se închină în fața beizadelei, sărutându-i mâna întinsă, fără s o atingă cu degetele sale. - Măria ta - zise ea, bine ai venit la noi și te rugăm să nu te
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
român. Prin Sentința Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militară din dosarul nr. 201/1960 - din 1 martie - Al.O. Teodoreanu e condamnat la 6 ani închisoare co recționa lă și la 3 ani de interdicție pentru „uneltire contra or dinei so ciale”. Alte „perle păstorești”: Causas rerum Află, bând paharul Mic, dar venerabil, Că nu-i vin Cotnarul, E soare potabil. Să cred Să cred nu știu în care Dumnezeu Și cui să mă închin nu am habar, Dar am
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
superficială (). Forțele de coeziune manifestate în interiorul lichidului, deși mari în cazul apei, sunt cu mult mai slabe decât tensiunea superficială, datorită înconjurării fiecărei molecule cu un număr constant de alte molecule. După mercur, apa are cea mai mare tensiune superficială: , dine/cm2 apă 72,5 ulei 32 acetonă 23,7 eter 16,4 Câte bolduri crezi că poți introduce, unul câte unul, într-un pahar plin ochi cu apă? Unul? Două? Zece? încearcă! Până să curgă prima picătură de apă din
Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
Vignole (1512-1573), cu concursul lui Ammanati ?i al lui Văsari, pentru vila Giulia (1550-1555), la por?ile Romei. Acesta este relativ modest?, dar cl?direa de locuit, curtea �n form? de hexedr?, f�nt�na �mpodobit? cu nimfe ?i gr?dina �nchis? s�nt secven?e spectaculoase ale unei scenografii care conjug? natură cu mitologia ?i cu arhitectura. �n opozi?ie cu aceast? complexitate erudit? ?i teatral? sau grandoarea tragic? a unui Michelangelo, este chinte-sen?a umanismului arhitectural pe care-l
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ofer? o idee despre excep?ionala calitate, pu?în auster?, a decoră?iunii, echilibr�nd elemente de arhitectur?, ornamente ?i scene sau motive sculptate �n piatr?, �n cadrul unei compartiment?ri dictate de formele construc?iei. Castelul, prelungit de gr?dini �nc? �n spiritul Rena?-terii, este �n vremea aceea legat de domeniul regal din p?durea Saint-Germain printr-o alee m?rginit? de copaci, trasat? c?tre vest pe mai mul?i kilometri. 3.�Vaux-le-Vicomte ?i marele stil francez Con
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
jeturi, cascade ?i canale, totul punctat de arbori de tis? ț?ia?i ?i de sculpturi �n marmur?. Cele mai bune unghiuri de privit s�nt �n castel, care se ofer? el �nsu?i că o bijuterie �n sipetul gr?dinii. Aceast? parantez? de natur?, trecut? prin sita ra?ionalismului, �?i confirm? apartenen?a la clasicism, opun�ndu-se radical p?durilor �nalte care-l �nconjoar? c�ț vezi cu ochii. A?a cum aceast? gr?din? poate fi dup? voie scena
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
viziunii ?i de realizarea estetic? a acestei locuin?e. El trece deci la amenajarea dup? acest model a micului castel de la Versailles, construit de Ludovic al XIII-lea n 1631. Rapid, Le N�tre �mbun?ț??e?te starea gr?dinilor pentru șerb?ri. Apoi, �n 1668, Le Vau deseneaz? o anex? a cl?dîrîi �n partea dinspre gr?din? cu o fă?ad? maiestuoas? cu trei niveluri: un nivel de funda?ie; un etaj nobil ritmat de un ordin ionic
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
acest sistem alegoric redundant �ntru gloria monarhului, ar genera cu siguran?? un stil emfatic dac? nu ar fi talentul legiunilor de arti?ți care lucreaz? aici �n cadrul riguros al clasicismului ap?raț mai ales de Le Brun. �n gr?dina de la Versailles, Le N�tre este cel care conjug? programul alegoric cu semnele unei bog??îi regale: �ntinderea domeniului � exaltat? de perspective � incomparabila diversitate a plantelor ?i mai ales apă (bazinul lui Apollo, �ntre altele) care, �n varietatea de jocuri
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
regale: �ntinderea domeniului � exaltat? de perspective � incomparabila diversitate a plantelor ?i mai ales apă (bazinul lui Apollo, �ntre altele) care, �n varietatea de jocuri realizate plec�nd de la figuri sculptate dup? desene de Le Brun, d? un aer feeric gr?dinii. �ntr-adev?r, acesta este spa?iul de reprezentare pentru rege ?i pentru Curtea să, dar ?i loc de pl?cere sau chiar de delectare. Regele, care �ntre?ine cu gr?dina să o rela?ie afectiv?, scrie un ghid pentru
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
desene de Le Brun, d? un aer feeric gr?dinii. �ntr-adev?r, acesta este spa?iul de reprezentare pentru rege ?i pentru Curtea să, dar ?i loc de pl?cere sau chiar de delectare. Regele, care �ntre?ine cu gr?dina să o rela?ie afectiv?, scrie un ghid pentru vizitatori ?i se �mprietene?te cu Le N�tre. ?i curtean, ?i arhitect, prin aptitudinea să de a �nf?ptui marile planuri ale monarhului constructor, J. Hardouin-Mansart (1646-1708), prim arhitect �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Hildebrandt (1668-1745). Spa?iul austriac �nc? de la �ntoarcerea să din Italia, Fischer Von Erlach se impune ca ordonatorul unui cadru construit demn de capitală imperiului Habsburgilor, construind maiestuosul castel de la Sch�nbrunn (1696-1713), un fel de Versailles vienez cu gr?dinile sale �� la francaise�, dar pe care arhi-tectul �l imaginase ?i mai grandios la origine. Artă să de a situa cu amploare edificiul, de a-i ierarhiza ?i articulă volumetria, de a-i include citate din vremea Imperiului român ?i de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i a spectacolului face apel la tineri arhi-tec?i pentru a construi, �ntr-un limbaj clasic marcat subtil de palladianism englez ?i de italienism, palate, pavilioane, �folies�1, care �mbin? confortul cu gustul. Avem astfel pavilionul de la Bagatelle (1777 � cu gr?dina englezeasc? de Th. Blaikie) ?i casă de distrac?îi Saint-James (1778-1784) de F.-J. B�langer (1744-1818); palatul Bourbon-Cond� (1780) de Th. Brongniart (1739-1813) sau palatul Șlam (1782-1785) de P. Rousseau (1751-1810) a c?rui compozi?ie monumental? pe baz
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Tahary, Jarnac (1780); pavilionul doamnei Du Barry (Louvecienne, 1771), grajdurile doamnei Du Barry (Versailles, 1772). Palatul Th�lusson (Paris, 1781), vizibil din strad? �n deschiz?tură arcului de triumf de la intrare ?i aflat �n arierplanul rocilor ?i boschetelor unei gr?dini engleze?ți, este expresia des?v�r?it? a acestei arhitecturi care conjug? cu o total? m?iestrie ra?ionalitatea neoclasic? �n manier? antic? cu sentimentul naturii. �n calitate de arhitect al regelui, Ledoux produce operele sale cele mai viguroase
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
palla-dianism cuceritor (vezi pliantul, foto 16). �n cea de-a doua, modelul este totu?i adaptat pentru a spori habita-bilitatea ?i monumentalitatea datorit? unui joc complex de sc?ri exterioare ?i pentru a-i ad?uga una din primele gr?dini peisagere, desenate de W. Kent. Urmeaz? că arhitec?i, precum R. Taylor (1714-1788) ?i J. Paine (1716-1789), sau arti?ți, mai ales cei din anturajul lui Hogarth, s? g?seasc? doctrina palladian? prea rigid? ?i s? aspire la mai mult
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1723-1796), a c?rui cultur? se �ntinde p�n? la cea chinez?, are o pozi?ie bun? pentru a �mbl�nzi sau chiar pentru a contesta ortodoxia palladian?. �n acest spirit construie?te el fabricile antice ?i exotice din gr?dinile de la Kew (Londra, 1757) ?i cazinoul de la Marino, un pavilion doric (Dublin, 1758). Cu Somerset House (Londra, 1776-1796), important? ?i complex? comand? public? de birouri ?i servicii diverse, el combin? o func?ionalitate st?p�nit? ?i fă?ade marcate
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nord la sud, el ordoneaz? Regent Street (1813-1830), p?str�nd inflexiunile drumurilor ini-?iale. Aici, el d? o remarcabil? lec?ie de urbanism voluntarist ?i pragmatic. Opozi?ia este total? �ntre aceast? crea?ie relativ?, conceptual apropiat? de gr?dina englezeasc?, ?i concep?ia drastic? a axelor regulatoare aplicat? pe continent, mai ales la Paris, cu strada Rivoli (�ncep�nd din 1803), de Percier ?i Fontaine, sau la Karlsruhe cu planul de extindere al lui F. Weinbrenner, de la 1783 la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1834-1915), unul dintre asis-ten?îi s?i, reu?e?te la biserică Saint-Jean din Montmarte (1894-1904) o interpretare a structurilor gotice prin pro-cedeul cu beton armat al inginerului P. Cottancin. Eclectismul sau satura?ia istoricist? �n opozi?ie cu gr?dina fran?uzeasc? care, printr-un sistem de forme codificate, �?i omogenizeaz? componentele naturale ?i artificiale, gr?dina englezeasc? creaz? leg?-turi singulare �ntre elemente diverse prin originea lor, prin stil, cultur?, sens; contractarea spa?iului ?i timpului s�nt aici
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]