KorAP: Find »[drukola/base=disparitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...43 >

1,061 matches

Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457

proiect sau a unui obiectiv neeligibil). Pe de altă parte, FRDS a înregistrat în cadrul programului diferențe semnificative, pe județe, în ceea ce privește numărul de proiecte depuse, eligibile, respectiv finanțate. Cele mai evidente discrepanțe sunt redate în tabelul de mai jos. Tabelul 1. Disparități interjudețene în ceea ce privește numărul de proiecte primite, eligibile, respectiv finanțate de FRDS Județ Număr de localități rurale din județ Proiecte depuse de comunitati rurale Din care neeligibile finanțate nr.%nr.%nr.%Sălaj 281 149 53% 21 14,1% 46 30,8

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
2,9% 2 28,5% 2 28,5% Dolj 380 10 2,6% 0 0% 5 50% Un studiu elaborat în 2002 de Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții la cererea Fondului Român de Dezvoltare Socială și menit să explice aceste disparități interjudețene - în special în ceea ce privește inițierea de către comunitățile eligibile în cadrul programului a unor proiecte adresate FRDS - semnala faptul că diversitatea și lipsa de omogenitate dintre județe, gradul de implicare a autorităților locale, dar și a celor județene în inițierea proiectelor, nivelul

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
7% din totalul aplicațiilor depuse la FRDS. Însă de aici nu rezultă că facilitarea nu este importantă. Ea acționează în special la nivelul satelor cu o sărăcie de nivel maxim. Activarea acestora pentru dezvoltarea comunitară este extrem de importantă pentru reducerea disparităților de dezvoltare între localități, pentru extinderea spațiului de activism social în grupurile dezavantajate. Este un fapt că facilitarea sporește considerabil șansele unui proiect de a fi acceptat în competiția pentru granturi. În plus, o facilitare reușită într-o comunitate poate

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678

și la fel este conceput bugetul. Deși bugetul comunității este enorm, el reprezintă doar 2,4% din bugetul total al statelor membre. Pe scurt, Uniunea Economică este departe de a fi o comunitate integrată economic. Faptul că la Maastricht această disparitate nu a fost avută în vedere se datorează mentalității tradiționale care consideră economia o entitate națională naturală. Se pune însă o întrebare legitimă: cum poate lua naștere o uniune monetară fără o bază economică integrată? Să reamintim faptul pe care

Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400

Cum comparăm rezultatele în această situație? Cercetătorul poate, de exemplu, să reconstituie coordonatele obiectelor pe dimensiunile soluției pentru fiecare eșantion și să le coreleze. În cazul în care nivelul de corelație nu este satisfăcător, cercetătorul va trebui să decidă în ce măsură disparitățile se datorează diferențelor de percepție a obiectelor, diferențelor între dimensiuni sau amândurora. O altă soluție este aceea de a dubla scalarea multidimensională cu o tehnică compozițională (îndeosebi analiza de corespondență, pe care va fi tratată în capitolul următor). Procedura Multidimensional

Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
reprezentări perfecte, punctele ar trebui să se găsească pe o dreaptă aflată în unghi de 45 de grade față de axe. Erorile existente în datele originale (adică în evaluările subiecților, pentru cazul modelului general de scalare multidimensională) vor fi reflectate în disparitățile dintre transformatele proximităților obținute din setul de date original și distanțele din modelul scalat (i.e. din harta perceptuală, unde distanțele sunt distanțe euclidiene, adică linii drepte între puncte). Figura 5. Reprezentarea distanțelor și a transformatelor proximităților pentru model Modelul scalat

Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
Corola-publishinghouse/Science/203_a_175

ofertă la nivel global s-a modificat în favoarea ofertei, au condus la o adevărată criză social-economică și politică. Aceasta s-a manifestat prin respingerea tradiționalei birocrații statale în raporturile cu cetățenii, dar și prin incapacitatea statelor de a coordona reducerea disparităților economice. Guvernarea trebuia să se schimbe, în noul context creat prin globalizarea mișcării persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor. Lipsa resurselor economice și politice a demonstrat că influența guvernării asupra societății era marginală comparativ cu perioadele anterioare. Această reducere a capacității

Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU (2014) [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
interese are valoare constituțională. Principiul echilibrului instituțional nu implică o alocare egală a puterii între diferitele instituții, ci se referă mai degrabă la păstrarea poziției fiecărui interes în guvernanța politică. De fapt, ordinea generală a sistemului politic mixt rezultă din disparitățile armonioase dintre elementele constitutive. Regula conform căreia fiecare instituție acționează în limitele competențelor conferite prin tratate trebuie interpretată din perspectiva principiului echilibrului instituțional, și presupune că fiecare instituție: 1) are independența necesară în exercitarea competențelor sale; 2) respectă puterile celorlalte

Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU (2014) [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273

a da un sens superior vieții lor. Se înțelege, un sistem de educație care îl asistă pe fiecare actor social de-a lungul întregii sale vieți trebuie să țină seama de factori precum vârsta, egalitatea sexelor, handicapurile, limba, cultura și disparitățile economice. - Educația adulților desemnează un ansamblu de procese de învățare, formale și de alte tipuri, grație cărora individul adult aparținând unei societăți își dezvoltă aptitudinile, își îmbogățește cunoștințele și își ameliorează calificarea tehnică și profesională sau se reorientează în funcție de nevoile

Educația adulților by Adrian Neculau (2004) [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
Corola-publishinghouse/Science/189_a_433

că această dimensiune a fondurilor nerambursabile ale Uniunii Europene poate fi explicată și prin faptul că, încă de la constituirea primelor comunități europene și prin tratatele europene (Roma, Maastricht, Amsterdam), s-a impus voința politică favorabilă unei dezvoltări bazate pe reducerea disparităților economice naționale sau regionale între statele membre și între regiuni aparținând diverselor state (European Comission, 2009). Viziunea politică a fondatorilor UE a fost din start aceea că se poate ajunge la o mare piață unică europeană eficientă nu numai prin

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
prin măsuri de liberalizare și deschidere a piețelor, de ridicare a barierelor din calea forțelor pieței, dar și prin măsuri de intervenție pentru o anumită apropiere a nivelurilor de dezvoltare economică a statelor membre, intervenție care a contribuit la reducerea disparităților de dezvoltare. Pentru a finanța acest volum mare de transferuri au fost construite mai multe fonduri, așa-numite structurale (Jovanović, 2005). Fondurile structurale nerambursabile ale Uniunii Europene și evoluția lor vor fi studiate în detaliu în Capitolul 3 al acestei

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
acesteia, că unica modalitate de realizare a pieței unice europene eficiente este însoțirea măsurilor de liberalizare și deschidere a piețelor cu măsuri de intervenție financiară în vederea apropierii nivelurilor de dezvoltare economică a statelor membre, intervenție care avea ca scop reducerea disparităților de dezvoltare și prin aceasta îndeplinirea obiectivelor Politicii de Coeziune (Evans, 2004). Politica de Coeziune a Uniunii Europene este unul dintre cele mai vechi concepte de strategie ale Uniunii Europene din punct de vedere politic și economic, fiind menționată și

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
s-au făcut începând cu anul 1975, după prima extindere a comunității și cu Marea Britanie, Danemarca și Irlanda. Drăgan (2003) constată că „chiar dacă apariția Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) a fost explicată de Comisie prin nevoia de a răspunde disparităților regionale apărute, la fel de adevărat este și faptul că instrumentul financiar creat acum poate fi privit și ca o compensație acordată Marii Britanii pentru contribuția sa netă la bugetul comunitar”. Un exemplu concludent este dat și de afirmațiile lui Wallace et al

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
Politicii de Coeziune o reprezintă în schimb extinderea spre Est. Al cincilea și al șaselea val al lărgirii, cu 10 + 2 țări, s-a particularizat nu doar prin amploarea sa, cât mai ales prin faptul că a accentuat foarte mult disparitățile în cadrul Uniunii. Direcțiile specifice de acțiune au evoluat urmărind anumite etape în evoluția politicii, în care momentele de cotitură au fost reprezentate de lansarea ciclurilor de programare multianuală (1988-1993, 1994-1999, 2000-2006, 2007-2013). Politicile europene comune sunt sensibile la problemele și

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
dezvoltarea Comisiei Europene și mai târziu a organismelor Uniunii Europene are o legătură strânsă cu transferul unor ajutoare financiare nerambursabile către statele membre. Aceste transferuri au primit, ulterior, denumirea de Fonduri Structurale Europene și sunt principalele instrumente de reducere a disparităților de dezvoltare, a creșterii competitivității și prin aceasta îndeplinirea obiectivelor Politicii de Coeziune. ~ Principalele instrumente ale Politicii de Coeziune sunt cele trei fonduri structurale: Fondul Social European (înființat în anul 1958), Fondul European de Dezvoltare Regională (înființat în anul 1975

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
de Referință. Acestea sunt însoțite de Programele Operaționale (PO) și programele complement (Documentele Cadru de Implementare) ale acestora. Conform Guvernului României (2005), Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 „este instrumentul fundamental prin care România va încerca să recupereze cât mai rapid disparitățile de dezvoltare socioeconomică față de Uniunea Europeană”. Din punct de vedere programatic acesta este un document de planificare strategică și programare financiară multianuală, cu scopul orientării și stimulării dezvoltării socioeconomice a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene. Motivația realizării acestui

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
dezvoltării economice și sociale, din surse interne (buget de stat, bugete locale etc.) sau externe (fondurile structurale și de coeziune, fonduri UE pentru dezvoltare rurală și pescuit, credite externe etc.), în scopul diminuării decalajelor de dezvoltare față de Uniunea Europeană și a disparităților interne (ex. urban-rural, regiunea X față de media națională etc.)”. Planul Național de Dezvoltare (PND) 2007-2013 este considerat principalul document de programare strategică la nivelul României, în contextul Politicii de Coeziune 2007-2013, pe baza căruia a fost elaborat ulterior Cadrul Strategic

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
infrastructurii de transport; ~ protejarea și îmbunătățirea calității mediului; ~ dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării și a incluziunii sociale și întărirea capacității administrative; Bancabilitatea proiectelor de investiții finanțate din fonduri structurale europene ~ dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în sectorul agricol; ~ diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării. Sursa: Uniunea Generală a Industriașilor din România, 2006. Figura 15. Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 Deși inițial au fost stabilite un număr mare de priorități, ulterior s-a trecut la limitarea acestora, în vederea concentrării resurselor

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
un număr mare de priorități, ulterior s-a trecut la limitarea acestora, în vederea concentrării resurselor disponibile pe realizarea doar a acelor obiective și măsuri care pot aduce un impact sporit în vederea reducerii decalajelor față de țările Uniunii Europene, dar și a disparităților interne intra și interregionale. Dar fiecare dintre aceste priorități naționale grupează în interior o serie de domenii și subdomenii prioritare care vor fi detaliate în CSNR 2007-2013, ulterior dezvoltate în programele operaționale și cele complement. Obiectivul Global al PND 2007-2013

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
management, a modului de decontare etc. Sursa: Guvernul României, 2006. Figura 18. Repartizarea CSNR pe programe operaționale - CSNR 2007-2013 PO ASISTENȚĂ TEHNICĂ PO COMPETITIVITATE PO RESURSE UMANE PO REGIONAL PO TRANSPORT PO MEDIU PO DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE Obiectiv global REDUCEREA DISPARITĂȚILOR DE DEZVOLTARE FAȚĂ DE UE CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII PE TERMEN LUNG A ECONOMIEI ROMÂNEȘTI DEZVOLTAREA ȘI UTILIZAREA MAI EFICIENTĂ A CAPITALULUI UMAN DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE BAZĂ LA STANDARDE EUROPENE Bancabilitatea proiectelor de investiții finanțate din fonduri structurale europene Așa cum se observă, principalele

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
FEDR) și Fondul Social European (FSE), altfel cunoscute sub numele de fonduri structurale, precum și Fondul de Coeziune. Prin aceste instrumente Comisia Europeană investește în mii de proiecte din toate regiunile Europei, cu scopul promovării coeziunii economice și sociale prin reducerea disparităților între statele membre și a disparităților interregionale (European Commission, 2009). Poziția oficială a Uniunii Europene și o mare parte a comunității academice (Romer, 1986; Lucas, 1988; Grossman, Helpman, 1991; Moravcsik, 1999; Pastor, 2001; Boldrin și Canova, 2003) consideră strategia de

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
altfel cunoscute sub numele de fonduri structurale, precum și Fondul de Coeziune. Prin aceste instrumente Comisia Europeană investește în mii de proiecte din toate regiunile Europei, cu scopul promovării coeziunii economice și sociale prin reducerea disparităților între statele membre și a disparităților interregionale (European Commission, 2009). Poziția oficială a Uniunii Europene și o mare parte a comunității academice (Romer, 1986; Lucas, 1988; Grossman, Helpman, 1991; Moravcsik, 1999; Pastor, 2001; Boldrin și Canova, 2003) consideră strategia de coeziune a Uniunii Europene ca o

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
oficială a Uniunii Europene și o mare parte a comunității academice (Romer, 1986; Lucas, 1988; Grossman, Helpman, 1991; Moravcsik, 1999; Pastor, 2001; Boldrin și Canova, 2003) consideră strategia de coeziune a Uniunii Europene ca o soluție care funcționează pentru reducerea disparităților economice și sociale. Alți specialiști se îndoiesc de eficiența acesteia, în special de rezultatele finale obținute: Boot et al. (2001), Horvat, Maier (2004), Horvat (2004), Bauer (2001), Reilly (2004), Lianu (2004), Wostner (2008), Droj (2010) sau Kemmerling și Bodenstein (2008

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
Reilly (2004), Lianu (2004), Wostner (2008), Droj (2010) sau Kemmerling și Bodenstein (2008). În studiile acestor specialiști sunt subliniate și indicate principalele probleme care constituie „gâtuiri” ale unei absorbții de succes a Fondurilor Structurale Europene, care subminează reducerea reală a disparităților economice și sociale la nivel regional, național și european. De aceea, în cadrul acestui capitol vom analiza în continuare unul dintre principalele instrumente ale Politicii de Coeziune în România: Fondul European de Dezvoltare Regională - prin intermediul programului său cheie, Programul Operațional Regional

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
infrastructurale și ale mediului de afaceri, pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi și a munci”. Aceasta înseamnă că scopul POR constă în reducerea disparităților de dezvoltare economice și sociale între regiunile dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate (Romanian Government, 2007). Pentru atingerea obiectivului general al dezvoltării regionale, strategia se articulează în jurul următoarelor obiective specifice: ~ „Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane, printr-o

Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj (2013) [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]