2,115 matches
-
107 3.6.6. Eșantioane tip cluster / 109 3.6.7. Eșantioane fixe, panel / 110 3.7. Procedee de eșantionare nealeatoare / 111 3.7.1. Eșantionarea la întâmplare / 111 3.7.2. Eșantioane de voluntari / 112 3.7.3. Eșantionarea dirijată / 112 3.7.4. Eșantioane pe cote / 113 3.8. Prezentarea unor scheme de eșantionare / 116 3.8.1. Anchetă de explorare (salariați) / 116 3.8.2. Anchetă de explorare (șomeri) / 117 3.8.3. Proiectarea unui eșantion / 119 Capitolul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dori să participe la studiu s.a.m.d 3.7.3. Eșantionarea dirijată Presupune alegerea unităților în funcție de anumite judecăți asupra compoziției populației de referință. Se utilizează, de cele mai multe ori, în studiile preliminare asupra unui fenomen definit. Această manieră de alegere dirijată a unităților eșantionului determină costuri reduse precum și un înalt grad de operativitate. Alegerea unităților incluse în eșantion fiind pseudoaleatoare, eșantioanele generate pot prezenta deplasări semnificative ale indicatorilor care se calculează față de valorile populației de referință, deplasare care este cu atât
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cu atât mai pronunțată cu cât se are în vedere, de obicei, tendința de a elimina unitățile "extreme" din populația de referință și a reține numai unitățile "tipice". În mod firesc, alegerile personale făcute de operator pot da greș. Eșantionarea dirijată prezintă unele avantaje: * este de preferat atunci când datele existente sunt atât de nesigure încât aprecierea unui expert poate da rezultate mai sigure decât selecția riguroasă; * este preferabilă în cazul eșantioanelor mici, atunci când inferențele făcute pe baza lor nu ar reprezenta
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
durată. „Sire, cu baionetele se poate face orice, mai puțin să te așezi pe ele”, i-a spus Talleyrand lui Napoleon În culmea gloriei și a succeselor sale militare. În schimb, această schemă se dovedește excelentă atunci când este documentată, clarificată, dirijată și armonizată În cadrul unui plan strategic global. Tehnicile sen-no-sen sunt foarte japoneze prin faptul că reprezintă mijlocul de a deschide spații În materie, În Îmbulzeală, În mulțime și În lumea fizică, utilizând ritmul. În anii ’80, conceptul japonez de tehno-globalism
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a cunoașterii individuale, a Învățării (J. Bruner). În același timp, metoda reprezintă pentru profesor un anumit mod de a proceda care, așa cum am mai subliniat, tinde să plaseze elevul Într-o situație (problematizantă) de Învățare, mai mult sau mai puțin dirijată, ajungându-se până la una similară celei de explorare, de urmărire și descoperire prin experiență proprie a adevărului și de raportare a lui la aspectele practice ale vieții. Ca formă derealizare sau de punere În valoare a unor conținuturi ce stau
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
devine o componentă a activității didactice numai prin raportarea lui la obiectivele acesteiactivități, numai În măsura În care este pus În slujba acestor obiective. Or, Întrescopul și conținutul acțiunii pedagogice, metoda se interpune ca un mediator; ea reprezintă, aici, după J. Dewey, „evoluția dirijată a obiectului de Învățământ sprefinalitate”, „...un mod eficace de a folosi un material În vederea atingerii unui scop”. O asemenea raportare presupune ea Însăși metodizarea materiei, adică examinarea, selectarea și ordonarea atentă a cunoștințelor (fără a epuiza, bineînțeles, această prelucrare), inclusiv
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Învățare, prin dirijarea mai mult sau mai puțin riguroasă a Învățării. Sunt metode care dau o anumită formă acțiunii de Învățare, pe care subiectul o urmează sau o exersează asupra conținutului de asimilat. De această dată sarcina de realizat este dirijată, de cele mai multe ori, În etape progresive; și mai departe, fiecare etapă definește ceea ce este de făcut În cadrul acesteia, oferind informații corespunzătoare dar și cerând răspunsuri explicite, precise. Dacă utilizarea metodelor nestructurate lasă să planeze mai multă ambiguitate În răspunsurile care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
impune un control riguros asupra activității de Învățate și a reduce la minimum independența elevului sau, dimpotrivă, pentru a mări gradul de libertate manifestată de elev. Așa cum arată criteriile lui Ned. Flanders (1970), metodele din categoria influențării directe (expunerea, conversația dirijată, instruirea programată, Învățarea algoritmică, de exemplu) ar impune un control formal și aversiv asupra efortului de Învățare, ceea ce ar duce la cenzurarea prematură a ideilor, la blocarea spontaneității și originalității gândirii elevilor. În timp ce metodele de influențare indirectă (precum cele axate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dialogate) de diverse tipuri: conversația euristică, discuțiile sau dezbaterile, discuția-dialog, consultația În grup, preseminarul, seminarul, discuția În masă, dezbaterea de tipul „mesei-rotunde”, seminarul-dezbatere, dezbaterea de tip Phillips-66, asaltul de idei (brainstorming), dezbaterea pe baza jocului de asociație de cunoștințe, discuția dirijată (prin tematica enunțată), dezbaterea bazată pe Întrebări recoltate În prealabil, discuția liberă, colocviul, metoda focus-grup, metoda acvariului, metoda mozaicului, sinectica ș.a.; c) metode de instruire prin problematizare (Învățarea prin rezolvare de situații-problemă). 2. Metode de comunicare scrisă (bazate pe limbajul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
caracterul acțiunii exploratorii, și anume În: 1. Metode de explorare directă a realității (bazate pe contactul nemijlocit cu lumea obiectelor și fenomenelor naturii și ale vieții sociale), În esență metode de Învățare prin descoperire așa cum sunt: observarea sistematică independentă (ori dirijată sau semidirijată), experimentul sau observarea În condiții de experimentare (efectuarea de experiențe și de experimente), cercetarea documentelor și relicvelor istorice, studiul de caz, efectuarea anchetei de teren, efectuarea de studii comparative, elaborarea de monografii, explorarea prin coparticipare la evenimentele vieții
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
eficiență scăzută a Învățării. Cel care urmărește o expunere este astfel mai mult obiect, decât subiect al Învățării, În sensul că aici nu el acționează, ci cu el se realizează aparența activității. Ritmul și sensul gândirii, al operațiilor, este strâns dirijat, impus pas cu pas, ceea ce răpește elevului posibilitatea de inițiativă, de opțiune, de judecată critică, menținându-l Într-o situație de dependență totală față de cele afirmate de educator. Nu este mai puțin adevărat că opiniile asupra acestei chestiuni rămân, totuși
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cele două strategii de prezentare a materiei: la cea deductivă, specifică prin enunțarea unei definiții (a unei generalizări) urmate de exemplele cuvenite care o susțin și o particularizează, alternată cu cea inductivă care conduce, din exemplu În exemplu, spre „descoperirea dirijată” a noilor generalizări. Activitatea mintală a auditorului se Înviorează ori de câte ori explicațiile și expunerile sunt viu ancorate În realitate, când reușim să stabilim o legătură firească cu actualitatea, cu viața. În această privință, ne putem sprijini pe datele cele mai recente
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În vedere. Este eficientă cu condiția ca profesorul sau elevii să fi luat cunoștință sau să fi cunoscut direct și În prealabil, obiectele și personajele pe care le descriu În judecățile lor. Descrierea rămâne, totuși, o observare adeseori mult prea dirijată și interpretată datorită intervențiilor cadrului didactic preocupat să direcționeze atenția spre aspectele esențiale și importante. 7. Demonstrația teoretică sau logicătc "7. Demonstrația teoretică sau logică" Spre deosebire de demonstrația (descrierea) intuitivă, inductivă, care operează la nivelul perceptiv, empiric, demonstrația (descrierea) logică este
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În Evul Mediu), redusă la o toceală mecanică, bazată pe memorizarea și reproducerea pe de rost a unei succesiuni rigide de Întrebări și răspunsuri pe teme cu caracter mistic, religios, rupte de viața reală, fie cea a unei maieutici riguros dirijate, de felul celei care s-a generalizat În practica școlară Începând din secolul al XIX-lea și persistentă uneori și astăzi. O astfel de maieutică, tradițională de acum, segmentează prea mult materia de Învățământ, iar elevii sunt conduși pas cu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
au Întreprins de mai mulți ani (J. Piaget, B. Inhelder, H. Aebli, G. Palmade ș.a.) au căutat ajungă la structurarea de o așa manieră a conversației Încât să sporească la maximum funcțiile ei formativ-euristice. Se preconizează o conversație mai puțin dirijată, de mai mare suplețe, favorabilă construcției operațiilor de gândire și intensificării relațiilor interpersonale, socio-afective, dintre participanți. Potrivit ideii că orice cercetare pornește de la o problemă, se acordă atenție momentului de „debut” al conversației. Adică, mai Înainte de orice, se consideră deosebit de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
posibilități de dezvoltare a gândirii; - lectura-lineară, o primă lectură de formare a unei imagini incipiente asupra cuprinsului unui text; - lectura selectivă, de reținere a unor informații specializate; - lectura continuă de informare; - lectura cu caracter analitic sau cu caracter sintetic; - lectura dirijată, În cursul căreia profesorul, prin indicațiile sale, orientează procesul de gândire al elevilor; - lectura liberă sau autodirijată; - lectura de asimilare, a tuturor celor care pregătesc un examen, de exemplu. Problema se pune Însă nu numai În ideea de a ajuta
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
plan mintal a unor noi structuri cognitive (idei, imagini, modele, soluții etc.) care vin să Îmbogățească experiența logico-matematică a elevilor. În același timp, reflecția poate avea un caracter ocazional, spontan sau sistematic (de studiu metodic) sau poate lua o formă dirijată sau autodirijată etc. c) Cultivarea reflecțieitc " c) Cultivarea reflecției" Fiind indispensabilă formării intelectuale, Învățământul modern caută să cultive prin toate mijloacele reflecția, să formeze oameni care știu să mediteze cu seriozitate și profunzime. Ca aptitudine și metodă de muncă intelectuală
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de creație (alcătuire de probleme, jocuri de creație tehnică, compuneri libere etc.), de evaluare, corective etc. După aspectul social se disting exerciții: individuale, de echipă, colective, mixte etc.; după gradul de determinare a activității existăexerciții standardizate sau algoritmizate, În Întregime dirijate (bazate pe executarea repetată a unui comportament descris În termeni algoritmici, adică cu structurare strictă a operațiunilor de efectuat și a succesiunii lor specifice, mai ales Înînsușirea unor comportamente tehnice), exerciții semialgoritmice (semidirijate) și exerciții libere (nestructurate, autodirijate); exerciții de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pregătirea comasată Într-o perioadă restrânsă, ca de pildă, numai În sesiunea de examene, ale cărei efecte se răsfrâng negativ asupra trăiniciei păstrării (E. Dimitriu); - este necesar să crească treptat gradul de independență a elevilor În executarea exercițiilor; de la exerciții dirijate, conduse pas cu pas de către profesor, să se ajungă la exerciții autodirijate, independente; - Învățarea unei deprinderi complexe trece printr-o fază cognitivă, apoi printr-o fază de consolidare ajungând În final În faza de automatizare. O schemă relativ unitară, care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
culoare fluidă; din amestecul realizat prin presare rezultă niște foorme simetrice care sugerează copiilor unele asemănări cu imaginea unor obiecte, ființe reale. (Planșa nr.30) Există și alte procedee de creare a unor forme spontane în mod accidental pe care dirijată, cu efecte plastice surpriză: -prin suflarea liberă sau printr-un tub, în diferite sensuri, a unor puncte, pete de culoare fluidizară; -prin dirijarea scurgerii aderente a unor puncte de culoare fluidizată, schimbând poziția planșei pentru a favoriza deplasarea culorilor în
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
grupul este interesat de lucrări mari de investiții. O parte din acestea au drept comanditari organizații publice care utilizează fonduri bugetare, ceea ce implică proceduri de atribuire prin licitație publică. Este însă de notorietate faptul că aceste proceduri sunt netransparente sau dirijate politic prin utilizarea unor algoritmi de alegere multicriteriali. În aceste condiții, grupul trebuie să se implice în competiții pentru contracte cu comanditari privați. Aceștia pot fi inclusiv contractori generali ai unor lucrări publice, finanțate într-o formulă oarecare de program
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nu determina anumite rețineri în relatare. Reușita metodei este asigurată de măiestria și experiența practică în dirijarea conversației și de cunoștințele teoretice din domeniul psihologiei și pedagogiei. Interpretarea rezultatelor nu ridică probleme deosebite atunci când convorbirea a fost bine proiectată și dirijată. Chestionarul este un set de întrebări, bine organizate și structurate pentru a obține date cât mai exacte cu privire la o persoană sau un grup de persoane, și ale căror răspunsuri sunt consemnate în scris. Este cea mai obișnuită metodă de colectare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
practice, unde de obicei, lucrând pe echipe, se aplică aceeași metodă. Experiența școlilor active a arătat că nu se poate pretinde ca elevii să reconstruiască edificiul științei, chiar cu ajutorul cărților. De aceea și metoda descoperirii este mai degrabă o descoperire dirijată. Profesorul trebuie să intervină pentru ca problemele propuse să fie accesibile. Multe probleme vor fi propuse chiar de el, având preocuparea adecvării dificultăților la nivelul de pregătire a clasei. Apoi, de obicei înaintea activității pe grupe ori celei individuale va face
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
absența situațiilor sau persoanelor aflate în centrul preocupărilor: logodnicul se gândește la iubita sa și când se află departe de ea, îi scrie scrisori etc. Atitudinile afective față de diferite împrejurări, ca și dorințele, sunt în mare măsură structurate în țesătura dirijată a unui sentiment sau altul. Apoi și sentimentele sunt ierarhizate între ele. Atașamentul mamei față de propriul copil domină de obicei ambiția de a epata în societate. Întreaga viață afectivă este puternic influențată de mediul social. Mai întâi, manifestările sentimentelor depind
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Învățământul medical și viitoarea conducere eugenică" Reforma Învățământului medical a rămas o preocupare constantă a eugeniștilor de-a lungul perioadei interbelice. O astfel de reformă reprezenta una dintre cele mai importante priorități, pentru că realizarea Întregii viziuni eugeniste a reorganizării sociale dirijate Însemna că viitoarea clasă conducătoare a statului eugenic, În special doctorii, trebuia să primească o educație extrem de cuprinzătoare și permanent revizuită, astfel Încât să Își poată Îndeplini rolul de elită responsabilă. Eforturile reformiste ale eugeniștilor erau concentrate În câteva arii principale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]