1,695 matches
-
așa cum mărturisește undeva, Eliade a elaborat acea teorie a miracolului incognoscibil ce ajungea la un soi de «sincronicitate». În fond, povestirile de isprăvi fantastice rămân aceleași, cu primatul absolut al deplasării În timp („alunecare” a straturilor temporale unul pe altul, discontinuitate a timpului etc.), Însă personajele și atitudinea lor față de ceea ce li se Întâmplă se schimbă complet”. Succinta caracterizare pe care Culianu o făcea literaturii fantastice a lui Eliade era vădit superioară celei strict literare, pentru că pornea de la premisa de neocolit
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în 2003. În manuscris au rămas ciclurile Întuneric și lumină și Poeme. Textele publicate de S.P. în anii 1931-1933 se circumscriu suprarealismului prin ocolirea obstinată a poeticului canonic, prin voința de a șoca (în ele abundă macabrul, bestialul, dezgustătorul), prin discontinuitate (trimițând la logica visului, dar și la „dicteul automat”), prin tonul colocvial-familiar, cu note de umor (negru, uneori) față de „interlocutori” îndeobște gravi, precum moartea sau divinitatea. Și „inspirația socială” (Ovid S. Crohmălniceanu), în fapt un vag atașament față de cei obijduiți
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
cel de-al doilea caz se pune accentul pe sistemul de valori umane, sociale și culturale în formarea și dinamica vieții individuale. Însă din ambele modele mai sus menționate se poate desprinde clar faptul că viața este construită dintr-o discontinuitate de etape, bine individualizate, dar întrerupte prin momente sau scurte perioade de „criză”. Din acest motiv, viața individului fiind dinamică, ea nu ne apare ca un „continuum”, ci ca o succesiune de etape discontinui. De aceea, nici starea de sănătate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anumită vulnerabilitate a personalității (R. Jouvent și D. Widlöcher). Ea este corelată cu acțiunea factorilor de risc care-și exercită acțiunea asupra personalității. Periodic, psihopatologia oscilează între două tipuri de teorii: a) de inspirație structuralistă și medicală, urmărind diferențele și discontinuitățile între normal și patologic; b) de inspirație dinamistă, privind relațiile dintre fenomenele normale și caricaturile lor patologice. De aici rezultă că orice „obiect clinic” poate fi descris în funcție de diferențele, continuitățile sau similitudinile pe care le prezintă. Un rol important revine
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
necesar să insist asupra celor din urmă; om politic În mai mare măsură decât doctrinar, Boerescu este departe de a fi elaborat un sistem ideatic Închegat. Surprinderea unui profil În care diversitatea ocupă locul principal presupune, În primul rând, sesizarea discontinuităților apărute la nivelul atașamentelor, al surselor și chiar al ideilor. La debutul pe scena publică, Boerescu a fost perceput Îndeobște ca afiliat „partidului progresist” , „stângii” din Adunarea Electivă-Legislativă aleasă În 1858. Polemicile sale frecvente cu grupul „tradiționalist” (și Îndeosebi cu
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
comportament uman. Și aici vorbim despre acele structuri fundamentale: mentală și senzorială prin care se poate citi, înțelege, reeduca, orienta, percepția artistică/artistul, respectiv structura fundamentală a receptorului/ spectatorului. Primul contact/dialog cu vizibilul prezintă relații de continuități și chiar discontinuități...intuitivul se colează acuității vizuale, de unde rezultă acel inventar de forme cunoscute și inventate funcție de structura personală fiecărui artist; astfel apar comparațiile instantanee, experiențele olfactive, respectiv „șlefuirea”, receptivitatea, prin exercitiu, a percepției... Interpret al realității comune, cu un tip de
ARTA ● Avatarii şi Colaje în aprecierea Creativităţii, Simbolului, Interpretării... ● Elemente ale Percepţiei de TIP ARTISTIC prin raportare la binomul Mental - Senzorial. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_915]
-
anului 1945, istorică prin confruntarea dintre promotorii recentelor transformări sociale și inamicii acestora, retrași în munți, de unde acționează împotriva noii ordini de stat. Romanul, conformist ideologic, e dezavantajat și de hibriditatea formulei narative, aliaj de monografie sociografică și epos baladesc. Discontinuitatea relatării, ambiguitatea artificială a comportamentului unor personaje, vălmășagul de întâmplări tind să sugereze starea de provizorat, atmosfera confuză a anilor de după război. Confruntarea politică violentă din aceeași perioadă este o componentă esențială și în romanul Solemnitățile umiliților (1991), care încheie
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
Samain, Al. T. Stamatiad și Ion Minulescu, un tribut adolescentin recuzitei poetice simboliste, populată de „galere roze-n drum către Cythera”, „palizi matrozi” și „fantastici albatrozi”. Scrisă după numai un an, poezia Tuzla anticipează, în juxtapuneri sincopate și eliptice, o discontinuitate simptomatică pentru devenirea excentrică a omului modern: „Val pal, stâncile arse, / albastrul sat într-un inel de var. / Femeile țărmului au obraz de mărgean / și se vând pe stras și suliman”. Începând cu poemele publicate în 1915 în „Cronica”, lirismul
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
cumplit testiculare / în care hohotele negrilor se mai aud. / Aici, aici, / unde târguiește Mira Popovici, / sună-ți anii în valută forte, / pipăie meridianul București-Paris” (Reclamă). Radiografia stării de poezie din faza constructivistă este dată de poemul Lamento, savantă îmbinare de discontinuități metaforice cu nuanțe ermetice barbiene și sentimentalism șarjat: „Ploi de martie, tragedie citadină, / arborii își fac semn ca surdomuții. Pentru spectacolul de adio / plângeți lacrămi de făină / printre sonerii, lumină, / de Sfântul Bartolomeu al afișelor. // Dinspre bariere noaptea vântuie, - / treci
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
parteneriatului public-ONG în dezvoltarea și implementarea proiectelor comunitare, fondurile sociale au întâmpinat dificultăți în cooperarea cu sectorul public și uneori chiar pot crea conflicte cu ministerele/agențiile publice de resort. De asemenea, managementul acestor fonduri sociale poate fi afectat de discontinuitatea filosofiilor de guvernare diferite uneori de la un ciclu politic la altul. Dependența crescută a fondurilor sociale de finanțarea internațională periclitează continuitatea acestora, mai ales în situațiile în care aceste fonduri nu sunt integrate și în bugetele naționale. În anumite situații
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu caracter orientativ). La finalul investigatiei s-a constatat că una din cele mai frecvente caracteristici psihice ale grupului studiat este instabilitatea emotivă acțională. Astfel, deținutul se prezintă ca : un instabil emotiv activ, un element care În reacțiile lui trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță În reacții față de stimuli, inconstanță de origine endogenă specifică. De asemenea, o altă pereche de trăsături care se completează și definesc conduita infracțională este iritabilitate agresivitate ( cu componentele violență fizică și violență
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
ci doar alimentează această stare infracțională. Am putut constata că una din cele mai frecvente caracteristici psihice ale grupului studiat este instabilitatea emotivă acțională. Astfel, deținutul se prezintă ca : un instabil emotiv activ, un element care În reacțiile lui trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță În reacții față de stimuli, inconstanță de origine endogenă specifică. De asemenea, o altă pereche de trăsături care se completează și definesc conduita infracțională este iritabilitate agresivitate (cu componentele violență fizică și violență
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
contracții atât statice cât și dinamice; 3. După caracterul repetării mișcări eforturi ciclice, în care mișcările se repetă identic în unitate de timp (ciclism, canotaj) și aciclice (jocuri sportive); 4. După pauzele ce pot apărea efort continuu și efort discontinuu. Discontinuitatea efortului prin apariția pauzelor va da posibilitatea organismului să se refacă parțial; 5. După numărul de încălziri efort unic (etapa unei curse de ciclism) și efort repetat (probele decatlonistului într-o singură zi); 6. După prezența sau nu a competiției
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și conflictul în dezvoltarea sa naturală, spre un anumit tip de fenomen victimal în care se integrează. Aceste condiții amplifică tensiunile, conflictele și antagonismele dintre victimă și agresor, fără a declanșa actul agresional, acest atribut revenind întotdeauna cauzelor. Continuitatea sau discontinuitatea condițiilor favorizante demonstrează relativitatea apariției actului agresional și a particularităților fenomenului agresional. (Tănăsescu, 2003, p. 180183.) I.3. Conștientul, inconștientul și stilul victimal Conștientul victimal. Acțiunea-inacțiunea victimei, rezultat al raportului dintre instinct și inteligență, prezintă caracteristici diferențiate de la individ la
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
toți specialiștii. În ceea ce privește tipurile de clasificare a bolilor psihice, acestea se vor raporta la „normalitatea psihică” a persoanei umane. În sensul acesta, tulburarea psihică pe care medicul psihiatru o constată ca abatere de la normal, poate avea următoarele aspecte: „continuitate sau discontinuitate cu normalul, entitate sau sindrom, atitudine simptomatică sau psihopatologică” (P. Berner și H. Luccioni). La acestea H. Tellenbach adaugă, „cameleonismul metodologic” al psihiatrului în actul de delimitare al „modelului bolii”, iar H. Lanteri-Laura, afirmă că „boala psihică” este un „concept
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ce va deveni în final persoana umană aflată în aceste condiții de viață socio-culturală, economică, morală? J. Folliet descrie un veritabil sindrom de degradare al personalității umane caracterizat prin următoarele aspecte: golirea interioară a persoanei, slăbirea acesteia, dependență și pasivitate; discontinuitatea conștiințelor, a responsabilității, imaturitate și regresiune; caracterul superficial al emoțiilor și sentimentelor, epuizare, pierderea capacității creatoare, a inițiativei; slăbirea sentimentelor altruiste, de compasiune, milă și solidaritate afectivă; ]nchiderea în sine egocentrică, cultivarea intereselor egoiste materiale, duritate, agresivitate etc.; transformată într-
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
c) Cum a evoluat curriculumul în educație? d) Care este stadiul atins de teoria curriculumului ca știință a educației? Ce teze se confruntă? Sunt ele fatalmente ireconciliabile? e) Ce deosebiri de fond există între curriculumul clasic și curriculumul modern? Ce discontinuități catastrofice există între acestea și curriculumul postmodern? Ce urmează după postmodernism și postmodernitate? f) Au determinat postmodernitatea și postmodernismul „moartea curriculumului modern” - declarată recent? g) Există „căi de ieșire”, „punți de continuitate”? Se poate imagina și fundamenta o teorie generală
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
proiectării curriculare care definesc și normează curriculumul, de fapt, instituie „realitatea” curriculumului; g) raționalul lui Tyler impune o serie de distincții binare, antagonice și maniheiste: semnificativ/nesemnificativ; organizare/dezorganizare; evaluare/nonevaluare; scopuri educaționale legitime/scopuri educaționale nelegitime; contabilizabil/necontabilizabil; continuitate/discontinuitate; integrare/neintegrare; secvențial/nesecvențial. După Cherryholmes, „Raționalul lui Tyler” nu „spune” doar „ceea ce spune”; el conține și un mesaj subliminal. „Principiile fundamentale” ale lui Tyler s-au impus pentru că ele „promit ordinea, organizarea, raționalitatea, corectarea erorii, neutralitatea politică, expertiza și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sinelui nu reprezintă un nod rigid, frizând patologicul, dar nici încorporarea fără reflecție proprie și evaluare personală a presiunilor externe. Construirea și evoluția identității personale și sociale, profesionale sau comunitare, politice și ideologice presupune o evoluție caracterizată prin continuitate și discontinuitate, o acțiune continuă de (auto)transformare, traversarea unor experiențe de viață, interacțiune cu contextul (politic, social, ideologic, cultural), implantarea într-un teritoriu dat; o dinamică personală de articulare la un context, o muncă de construire a unui spațiu simbolic; o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care să despresureze acești 315 intelectuali și științele pe care ei le practică de spectrul nebulos lăsat de vechiul regim; unii au decedat, alții sunt pensionați de la locuri de muncă necalificate, alții sunt veritabili oameni de știință, dar cu o discontinuitate profesională semnificativă; o pată violetă din istoria noastră trebuie ștearsă printr-o măsură radicală, semn al vigorii democrației și justiției noastre. Prezentăm succint elementele înscenării cunoscute sub numele de „cazul MT”. În luna ianuarie a anului 1981, Institutul de Cercetări
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și recăsătorirea soției. Schimbările dramatice ale contextului social/situației familiale la ieșirea din detenție l-au plasat pe fostul deținut politic într-un context inedit, perceput ca un fel de nou început. Acestea au stat la baza sentimentului subiectiv de discontinuitate cu viața anterioară și a zdruncinării sistemului de credințe și valori, afectând negativ speranțele de viitor, sentimentul de securitate personală și identitate pozitivă. Indiferent de durata detenției, momentul arestării a constituit un factor determinant al dezvoltării percepției unei discrepanțe între
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a face, evocând astfel și ambianța unor momente esențiale din existența lui. Considerate în sine, faptele narate sunt numai pretexte și încifrează semnificații depășind cu mult materialitatea lor, multe episoade includ simbolul, metafora sau capătă caracter de alegorie, de parabolă. Discontinuitățile, ruperile de nivel, derogările de tot soiul de la normal, ancorarea în excentric, amestecul de tragic și grotesc, de sublim și ilar au rolul de a compune o lume în care totul e răsturnat, în care nu funcționează reguli, criterii. O
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
1933) și „Timpul” (1943) - își definește prozele, în preajma și după apariția Patului lui Procust, ca romane „substanțiale” sau „substanțialiste”, concept care, împrumutat fenomenologiei husserliene, avea să se constituie în fundamentul unei doctrine filosofice a cărei cuprindere retrospectivă tinde să supună discontinuitățile etapelor și deplasărilor de perspectivă literare univocității legislative ale voinței de sistem: „Literatura care mă interesează pe mine - cea substanțială - refuză tipi reprezentativi... Este o concepție de ordin cantitativ, electoral, această reprezentare. [...] E fals ca artă. Personajul substanțial nu reprezintă
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
de a prinde „fluxul spontan”, complex al memoriei, gândurile și senzațiile se întretaie, se întrerup, trec de la un plan la altul. În După-amiază neliniștită, femeia panicată de o criză de inimă își rememorează întâmplări și fapte disparate, M. ilustrând astfel discontinuitatea psihicului uman. La fel în O iarnă, unde efortul de a nota senzațiile obscure primește și o justificare teoretică, percepția dereglată a bolnavului fiind asociată cu o viziune solipsistă a lucrurilor. Aici se află germenii din care vor naște romanele
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
teoretic între determinism și întâmplare. Din alt unghi, autorul se arată ca un virtuoz al analizei psihologice, ce pare aproape abuzivă, atunci când ajunge la procedee oarecum artificioase, ineficiente în raport cu intenția: de pildă, un experiment este ruperea cuvintelor pentru a sugera discontinuitatea și scurtcircuitele gândirii. Mai elocvente sunt paginile în care comentariul autorului se îmbină cu monologul interior și cu intruziunile venite dinspre mediul exterior. Nu lipsesc nici fragmentele pur teoretice. Această îmbinare de proză și eseu creează o specie densă la
MUNTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]