2,325 matches
-
sociale, ci și ca realități ce reflectă și condensează alte componente ale socialului, economia, religia, educația. 2.2.4. Aportul și limitele metodelor indirectetc "2.2.4. Aportul și limitele metodelor indirecte" Metodele indirecte își aduc contribuția pe linia diminuării distorsiunilor prezente în autoaprecierea subiecților. Ele înlătură într-o anumită măsură neajunsurile metodelor directe, relatările subiectului nefiind luate ca atare, ci interpretate într-un mod mai rafinat. De pildă, metodele directe postulează în general că oamenii operează cu același înțeles al
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este un factor important în selecțiile noastre de iubire și căsătorie, indiferent dacă la întrebarea altora sau la propria interogație recunoaștem sau nu acest lucru. Mecanisme psihosociologice de genul „strugurelui prea acru”, ale apărării eului în general conduc la multe distorsiuni în crezurile și declarațiile noastre. Așa cum arată însă viața de zi cu zi, dar și cercetările exprese pe această temă, sunt și alți factori ce pot pune în plan secundar frumusețea fizică, cum ar fi inteligența, caracterul, modul de comportare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
efectivă interioară nu putem afla decât interogând persoanele în cauză. Satisfacția și fericirea sunt realități pur subiective, la care nu avem acces decât prin mijlocirea declarațiilor indivizilor. Desigur, construirea și interpretarea indicatorilor subiectivității trebuie să țină seama și de posibilele distorsiuni introduse, mai ales de efectul dezirabilității sociale (vezi capitolul 2). 6.3.1. Diferențieri marcantetc "6.3.1. Diferențieri marcante" Studiile întreprinse prin analiza fișelor medicale, prin chestionare standard sau prin interviuri au scos în evidență importante deosebiri pe planul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
persoanelor cu un statut social mai scăzut. T. Rotariu subliniază cu tărie că datele oferite de recensământ sunt subestimate din mai multe motive (acțiune inedită atât pentru instituții și operatori, cât și pentru populație). Personal, cred că o sursă de distorsiune a fost și continuă să fie și folosirea expresiei „uniune consensuală” în întrebările adresate populației. În literatura de specialitate franceză sunt trei termeni care desemnează situațiile de conviețuire fără contract legal: concubinaj, coabitare și uniune liberă (union libre). Deși unii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
investițiilor financiare în copii și cât moștenirii genetice. Datorită faptului că de foarte multe ori anumite seturi de variabile merg „mână în mână” (investiții nonșcolare și investiții școlare, abilitățile cognitive ale părinților și efortul investițional al acestora), pot apărea serioase distorsiuni de interpretare a relațiilor explanatorii. 8.3.2. Continuitate și divergență axiologicătc "8.3.2. Continuitate și divergenȚĂ axiologică" Astăzi în lume, și cu deosebire în Europa și America, au loc numeroase conflicte între generațiile din familie. Ele se desfășoară
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
predilecție pe raporturile copii adulți (căsătoriți)-părinți în vârstă. Acestea au și cel mai mare volum și cea mai mare semnificație în totalitatea relațiilor de rudenie în societatea contemporană. Proeminența lor în studiile de specialitate este dată și de o distorsiune teoretico-metodologică, după cum bine observă M. Segalen (1987). Este vorba de faptul că, decupând prin cercetările concrete doar respectivele raporturi, alte relații din spațiul mai larg al parentalității rămân nesesizate, deși ele sunt prezente activ în viața socială. Dintre ele, relația
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
aferente, postura corpului și alte semnale sunt interpretate. De notat în acest sens că și tăcerea și nemișcarea constituie un semnal; ele „vorbesc”, cum se spune. În atribuirea de înțelesuri și interpretarea respectivelor mesaje pot interveni însă o serie de distorsiuni legate atât de ambiguitatea mesajului transmis de emițător, cât și de decodarea greșită a lui de către receptor. Din cauza unor scheme de gândire preexistente, a „gândirii automate”, mesajele pot primi în mintea receptorului înțelesuri neintenționate de cel care le-a transmis
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
emițător, cât și de decodarea greșită a lui de către receptor. Din cauza unor scheme de gândire preexistente, a „gândirii automate”, mesajele pot primi în mintea receptorului înțelesuri neintenționate de cel care le-a transmis. Terapia comunicațională și cognitivă mizează pe înlăturarea distorsiunilor și a dificultăților în comunicare, ajungându-se astfel la rezolvarea problemelor și a crizelor din familie. 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familialătc " 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familială" 9.2.1. De la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pot fi în acord cu datele realității sau nu, dar atâta vreme cât nu este infirmată puternic (sistematic), o astfel de gândire are tendința de a se menține și consolida; - neînțelegerile, problemele și tensiunile din familie pot fi explicate și prin existența distorsiunilor cognitive ale gândirii automate în percepția, comunicarea și interpretarea interpersonală și a situațiilor și episoadelor familiale; - principalele forme de distorsiune cognitivă sunt: o greșită interpretare a unor semne și semnale (gesturi, sunete etc.); polarizarea sau dihotomizarea în gândire („totul sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
are tendința de a se menține și consolida; - neînțelegerile, problemele și tensiunile din familie pot fi explicate și prin existența distorsiunilor cognitive ale gândirii automate în percepția, comunicarea și interpretarea interpersonală și a situațiilor și episoadelor familiale; - principalele forme de distorsiune cognitivă sunt: o greșită interpretare a unor semne și semnale (gesturi, sunete etc.); polarizarea sau dihotomizarea în gândire („totul sau nimic”, „ori albă, ori neagră”); suprageneralizarea, extrapolarea de la câteva cazuri la regula generală; viziunea de tunel, adică alegerea unui detaliu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
personalizarea, atunci când individul se consideră cauza sau ținta unor evenimente care de fapt nu îl privesc; minimalizarea meritelor celuilalt și exacerbarea propriilor merite - invers se întâmplă destul de rar, dar se întâmplă totuși; - terapia cognitivistă are ca scop tocmai asanarea acestor distorsiuni și dezvoltarea la individ a unei gândiri cât mai logic-raționale. Cum? Primul pas este acela de a-l face conștient de existența lor, examinând împreună cu terapeutul baza cognitivă a problemelor din familie și apoi însușindu-și tehnici de autoexaminare a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Cum? Primul pas este acela de a-l face conștient de existența lor, examinând împreună cu terapeutul baza cognitivă a problemelor din familie și apoi însușindu-și tehnici de autoexaminare a acesteia (vezi 10.5.). În a doua fază, prin evidențierea distorsiunilor, a inferențelor arbitrare, se construiesc alternative de gândire pentru aceleași emoții, comportamente, situații, episoade, persoane. Utilizându-se tehnici ca reîncadrarea, scenarii comportamentale, evaluarea costurilor și beneficiilor în termeni de decizii raționale, se poate ajunge astfel la comutarea de pe o gândire
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
funcționalitatea normală a familiei); - după cum lasă ușor să se înțeleagă cele de mai sus, terapia cognitivă are șanse mai scăzute la copii și la persoanele cu un nivel redus de inteligență. Fiind vorba în esență de depășirea unor îngustimi, blocaje, distorsiuni și stereotipii de gândire și practicarea unei gândiri deschise, flexibile, teoretic ea ar trebui să aibă succes mai mare la oamenii inteligenți. Paradoxal însă, e posibil ca aceștia, tocmai pentru că sunt și se percep ca atare, să nu aibă nevoie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în familie depind de procesele cognitive ce operează la nivelul indivizilor săi, procese care, de altfel, sunt în strânsă interdependență, circularitate, cu cele emotive și comportamentale (vezi 9.3.4.). Gândirea automată, bazată pe scheme de gândire preexistente, poate produce distorsiuni în percepția și interpretarea calităților, a intențiilor și conduitelor celuilalt, și, de aici, probleme în familie. Cele mai frecvente erori cognitive sunt: polarizarea, generalizare nejustificată, optica de tunel, personalizarea și minimalizarea-magnificarea (vezi 9.3.1.). Așa încât, terapia cognitivă, fără a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
De altfel, utilizarea întrebărilor în tratamentul familial, în comparație cu folosirea lor în studierea familiei, are două caracteristici importante: fiind în interesul lui, în principiu, clientul este motivat să răspundă cât mai sincer și complet terapeutului, spre deosebire de anchetele sociologice, unde sursele de distorsiune a informațiilor corecte sunt mult mai prezente (vezi și capitolul 2); în cunoașterea datelor despre familie, cercetătorul se străduiește continuu ca prin conținutul și modul de adresare a întrebărilor să nu influențeze răspunsurile subiectului, pe când în intervenția terapeutică, scopul principal
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
altă interpretare (indiferent dacă e rațională sau numai raționalizată), de genul „nu-mi fac probleme, așa se obișnuiește, știu că ține la mine”, este mult mai confortabilă (și pentru unul, și pentru altul). • În acord cu principiul gândirii automate a distorsiunilor cognitive (vezi capitolul 9), partenerii cu probleme de înțelegere ar trebui să-și examineze mereu raționamentele și aprecierile unuia față de celălalt. A. Beck (1988) propune chiar exerciții prin care să-și identifice tipurile de distorsiuni (suprageneralizare, polarizare etc.) prezente în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu principiul gândirii automate a distorsiunilor cognitive (vezi capitolul 9), partenerii cu probleme de înțelegere ar trebui să-și examineze mereu raționamentele și aprecierile unuia față de celălalt. A. Beck (1988) propune chiar exerciții prin care să-și identifice tipurile de distorsiuni (suprageneralizare, polarizare etc.) prezente în propoziții de felul: „Deoarece m-a mințit, nu o mai cred niciodată”, „M-aș fi simțit bine la petrecere, dar soția mea a întârziat”, „Iar a venit târziu acasă, e un iresponsabil”. Notarea minuțioasă a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și cei operanți sunt unitățile mai mici din schema noastră (familia, cercul de prieteni, relațiile interpersonale directe). Cu cât un nivel axiologic este inclus în mai multe altele, cu atât este mai dens valoric, deoarece le concentrează în principiu - cu distorsiunile și simplificările inerente - pe toate celelalte. Familia, de pildă, este întotdeauna o familie dintr-un anumit sistem social, o anume cultură și grupare socială, și, ca atare, va oferi, în grade diverse de intensitate și acuratețe, respectivele valori personalității în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
convingerile colective sunt mici. Dată fiind expunerea selectivă, în multe cazuri mesajul nici nu ajunge la receptor. Dar, chiar o dată ajuns, persoanele-țintă pot rezista persuasiunii prin deprecierea credibilității sursei (nu este demnă de încredere, urmărește interese ascunse ș.a.) sau prin distorsiunea mesajului (reținerea doar a afirmațiilor ce convin, ridiculizarea argumentelor ș.a.). Se înțelege că rezistența la schimbare intervine atunci când poziția propusă de sursă este în discrepanță cu o poziție a subiectului-țintă la care acesta ține foarte mult. De aceea, pentru mulți
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudine ca variabilă latentă și opinia declarată de subiect (și accesibilă nouă) survine o distanță, ce variază în funcție de mai mulți parametri (personalitatea subiectului și a anchetatorului, tema de cercetat, caracteristicile instrumentului folosit etc.). Răspunsurile obținute de la subiecți pot conține multe distorsiuni, o sursă importantă de abateri de la atitudinea adevărată constituind-o dezirabilitatea socială, adică tendința subiecților de a da răspunsuri în conformitate cu ceea ce e de dorit din punct de vedere social. Deși dezirabilitatea înseamnă și reacții spontane de apărare a eului, grija
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a intensității șocurilor primite de la ei (de la oponenți). Studii de specialitate sugerează că oamenii diferă semnificativ între ei în atribuirea sau nu a intențiilor de agresivitate din partea celorlalți. La unii dintre noi este prezent ca o trăsătură de personalitate biasul (distorsiunea) atribuirii ostilității (Dodge et al., 1986), adică o adevărată obsesie că orice neplăcere din partea altora a fost cu intenție. Nu se profesează dubii cât de mici în legătură cu acțiunile altora și deseori se răspunde cu mânie și agresivitate. Factorii de mediu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nedistorsionată, echitate în distribuirea sarcinilor și a recompenselor, dar și absența relațiilor conflictuale, a rolului de catalizator al conducerii etc. Or, după cum vom vedea pe parcurs, lucrurile nu stau nici pe departe astfel. Dinamica de grup înseamnă și tensiuni, blocaje, distorsiuni, conflicte, fenomene de sustragere de la efort. În ciuda acestui fapt, fără să poată fi măsurat exact, ansamblul de date investigaționale obținute permite totuși să se schițeze potențialul prezumtiv, teoretic al grupului, concretizat în mai multe aspecte, dintre care pe cele principale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la majoritatea celorlalți indivizi. Mai mult sau mai puțin conștient, într-o mai mică sau mai pronunțată măsură, liderii de opinie filtrează și ajustează informația, deoarece ei au prestigiu, sunt credibili și funcționează ca veritabilă sursă informațională. Totuși, marja de distorsiune a mesajelor din partea lor nu poate fi prea mare, fiindcă altfel riscă să-și piardă credibilitatea. Putem afirma, de altfel, că ei sunt promovați și susținuți de grup și comunitate ca lideri de opinie, în măsura în care apar ca fiind competenți și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
variabile externe. Acestea constituie repere explicative ale structurilor socioafective din grup, funcționând în general ca variabile independente. O problemă majoră în legătură cu elaborarea chestionarului este aceea că întrebările sunt, de regulă, ipotetice de genul „dacă...”, și deci există riscul efectelor de distorsiune validațional-predictivă, datorată faptului că situațiile ipotetice pot fi reprezentate și evaluate altfel decât cele reale. Este foarte important, în consecință, ca itemii să vizeze contexte și activități cât mai realiste, naturale. Nu prea are rost să întrebi, de pildă, „dacă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
multe grupuri formează la un moment dat o identitate socială nu presupune automat pierderea identității respectivelor grupuri. S-a dovedit însă și experimental că, totuși, conștiința apartenenței la o entitate comună și interacțiunea pozitivă (în special cooperarea în activități) reduc distorsiunile de percepție și comportament dintre indivizii aparținând unor grupuri diferite. Modelul identității de in-group comun propus de S. Gaertner și colaboratorii săi (1993), care este o prelungire a ipotezei contactului, mizând și pe mecanismele recategorizării, ale redesenării granițelor dintre „noi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]