788 matches
-
doresc să le controleze utilizarea. O criză politică se profilează astfel în clipa în care apar grave probleme economice și sociale care vor afecta, în secolul al XIV-lea, cea mai mare parte a lumii occidentale și în care problema dinastică se va repune în discuție. Carol IV fiind mort, fără moștenitor de sex masculin în linie directă, baronii au de ales între Eduard al Angliei, nepot al lui Filip cel Frumos pe linie maternă, și Filip de Valois, văr al
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în Anglia și constrînge pe rege să abdice în favoarea fiului său. Suveran energic și respectat, tînărul Eduard III reînnoadă cu politica bunicului său, punînd monarhia engleză într-o poziție de forță în monentul în care în Franța se anunță criza dinastică ce-1 va aduce pe tron pe Filip VI de Valois. Papa și Împăratul În timp ce Franța și Anglia devin, în cea de-a doua jumătate a secolulu al XIII-lea, cele două principale puteri europene, Sfîntul Imperiu Roman Germanic se
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Ierusalimului și a Locurilor Sfinte. Cu Papalitatea, raporturile se inversează repede. Frederic obține, într-adevăr, din partea principilor, fără a rupe promisiunea făcută lui Inocențiu III, alegerea fiului său drept rege al romanilor, sub numele de Henric VII, restabilind astfel unitatea dinastică a tronului imperial și a celui al Siciliei: ceea ce Papa va accepta, în cele din urmă, în 1240. De atunci, Frederic consacră Siciliei și Italiei de Sud întregul său efort. Făcînd din insulă o monarhie centralizată, administrată riguros de funcționari
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
moment dat, ca stăpîn al întregii Rusii. Dar dezordinea care urmează morții sale face să se prăbușească toate visele mărețe ale Kievului. Acest principat își păstrează, pentru o bună bucată de vreme, supremația asupra principatului nordic Suzdal, al cănii principe dinastic, Andrei Bogoliubski, cucerește Kievul în 1169 și încearcă să organizeze un stat unitar, transmisibil din tată în fiu. Întrega sa viață, el va lupta zadarnic pentru a-și realiza țelul. Mai există, pe lîngă numeroasele principate moștenitoare ale Rusiei Kiev
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
introducerea omului în starea de tutelaj statal prin formarea lor ca cetățeni conștiincioși moral și supuși politic statului habsburgic. Școala, transformată în politicum de către Maria Tereza, cu asistența lui von Felbiger, propovăduia o pedagogie a obedienței statale și a loialității dinastice. Infuzia iluministă în corpul social, realizată prin reformele educaționale începute în 1774, vizau "formarea unor cetățeni docili dar instruiți, capabili să aplice în provincie directivele economice, politice, culturale și religioase trasate de cabinetul din Viena" (Mârza, 1982-1983, p. 577). Întreaga
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
loialitate, aceasta pare să fi fost deviza în funcție de care au fost organizate reformele educaționale habsburgice. Ca întrupare a monarhului absolutist luminat, Iosif al II-lea a urmărit prin politicile sale educaționale să dezvolte învățământul primar public ca bază a loialității dinastice. Călăuzit de principii iluministe combinate cu precepte utilitariste, Iosif al II-lea a continuat reformele inițiate de Maria Tereza în baza convingerii sale că populația imperiului este cel mai de preț bun de care dispune statul. Corolarul acestei convingeri este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
II-lea a continuat reformele inițiate de Maria Tereza în baza convingerii sale că populația imperiului este cel mai de preț bun de care dispune statul. Corolarul acestei convingeri este ideea că cea mai bună modalitate de asigurare a loialității dinastice și a supunerii politice este convertirea țăranilor subiecți ai bisericii în cetățeni subiecți ai statului. Intențiile ideologice urmărite de statul habsburgic prin etatizarea învățământului sunt trădate de prima carte de citire publicată în 1777, la Viena, imediat după inaugurarea reformelor
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
contemporană, iar regalitatea, una din resursele identitare ale românității. Elogiind succesele recente ale politicii românești, Tocilescu enumeră pietrele unghiulare ale identității românești ca fiind "unirea, dinastia, constituțiunea, independența și regatul, într-un cuvênt națiunea" (Tocilescu, 1889, p. 293). Anticipativ, ideea dinastică este inserată ca definitorie pentru națiunea română. După cum se va vedea în capitolul următor, tema dinastică va fi prelucrată ca pilon central al memoriei naționale românești doar în epoca "întregirii neamului" al cărui arhitect politic a fost succesorul lui Carol
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
enumeră pietrele unghiulare ale identității românești ca fiind "unirea, dinastia, constituțiunea, independența și regatul, într-un cuvênt națiunea" (Tocilescu, 1889, p. 293). Anticipativ, ideea dinastică este inserată ca definitorie pentru națiunea română. După cum se va vedea în capitolul următor, tema dinastică va fi prelucrată ca pilon central al memoriei naționale românești doar în epoca "întregirii neamului" al cărui arhitect politic a fost succesorul lui Carol, nepotul său Ferdinand I. Dacă până el, figura contemporană a Salvatorului era întrupată în persoana lui
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
zi națională a României între 1866 și 1947. Concluzii: forjarea memoriei naționale. Construirea statalității române prin Unirea principatelor (1859), cimentată prin eliberarea națională obținută în urma Războiului de Independență (1878) și consolidată mai departe prin elevarea statului la rangul de regat dinastic (1881) au vertebrat evoluția politică a românilor în ultima parte a secolului al XIX-lea. În paralel cu aceste evoluții politice, autoritatea statală, devenită unitară și centralizată, a continuat procesul de transformare a școlii într-o "a doua biserică" (Melidon
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
V. Alexandri, M. Eminescu, N. Bălcescu și C. Negruzzi), precum și o serie adițională dedicată scriitorilor și artiștilor neamului. (Numărul tuturor acestor tablouri nu este specificat, însă e de presupus că se ridică la ordinul a câtorva zeci de mii.) Cultul dinastic a fost consolidat iconografic prin distribuirea între 1922 și 1926 a 17.300 de tablouri ale suveranilor, colecție întregită de 1.000 de exemplare cu portretul Principelui Moștenitor. În aceeași perioadă au fost redistribuite din depozitele cu material didactic din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
treilea și ultimul stadiu al procesului, care urmează uverturii pure și actului secund al poluării, este purificarea politică și restaurarea purității. Întemeierea statalității în secolul al XIII-lea de către figura mitică a lui "Radu I. Negru", creditat a fi capul dinastic al basarabilor, simbolizează epoca istorică etichetată drept "România pură" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 198). La lucru este puternicul dispozitiv metaforic depictând istoria ca alambic identitar. În lumina acestei metafore, timpul istoric este boilerul înlăuntrul căruia identitatea românească se distilează progresiv
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în care am urmărit articularea și evoluția ideii de independență în memoria națională românească, aceasta este intim sudată de întemeierea statalității. Basarab, devenit ulterior demontării mitului lui Negru Vodă, dintr-un succesor al acestuia în Basarab I Întemeietorul și izvor dinastic, este învestit ca figură simbolică a neatârnării românești. Convertirea identitară a lui Basarab, din succesor în tripla calitate de întemeietor, eliberator și cap dinastic, deschide o fereastră înspre observarea modului în care funcționează mecanismele de construcție mitică a memoriei colective
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
demontării mitului lui Negru Vodă, dintr-un succesor al acestuia în Basarab I Întemeietorul și izvor dinastic, este învestit ca figură simbolică a neatârnării românești. Convertirea identitară a lui Basarab, din succesor în tripla calitate de întemeietor, eliberator și cap dinastic, deschide o fereastră înspre observarea modului în care funcționează mecanismele de construcție mitică a memoriei colective. Lupta de la Posada din 1330, încheiată cu victoria lui Basarab împotriva regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, devine o prefigurare istorică a marelui "Război
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
neatârnate, se configurează tot mai pregnant suprastructura monarhică a memoriei naționale. Ținând pasul cu succesiunea evenimentelor politice, în special cu Marea Unire din 1918, urmată de încoronarea lui Ferdinand I ca rege al României reîntregite, ideea monarhică evoluează înspre principiul dinastic. Dinastia devine coloana vertebrală a stalității românești. În pas cu desfășurarea evenimentelor politice ale contemporaneității, în special cu structurarea dinastiei Hohenzollern- Sigmaringen și instituirea Casei Regale de România, pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
devine coloana vertebrală a stalității românești. În pas cu desfășurarea evenimentelor politice ale contemporaneității, în special cu structurarea dinastiei Hohenzollern- Sigmaringen și instituirea Casei Regale de România, pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie: i) o înțelegere strictu sensu, de familie de suverani ai cărei membri se succed neîntrerupt la conducerea statului; ii) o accepțiune mai puțin strictă, de dinastie simbolică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de familie de suverani ai cărei membri se succed neîntrerupt la conducerea statului; ii) o accepțiune mai puțin strictă, de dinastie simbolică. Vom urmări cum cele două concepții converg înspre configurarea ideii de "dinastie națională" românească. Prima cărămidă a construcției dinastice a fost așezată de B.P. Hasdeu. În fruntea avangardei gândirii romantice, Hașdeu elaborează un "splendid edificiu imaginar" (Boia, 1997, p. 139) a cărui concluzie probează rădăcinile dacice ale basarabilor, precum și continuitatea milenară a dinastiei. Monumentalul Etymologicum Magnum Romaniae. Dicționarul limbei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
1894). Prin mijloacele analizei lingvistice, Hasdeu ajunge la concluzia că Basarab I Întemeietorul, și dinastia instituită de el, își au rădăcinile istorice în casta dacică a nobililor numiți "Sarabĭ", "organizată de regele dacic Berebista" (Hasdeu, 1887-1898, p. 2591). O linie dinastică neîntreruptă îi unește pe Decebal, Basarab I, Mircea cel Bătrân și Vlad Țepeș. Tot din casta nobiliară a Sarabilor se trag, pe lângă "ceĭ maĭ marĭ regĭ cu Decebal în frunte" și cinci împărați romani. Prin trasarea acestei linii care conectează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cel Bătrân și Vlad Țepeș. Tot din casta nobiliară a Sarabilor se trag, pe lângă "ceĭ maĭ marĭ regĭ cu Decebal în frunte" și cinci împărați romani. Prin trasarea acestei linii care conectează figurile eroice ale neamului, istoria românilor este vertebrată dinastic. O singură dinastie autohtonă, cea a basarabilor, ridicată din rândurile unei "caste nobilitare" dacice, a condus destinele neamului din cele mai vechi timpuri până în modernitate. Iată cum, prin ideea dinastică, a fost soluționată problema spinoasă a continuității politice românești de-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care conectează figurile eroice ale neamului, istoria românilor este vertebrată dinastic. O singură dinastie autohtonă, cea a basarabilor, ridicată din rândurile unei "caste nobilitare" dacice, a condus destinele neamului din cele mai vechi timpuri până în modernitate. Iată cum, prin ideea dinastică, a fost soluționată problema spinoasă a continuității politice românești de-a lungul mileniului negru (de la retragerea aureliană până la întemeierea Țării Românești). Hasdeu a împletit primele noduri ale firului dinastic românesc. El va fi continuat pe elaborarea ideii de dinastie simbolică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din cele mai vechi timpuri până în modernitate. Iată cum, prin ideea dinastică, a fost soluționată problema spinoasă a continuității politice românești de-a lungul mileniului negru (de la retragerea aureliană până la întemeierea Țării Românești). Hasdeu a împletit primele noduri ale firului dinastic românesc. El va fi continuat pe elaborarea ideii de dinastie simbolică, prin care Carol I și Ferdinand I vor fi plasați în continuarea dinastiei naționale românești, în prelungirea marilor figuri eroice ale neamului. Concluzii: consolidarea memoriei naționale. Perioada 1918-1947 stă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
exaltarea virtuților românești arătate în gloriosul trecut național. Merită de asemenea subliniată legea actualizării politice a memoriei colective, așa cum o arată evoluția ideii de regalitate (elaborată în memoria națională în trena ridicării principatului România la regat în 1881) în principiul dinastic (ulterior momentului încoronării regelui Ferdinand I la Alba Iulia în 1922). 3.4. Antinaționalism comunist (1947-1964) 3.4.1. Cadrul politic Urmările teritoriale ale războiului au constat în recuperarea Transilvaniei de nord (prezentată ca un cadou din partea lui Stalin care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
moșierimea română, în frunte cu regele Carol, poartă răspunderea pentru faptul că ostașii români au fost trimiși pe front fără echipament, fără armament" (Roller, 1952, p. 418). Carol al II-lea este și mai blamabil pentru "fascizarea" țării. Moștenitorul tronului dinastic este condamnat pentru cârdășia sa nu doar cu elementele potențate ale regimului burghezo-moșieresc, cât și pentru protejarea intereselor capitalismului imperialist occidental. Lichidarea trecutului monarhic devine unul din principalele țeluri politice urmărite de noul regim de "democrație populară". Îmboldiți de simțul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
independența îmbracă semantica luptei sociale pentru idealul egalitar, o luptă care va fi condusă, începând cu secolul XX, de Partidul Comunist Român. Componenta monarhică a memoriei naționale, adăugată în secolul naționalist ca urmare a evoluțiilor politice în direcția constituirii monarhiei dinastice, a primit o lovitură de grație. Ideea monarhică este abolită din memoria istorică românească la fel cum monarhia a fost abolită din organizarea politică statală. Motivele de soteriologie și martirologie, elaborate în perioadele de unificare și consolidare a memoriei naționale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
În versiunea național-comunistă a memoriei istorice românești, spiritualitatea creștină în general și Biserica Ortodoxă în special dispar cu desăvârșire din meta-povestirea istoriei românilor. Motivul monarhic este menținut în unghiul mort al oglinzii retrospective a memoriei național-comuniste. Tema regalității și ideea dinastică, extirpate din memoria românească de îndată ce aceasta a intrat sub gestiune socialistă, continuă să fie subiecte tabu ale istoriei naționale. Discursul literaturii didactice din manualele de istorie este înzestrat cu dispozitive de "hermeneutică subminativă" la adresa ideii de regalitate. După cum s-a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]