17,651 matches
-
Nyx. “O cârpă! O cârpă! Un Regat pentru o cârpă!”, am cerșit cu glas stins. Ramona, cea mai frumoasă lucrătoare de la Starbucks, era deja în drum spre mine, gata să-mi sară în ajutor. Brunetă amazoana a venit înarmata până-n dinți cu marele mop, temută cârpa și nemiloasele șervetele. Mi-am șters tovarășul argintiu până când, în lumina blândă a becurilor economice, și-a recăpătat strălucirea. “Poate nu-i mort, ci numai doarme”, mi-am spus, cu capul aplecat că pentru rugăciune
Ispitirea cafegiului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82528_a_83853]
-
ca să-mi provoace puțină greață, ce să mai zic de mirosurile cu adevarat respingătoare. Un motiv în plus să privesc temător prima mea gardă la UPU Floreasca. Înarmat cu deviza “Naturalia non sunt turpia”, mi-am luat totuși inima în dinți, am îmbrăcat tricoul verde de voluntar și am pornit să-mi testez limitele. Cineva acolo sus a vrut, pesemne, să-mi facă pe plac și a hotărât o gardă destul de ușoară, fără politraume, ci mai mult cu intoxicații (alcool, medicamente
Prima noapte la urgenta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82553_a_83878]
-
Un soi de eșec, de broască râioasa care stă printre lebede strălucitoare și nu trebuie să le atingă cu niciun preț. demență rigorilor prost înțelese poate distruge viața unui copil. Asta e România. Taci și fii supus. Indura. Musca din dinți, limba, ce-o fi... Acest exemplu se regăsește peste tot, chiar și la aprozar sau shop...Umilință. Mă doare să citesc asta. Când am fost copil am fost umilit de profesori. Nici acum nu înțeleg, de ce... Dar îi respect și
Şcoala de balet by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82626_a_83951]
-
care il consumase. Prietena mea - și sora soției lui - îmi spune râzând: “Hai mă, ți-e frică de moarte? Îți poate cădea ceva în cap oricând pe strada”. Mi-am stăpânit revoltă, impulsul de a o pocni, am strâns din dinți în fața neputinței de a-i opri și mi-am continuat drumul spre taximetrul din fața mea, reușind totuși să mai rostesc:”De moartea mea și a celorlalți care v-ar putea ieși în cale...”. Acum un an am văzut un tip
Crăciun fără victime by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82660_a_83985]
-
Și-n timpul ăsta... băi, stam pe burtă, auzi?...umflînd obrajii caraghios: pe BURTĂ!... că tu ai burtă!, ce să-ți explic!... o pizza cu buric!...și o împungeam c-un deget, îi dezumflam fața hazlie, copilăroasă, femeiească...cu doi dinți din față, sus, ca niște lopățele de iepure, ținînd buzele ușor crăcănate... în timpul ăsta cameraman-ul montase deja înmormîntarea celebrului regizor care era în limbă după... extrem de bolnav, fooooaaaarte grav, iar el, regizorul, făcîndu-se bine pe șest, se uita la
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
să le-nvelesc în serile de iarnă. rostindu-le am să-ți întâlnesc privirea și când le voi rosti ție îți vor cădea primele fire albe și ridurile ți se vor netezi când le voi rosti au să-ți înmugurească dinții de lapte. poemele tale vor crește și vor fi la casa lor. eu voi fi atunci mult mai departe cel mai departe crescând în pământ rădăcină întoarsă mult mai adânc. tu vei fi mult mai departe o linie albăstruie brăzdându
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
care se pot digera." (Cum se construiește un pântec. Indicațiuni practice și gratuite, cu un motto mistificator din Aristotel: "și el îi puse un gândac în burtă.") Ionathan X. Uranus parodiază metoda sau poetica narativă: "Orice metodă se dibuiește cu dinții și se realizează între coaste, și toate concretizările se încheagă numai prin dragostea de ciment și de eventualitate. Căci hazardul metodelor se manifestă întotdeauna invers, descrescând de la capătul lui fenomenal către bunăvoința oricărei colivii particulare, și trecând elegant peste obstacolele
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
legată cum sunt, îți ușurezi sarcina! - Adică, mi-o îngreunezi! răspunse, încă derutat, Furgoteiu. Doar am sechestrat un om. E adevărat, din motive bine întemeiate, pentru care am circumstanțe atenuante. - Nu cumva agravante, substituindu-te unor organe? Care, au un dinte împotriva ta. Avertismentele ei îi sporiră broboanele pe chip. Poate că oamenii lui erau de vină în toată afacerea asta. Nu trebuia să i-o predea, ci doar s-o arunce în afară din azil, să nu recunoască vreodată că
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
venit?", prindea el să spună, ușor, gâdilat pe la țâțe, de buricele degetelor ei care întârziau savant tocmai prin zonele acelea, cunoscându-i slăbiciunea. - "Ia, așa, cum se scarpină scroafa de pom", spunea ea și-i râdea în față, cu toți dinții. - "Bine, bine, oi râde tu, da-ți găsesc eu scărpinătoarea acușa!..." - "Ba mai va, c-asta aștept și eu", spunea ea cu violență, râzând parcă mai iute, mai năstrușnic, cu piper și aromă în cuvintele parcă umede de scuipat cald
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
Toate pământurile astea sunt ale lui, ale căsii lui, ale sufletului său neîmpăcat și viu. Și toate bătăliile care le-a dat pentru ca să nu-i scape din mâini, unele, pentru ca să-i încapă în palme, în brațe, să le cuprindă cu dinții pe cele mai grele de căpetat, toate trântele astea câștigate doar cu truda lui de câine care nu s-a dat îndărăt nici cu-n pas, din fața primejdiei de a fi prins și gâtuit de pizme și de dușmănii omenești
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
a fi prins și gâtuit de pizme și de dușmănii omenești și tâlhărești, i-au folosit să le adune, să le cuprindă sub o singură seceră a brațului, ca pe un snop dolofan de grâu copt. Năsturel își ținea cu dinții cele treizeci și șase de pogoane pe care le făcuse, le adunase, din noaptea care o făcea zi și din ziua care o făcea noapte, aplecat peste roțile lui, peste loitrele, obezile și spițele carelor. Și avea o iscălitură frumoasă
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
Și cuprins de furie, băgă palma în țărână și cu ea plină, îndesată de pământul udat de ploaia din ajun, îngenunchie lângă cel doborât, și venindu-i cu pumnul care ținea clisa până în dreptul bărbiei, îi căscă cu cealaltă mână dinții, și aruncă tot boțul de pământ în gura încă înecată de sânge, după care așteptă cu palma îndesată ca un oblon, pe gura închisă cu sila, să-și dea ochii peste cap și să se înece. - Na, țârcovnicule! Fir-ai
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
și adîncitura de pe buza de sus, i-au reamintit de anii și de nopțile de caznă necontenită, în fața oglinzii, prin camere, în baie, sub apa dușului, în pauzele orelor de clasă, sub cearceaf, și din nou în fața oglinzii, strîngînd din dinți, asudînd de efort și străduindu-se din răsputeri să uite batjocura colegilor de la școala primară, care-l înghionteau fără milă și-l apostrofau umilitor ,Klaus-buză-de-iepure" și, odată cu lacrimile strivite între pleoape, îi mai reveneau în minte mirosul proaspăt și moliciunea
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
pești piranha, Hermann, Rudolf, Joseph și Adolf. }inea peticul de hîrtie între degetul mare și arătător, grijuliu să nu îl păteze cu grăsimea transpirației lui abundente. Ciocăni ușor în ușă, dar cum nu primi nici un răspuns, își luă inima în dinți și intră în vîrful picioarelor. Aruncă o privire asupra patului, încă nedesfăcut, pe care trona șalul de lînă de culoarea smeurei, neterminat, alături de ghemul uriaș. Temător, înaintă către scaunul cu rotile din dreptul ferestrei, în care Walburga, cu părul cînepiu
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
două brațe gemene unul înnegrit de înțepături celălalt cu pielea făcută franjuri ariditatea începutului de secol cînd nici iarba nu mai e ce-a fost nu mai crește pe fundul bălților de sînge sau pe locul unde s-au sfărîmat dinți și coaste și cranii iată românia mea: viitorul ei a început o dată cu ultimele mari morți ale sale. cine moare astăzi? poetul. cine e ucis astăzi? copilul. istorie recentă așa stau lucrurile: mama nu va pleca niciodată din românia tata nu
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
cei disprețuiți cei înserați cu de-a valma în câteva valuri pe țărmul stâng sau la dreapta Eufratului antic în grădina de aur cu miroase de mosc și santal ne legase de mâini jurământul setei atunci când foamea și-a înfipt dinții în mărul putreziciunii fie ce-o fi omule mi-ai pus în mână un petic de blană de vulpe eu așternut picioarelor tale blana hirsută de urs. Amândoi vânați din imaginația lui ca o temă pentru acasă dată copiilor succesivelor
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
fire luminiscente o fracțiune de secundă terasamentul primește ploi infiltrate încet încet căldura corpului pune stăpânire pe aer ușile se închid rulezi pe fire din ce în ce mai subțiri strălucitoare vobele ajută nu înlocuiesc leagă mâneca de polen cu vârful limbii auzi rădăcinile dinților în echilibru solid închid deschid o structură de rezonanță e un sunet care nu mai ești tu & trebuie să-l înghiți până adormi când se desface cu mișcări rapide în globii oculari & lucrurile pe care le credeam uitate sunt marii
corpuri românești by Răzvan Țupa () [Corola-journal/Imaginative/11402_a_12727]
-
care-mi luase mințile încă de când aveam 18 ani, în blugi și tricou, cu brățară de furculiță și cu vreo douăzeci de codițe-mpletite care-mi frământau inima de pinkfloydiană smintită. Wish you were here îi cânteam bunicului scrâșnind acrișor printre dinți, așa cum ar fi trebuit să-i cânt doar unui iubit de vârsta mea înghițit, eram destul de singură și-l căutam pe acest bunic în Vară (așa se numea cimitirul), cu langoarea unei credincioase aproape necredincioasă și cu lăuntrul mai degrabă
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
și vorbele-i așijderi: Cotcodac, Cotcodac, ne spunea ea, semnați, vă rog, și nu vă supărați, obișnuim să și glumim puțin, fiindcă așa e viața: Scherzando, Scherzando! Ochelarii-i săltau peste față ca niște pricolici, avea o mustăcioară nărăvașă și dinți lipsă, vă rog semnați, căci sunteți musafiri de soi. Astrologul mi-a făcut în grabă un semn îngrijorat cu ochiul: să nu ne trecem numele în Registrul Suprarealist, dacă această Angioletta ne fură sufletele, nu va mai fi nimic de
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
Suprarealist, dacă această Angioletta ne fură sufletele, nu va mai fi nimic de făcut. Vom fi aproape morți ori pe cale de a muri curând. L-am liniștit arătându-i semnele sfinte cât se poate de clare ale gazdei noastre: cotcodăceala, dinții lipsă, ochelarii și tremuratul de Parkinson timpuriu. Era chiar îngereasă. Apoi ne-am semnat: el, Astrolog, eu, căutându-l pe bunicul în Vară. De la Muzeul Cotcodac a trebuit să mergem la Arhivele cu morți. Aici o Matroană romană, cu gușă
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
de apă dar n-am văzut decât spinarea de oțel a rechinului. Pereții casei mele sunt făcuți din coajă de pâine neagră. Lumina miroase a copil părăsit. Mă rog seară de seară pentru surorile tale mamifere. Mă gândesc mereu la dinții fraților tăi carnivori. Odihna mea se așterne ca o plapumă veche pe sâni. Cred în tine dragă eternitate dar nu cred în eternitatea acestei foi de hârtie. Vocea ta nesigură să tun și să fulger să fac spume la gură
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
va merge să înapoieze cele două cazmale împrumutate pentru a săpa groapa și va întîrzia mai mult decît era de așteptat. Apoi va mai pleca încă o dată, iar cînd se va întoarce copiii săi vor constata că și-a pus dinții a căror lipsă l-a obsedat pe tot parcursul dramei și că e însoțit de o femeie. V-o prezint pe doamna Bundren, le va spune el pe tonul cel mai firesc cu putință, făcîndu-i să înțeleagă că asta e
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
situația. Fie că le place, fie că nu le place. Pentru cititorul european care era tentat să-l compătimească, acest deznodământ, tragic și el în felul său, este de neacceptat. Chiar dacă știe că zîmbetul unui american care-i arată lumii dinții săi albi poate să coste mai mult decît face.
Lecturi paralele by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11098_a_12423]
-
brațul tău a pipăit, dar n-a urlat: ecce homo. n-a venit, n-a văzut, n-a plecat. n-a întrbat de ziua noastră cea de toate morțile. pe care o tot bem cu paharul crescut direct din mînă. dinții au zburat din orbite, privirile au scrîșnit la pereți. zboruri de melc așteptau amurgul amiezii. zumzetul stîncilor răsărite din somn. prăfuitele veșminte cu care oasele se îmbracă de ultima ceremonie. apoi ne anunță cu un surîs că moartea-i încă
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
familie nu are nici o importanță. Oricum, ceva care se termină în ,ov", sau în ,ici", sau ,ski" - ceva care sună rusește. La fel ca majoritatea numelor de familie ale basarabenilor. Apropo! - am citit recent un eseu științific despre felul cum dinții participă la actul gîndirii. Experimental, s-a constatat că o dantură proastă conduce inevitabil la o dicție proastă, iar aceasta generează, la rîndul ei, nu doar inerente probleme de comunicare, ci și consecințe de natură neuropsihică. Mintea devenind, ca să spunem
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]