488 matches
-
nu va lua parte la espoziție. - Punct și nimic mai mult. Cu toate acestea ura între partidele din Germania e desigur adâncă, neîmpăcată și fără mijloc de tranzacție, pe când la noi toate urmăresc aproape aceleași scopuri; - afară de aceea pericolul unor discuțiuni asupra acestei întrebări e cu mult mai mic, pentru statornicia lucrurilor din lăuntru, acolo - decât la noi. [10 decembrie 1876] {EminescuOpIX 286} ["GAGAUZI SE NUMEȘTE... "] "Gagauzi se numește o foarte mică parte din poporul Bulgariei, rătăcită de tot de limba
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ambasadorii acreditați ai marilor puteri. Diplomația consideră protocolul din Londra ca un protocol final al conferenței; articolul principal zice că, dacă Poarta nu va admite obligațiunea reformelor, puterile se vor consulta în urmă în privința demarșelor. Dezarmarea a fost numai obiectul discuțiunilor, și generalul Ignatief a vorbit în mod academic despre eventualitatea dezarmărilor Rusiei. A doua zi textul protocolului s-a comunicat lui Musurus Pașa, pe care acesta l-a înaintat la Constantinopole. La serata parlamentară din 19 martie sara, principele Bismark
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dădea un drept. Dacă noi, plătind cu aceeași monetă, am zice de pe acuma - la începutul observărilor critice - că ne permitem a bănui cumcă cunoștințele filozofice ale d-lui Zotu sunt pe atât de contestabile pe cât e și lealitatea sa în discuțiune, că ne trebuia un text prin care să putem verifica lealitatea și știința, puse la îndoială, a d-lui Zotu, că un asemenea text îl avem și că d-sa ar fi comis cea mai mare greșală de a-l
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dată de faptele pe cari vom avea ocaziunea de-a le împlini în viitor, iară nu de profesarea nimic costisitoare a unor idei pe care individul și le - alege după plac. 4) Chiar în cazul când cei ce pun în discuțiune această cestie s-ar fi informat din scrierile numiților autori și ar fi în stare de a-și forma și da opiniunea fără preocupare, totuși scopul soțietății nu este acela de-a se amesteca în luptele militante ale publicului, ci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebuia condamnat cu tărie: „... Devine necesar să se ridice în sfârșit protestul cel mai hotărât în contra crimei de deplină neglijare și uitare a românimii răsăritene, în contra acelei mentalități care, în numele intereselor quasi-supreme ale neamului, răpește și neagă prin presă și discuțiuni, în mod intenționat sau din ignoranță, pur și simplu, toate rosturile și părțile de fapt ale existenței românimii de peste Prut, Nistru și Bug“37. Articolul se încheia cu sublinieri deosebit de semnificative referitoare la apartenența Basarabiei la spațiul etno-lingvistic românesc: „Și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Românească“, vol. XXXVII, nr. 4-6, 1915, p. 88. Redacția preciza, într-o notă: „Deși nu împărtășim unele afirmațiuni și concluziuni ale autorului, dăm cu plăcere loc acestui studiu obiectiv și conștiincios, al cărui ton se deosebește atât de mult de discuțiunile noastre politice obicinuite“ (p. 85). Era mai mult o „rezervă diplomatică“, decât una reală față de conținutul materialului cuprins între p. 85 și 110. • Ibidem, p. 89. • Ibidem, p. 95-96. Referire, mai întâi, la cele trei județe din sudul Basarabiei retrocedate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
poate părea derutantă în contextul evoluției predării lecturilor literare din ultimii ani, dar care este interesantă tocmai pentru că surprinde spiritul predării și nu litera lui, așa cum era prevăzută în documentele oficiale: „greutatea și noutatea predării bucăților literare stă tocmai în discuțiunile strict științifice care se ivesc în legătură cu sensul, cu personajele, cu vocabularul lecturii studiate. Aceste discuțiuni pot fi (și trebuie să fie) superficeale, complete, dar ușoare, și atunci duc la rezultate îmbucurătoare, dar pot fi adîncite, amănunțite - împingînd clasa, adesea la
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
interesantă tocmai pentru că surprinde spiritul predării și nu litera lui, așa cum era prevăzută în documentele oficiale: „greutatea și noutatea predării bucăților literare stă tocmai în discuțiunile strict științifice care se ivesc în legătură cu sensul, cu personajele, cu vocabularul lecturii studiate. Aceste discuțiuni pot fi (și trebuie să fie) superficeale, complete, dar ușoare, și atunci duc la rezultate îmbucurătoare, dar pot fi adîncite, amănunțite - împingînd clasa, adesea la rătăciri strict științifice, îl înlocuiesc cu o desorientare completă în care e prins și profesorul
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al identității semnifică păstrarea unui înțeles identic al noțiunilor. Deprinderile care rezultă din aplicarea postulatului identității fac posibilă înlocuirea vechilor credințe privind statornicirea voinței divine și a practicilor instinctive cu „încrederea în libera discuțiune și stabilitatea raționamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, pp. 123-124). Popoarele apusene au supus controlului conștiinței raporturile sociale reglementate anterior de obiceiuri, tradiții, superstiții. Autorul subliniază că aici este vorba de identitate de deprinderi, și nicidecum de identitate de termeni. Poți răspândi dicționare
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Convorbirilor critice”, alături de mai vechile „Convorbiri literare”, făceau mai dificilă (re)câștigarea unui public propriu. Nu erau de natură să faciliteze sarcina nici liniile expuse de C. Rădulescu-Motru într-o simplă notă (Reapariția „Noii reviste române”), care vorbea despre promovarea „discuțiunii de idei” civilizate, despre apărarea „în contra a două exagerațiuni deopotrivă de periculoase: servilismul față de cultura străină, pe de o parte, grandomania naționalistă, pe de altă parte”, despre „atitudinea critică față de intelectuali, sfătuiți să-și înfrâneze pornirile agitate [...] dând exemplul unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
soare a lui B. Delavrancea), Eugen Porn, acesta, secretar de redacție în primii doi ani, dând și multe cronici dramatice. În schimb, „Revista revistelor”, când nu arată spirit partizan, e cvasinerelevantă, de interes redus fiind îndeobște și rubrica „Note și discuțiuni”. În schimb, capitolul „Literatură” se dovedește foarte sărac. Sporadic apar poezii de Radu D. Rosetti și H. G. Lecca, snoave versificate de Th. D. Speranția, câteva proze semnate, printre alții rămași necunoscuți, de Al. Cazaban, Victor Eftimiu, B. Nemțeanu, I. Chiru-Nanov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
simt, din gesturile voastre, că aceasta chiar ar fi foarte neavenită". Se pot identifica, de asemenea, afirmații principiale care vizează o ars polemica proprie, reformulată lapidar, însă practicată continuu în anii ce vor urma. Astfel, enunțuri asertiv-valorizante precum "în scris, discuțiunea și războiul sunt libere și-mi plac" sau "unui om nu i se cuvine să scape lancea decât izbit de pe cal; a o depune cu mii de precauțiuni într-o cutie velurată e un gest de compătimit"114 nu vin
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
atunci găsim o concordanță deplină între știrile lăsate de cei vechi asupra locuinților Iazigilor și notița lui Plinius, căci Iazigii apropiindu-se de Carpații moldovenești, silesc pe Daci a ocupa munții și pădurile până în Tisa, adică Transilvania și Banatul. Această discuțiune are însemnătate din următoarea cauză. Vom vedea că Dacii au fost considerați de unii autori ca Germani, și unul din sprijinile lor cele mai puternice stă tocmai în împrejurarea că Dacii se găsesc a se fi coborât către Transilvania și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
tot pentru identificarea Lotrului cu Arutela mai vorbește și împrejurarea că el se află aproape la două treimi de drum între Turnu-Severinului și Alba Iulia, precum și Arutela tabulei Peutingeriane se afla la aceeași îndepărtare proporțională între Drubetis și Apulum. Din discuțiunea de până aici s-au dovedit două împrejurări, anume: că drumul ce conducea de la Drubetis înlăuntrul Daciei, trecea pe la Turnul Roș și că aceasta a fost calea apucată de Traian în a doua lui expedițiune. Motivul ce l-a împins
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
p. 135. 18 Nae Ionescu, Convocarea Sfântului Sinod. Chestiunea prealabilă, în "Cuvântul", an III, nr. 875, 24 septembrie 1927, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 137: "Iar prima îndatorire a Sfântului Sinod este să ia în discuțiune evenimentele întâmplate în Biserică în răstimp și să respingă cu ultimă energie legea d-lui Lapedatu, ca o îndrăzneață încercare de anulare a autonomiei Bisericii Ortodoxe și de imixtiune a guvernului în dreptul de legiferare în materie religioasă, care nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Tardieu, cu scopul de a bara expansiunea germană în regiunea danubiană dar și de a întări influența franceză în statele din centrul Europei. “ Eu sunt contra acestui sistem pentru mai multe motive, printre care acel că, dacă statele mici încep discuțiunea între ele și nu se înțeleg, acordul danubian este sfârșit pentru totdeauna și restaurarea Europei în genere va fi periclitată ” declara Nicolae Titulescu . După eșecul planului Tardieu, chiar în mai și iunie 1932, Titulescu și Beneš au continuat convorbirile, în
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
când garantează o obligație comercială. Prin această dispoziție fidejusorul se transformă dintr-un obligat subsidiar și accesoriu într-un obligat principal. El nu răspunde în locul debitorului principal ci alături de el și pentru întreaga datorie, astfel încât nu poate invoca beneficiul de discuțiune sau de diviziune ca în cazul în care garantează o obligație civilă. Regimul juridic al dobânzilor În cazul întârzierii în executarea unei obligații bănești, atât în materie civilă cât și comercială, daunele-interese ce se cuvin creditorului sunt evaluate legal la
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
analogie Între poziția Greciei, stat suveran, și cea a României, al cărei statut de independență nu fusese recunoscut Încă de Europa. Pe de altă parte, Gorceakov Împărtășea Întru totul opinia lui Bismarck, prezența delegaților români fiind de natură a provoca „discuțiuni violente”. Dând dovadă de „generozitate” și În fața insistențelor celorlalți plenipotențiari, Rusia nu se va opune Însă. Ca atare, se decide ca reprezentanții Principelui Carol I să primească invitația de a se prezenta În fața Congresului pentru a-și exprima cerințele. În
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Dragă Domnule Călin, Abia întors din „exilul” meu rural („Locuința mea de vară/ E la țară”) , aș vrea să-ți mulțumesc pentru scrisoarea din 27 iunie. îți mulțumesc și pentru spontana apreciere a emisiunii Marilenei Rotaru și amintirea cărții în discuțiune. Nu-ți pot da acum răspunsul dorit pentru Deșteptarea. Peste două zile noi plecăm în Ardeal, unde rămînem pînă la sfîrșitul lui august și mi-ar fi imposibil în acest scurt răstimp să încropesc două pagini, în febra plecării. Îți
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
s-a votat legea de organizare a proprietăței imobiliare în Dobrogea", Mihail Kogălniceanu "a fost Președintele Comisiunei Camerei și a contribuit mult ca legea să fie folositoare și să ducă la popularea Dobrogei"1507. La 27 februarie 1882, "cu prilejul discuțiunii asupra legei de regulare a proprietăței imobiliare din Dobrogea", Mihail Kogălniceanu afirma în Camera Deputaților: "Interesul nostru principal este ca să populăm, să civilisăm această parte a României, s-o populăm, o declar, dându-i caracterul, dându-i sufletul, dându-i
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
intervenției, a declarat că „dacă cele ce s-au Întâmplat În București, cu toată durerea care inspira fiecărui om, cu toată indignarea care a provocat din toate părțile, vor avea ca și consecință ca această lege să nu vie În discuțiune, atunci voi recunoaște că din fiecare rău omul poate trage câte un folos, și voi fi fericit să pot zice cu d. Ministru de interne: legea generalului Berindei a rămas ceea ce trebuia să fie din capul locului, o lege
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
băiețaș care-l plictisea mai tare și profera, cu o iuțeală neînchipuită, o serie de înjurături originale, inventate de el și care făceau deliciul tuturor trecătorilor. Și porecla „Sânge-rece“ a fost multă vreme întrebuințată și se aplica celor cari, în discuțiune, se aprindeau peste măsură. „Bărbucică“ era altul. Acesta era un ramolit, slab de minte în toată viața, pe care bătrânețea îl clasificase drept un personagiu ridicol. Când au fost descoperite apele feruginoase de la Văcărești 299, glumeții i-au spus că
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vremea aceea, puțin cam dezordonat și, bineînțeles, nu om de mâna întâia, Ion Deșliu făcea multe zile amare guvernului. El lungea discuțiile, el cerea cuvântul la toate legile, la toate articolele, propunea tot felul de amendamente, el vorbea contra închiderii discuțiunii, el cerea votul cu bile, el punea guvernului toate piedicile cu putință, el făcea obstrucțiunea. Era un luptător hotărât, un opozant sistematic fără odihnă, care nu da răgaz miniștrilor și nu lipsea de la nici o discuție. Îmi aduc aminte de o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu titluri egale, mai ales în împrejurările de atunci. Acești bărbați erau: Manolache Costache Epureanu, Gheorghe Vernescu, Ion Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, C.A. Rosetti. Apoi mai erau C. Bosianu, Du mitru Brătianu și Nicolae Ionescu. Nu era în discuțiune numai întâietatea sau vanitatea personală, dar era vorba de o indicațiune politică; și indicația aceasta trebuia dată astfel încât, pe de o parte Coroana să fie îndatorată a ține seama de ea, pe de altă parte să nu provoace o spărtură
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care a întrunit 24 voturi și asupra lui Panait Casimir, conservator, care a întrunit 21.43 La Cameră, un deputat, Văleanu, interpelează guvernul asupra motivelor care au determinat căderea cabinetului Catargi și chemarea actualului guvern Florescu. După câteva ore de discuțiuni, Camera votează încrederea în Cabinet cu 58 bile albe contra 27 negre.44 Totuși, ministerul generalului Florescu își dă demisiunea 45 și în locul său vine, în ziua de 26 aprilie, cabinetul Manolache Costache Epureanu, ast fel compus: Epureanu M.C., președinte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]