823 matches
-
inceputul modernitatii, Dan-Gabriel Sîmbotin • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural¸ Gabriela Rățulea • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Etica mediului. Argumente rezonabile și întâmpinări critice, Constantin Stoenescu • Filosofia sistemelor normative. Dreptul și morala, Raluca Mureșan • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fost convins de Christian Schemmel în opinia potrivit căreia principiul egalității umane fundamentale (sau principiul egalității de demnitate și respect) și principiul tratării ca egali a tuturor indivizilor (sau măcar a tuturor cetățenilor) trebuie tratate ca principii distincte (Christian Schemmel, "Distributive and Relational Equality", în Politics, Philosophy & Economics 11, 2 (2011), pp. 123-148). 26 Vezi Eugen Huzum, "Despre baza principiului egalității umane fundamentale", în Transilvania 3 (2013), pp. 1-7. 27 Argumentarea instrumentală clasică pentru acest principiu rămâne, în opinia mea, cea
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
același lucru atunci când a insistat să nu confundăm o concepție a dreptății cu un ideal social sau cu o "teorie a sistemelor politice": "O concepție a dreptății sociale trebuie înțeleasă ca oferind în primul rând un standard pentru evaluarea aspectelor distributive ale structurii de bază. Însă acest standard nu trebuie confundat cu principiile care definesc celelalte virtuți, întrucât structura de bază - și în general orice configurație socială - poate fi eficientă sau ineficientă, liberală sau neliberală, dreaptă sau nedreaptă, și multe altele
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Egalitarian Justice", în Ethics 99, 4 (1989), pp. 906-944, retipărit în G. A. Cohen, On the Currency of Egalitarian Justice, and Other Essays in Political Philosophy, (ed.) Michael Otsuka (Princeton, Princeton University Press, 2011), pp. 3-43, Richard J. Arneson, "Liberalism, Distributive Subjectivism, and Equal Opportunity for Welfare", în Philosophy and Public Affairs 19, 2 (1990), pp. 158-194, Larry S. Temkin, Inequality (Oxford University Press, Oxford, 1993), David Estlund, Democratic Authority: A Philosophical Framework (Princeton University Press, Princeton, 2007), Thomas Christiano, The
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
ține mai curând de istoria literară, adică de cea a instituțiilor care au marcat câmpul "literaturii", dar și de formele generice, ele însele "oglinzi" ale instituțiilor reale ale puterii. Sistemul pseudo-genurilor literare din culturile post-bizantine ortodoxe, rediscutat atât pe axa distributivă, în tot arealul respectiv, cât și integrativ, în relația transversală cu performanțele locale, ar putea constitui primul moment al unui proiect mai amplu, de internaționalizare a "literaturii" noastre medievale, mai întâi regional (genul proxim), iar apoi zonal (pin diferențele specifice
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural, Gabriela Rățulea • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofia
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
practică dezvoltarea calităților morale și de voință, combativitatea, perseverența, spiritul creator, imaginația, dezvoltă gândirea, calitatea de a judeca și de a lua hotărâri rapide, dezvoltă spiritul de colaborare și colegialitate. Practicarea jocului de baschet dezvoltă la elevi voința, dârzenia, atenția distributivă, capacitatea de anticipare, încadrarea în disciplina individuală și colectivă, obligă jucătorii la o comportare demnă, la o comportare de fairplay. Prin sistemul exercițiilor sale și în funcție de scopul urmărit baschetul reprezintă atât un mijloc al educației fizice cât și un sport
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
a juniorilor I Particularitățile de vârsta remarcarea deplina a aptitudinilor motrice pentru activitatea de performanta si diferențierea lor pe posturi de joc; - încheierea proceselor de maturizare sexuala; - capacitatea crescuta de analiza critică, perceptivitate asociata precum si o buna memorie si atenție distributiva. Ponderea factorilor de antrenament si obiectivele instruirii - Pregătirea fizica (30%) - Atenție deosebita pentru pregătirea fizica generala si multilaterala - Dezvoltarea forței si rezistentei precum si a F+V si V+R; - Dezvoltarea calităților motrice specifice in concordanta cu execuția corecta a deprinderilor
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
reprezintă un obstacol serios în calea cooperării și deci trebuie luate în calcul atunci când dezvoltăm o teorie a cooperării între state. Ideea este aparent acceptată de instituționaliștii liberali. Keohane, de pildă, recunoaște că a făcut „o greșeală majoră subestimând chestiunile distributive și complexitățile pe care ele le creează pentru cooperarea internațională”34. Poate fi instituționalismul liberal corectat? Instituționaliștii liberali trebuie să rezolve două probleme, dacă vor să-și remedieze teoria. Mai întâi, pot instituțiile să faciliteze cooperarea atunci când statele sunt în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
folosirea sistemelor vagi (fuzzy sets). Definiție 1: O funcție vagă este o aplicație. Următoarea propoziție va conține rezultate fundamentale pentru caracterizarea funcțiilor vagi: Propoziția 1: a) Mulțimea funcțiilor vagi este o latice (posibilitatea structurii algebrice de a avea n valențe) distributivă, mărginită relativ la operațiile V (sau), iar Λ (și), cum curent ne exprimăm în scris, când suntem nehotărâți (și/sau); b) Dacă f (x,...,x) este o funcție vagă, valorile sale în vârfurile ncubului [0,1] pot fi 0 sau 1
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
la bază relațiilor dintre departamente, secții, ateliere, birouri sau unele neajunsuri și imperfecțiuni ale structurilor organizatorice; tot în această categorie intră și conflictele dintre formal și informal; conflicte ierarhice - localizate mai ales la nivelul relațiilor dintre șefi și subordonați; conflicte distributive și procedurale - generate de modul de distribuire a resurselor sau de procedurile la care recurge organizația în acest proces de distribuire; conflicte decizionale - apărute în procesele decizionale de la orice nivel al organizației; conflicte de putere - generate de divergențele în ceea ce privește modul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
out-group − stau la baza explicării relațiilor dintre grupuri. Alături de teoria conflictelor reale și de teoria identității sociale, o altă teorie, cea a jocurilor a fost utilizată în explicarea conflictelor intergrupale. Mai recent, un accent deosebit se pune pe rolul justiției distributive și procedurale în generarea conflictelor de la nivel intergrupal (Azzi, 1994). Psihologia organizațional-managerială nu putea rămâne indiferentă față de toate aceste achiziții teoretico-experimentale. Ea și le-a apropiat, le-a asimilat și le folosește curent în explicarea conflictelor apărute la nivel intergrupal
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de activități, fiecare posedând propria sa funcție pentru părțile aflate în conflict, propria sa logică internă și propriul său ansamblu de acțiuni și tactici (Walton, McKersie, 1965, p. 4). # Cele patru dimensiuni, considerate subprocese ale negocierii, sunt următoarele: 1) dimensiunea distributivă (desemnează sistemul activităților legate de realizarea scopurilor părților aflate în conflict); 2) dimensiunea integrativă (sistemul activităților legate de atingerea scopurilor care nu sunt în conflict fundamental pentru părți și pe care părțile au interesul de a le rezolva împreună); 3
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
la final, epuizate și nemulțumite. Încercăm, în continuare, să oferim o sinteză a literaturii de specialitate referitoare la primele două tipuri de negociere. Forme tipice de negociere Negocierea de tip win-lose (câștig-pierdere). Se mai numește și negocierea învingător-învins sau negociere distributivă. Adeseori o mai întâlnim și sub sintagma negociere clasică, pentru a se sublinia extensia și preponderența ei multă vreme, comparativ cu cealaltă formă care a fost descoperită, teoretizată și practicată ceva mai târziu. Este vorba despre acel tip de negociere
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
combinație cu o recompensă scăzută cauzează stresul (ca stare emoțională de disconfort), acccentuează și accelerează înclinația spre riscuri cardiovasculare. Noul model se înscrie în problematica justiției organizaționale, abordată și dezvoltată mai recent în psihologia organizațional-managerială. Diferitele tipuri de injustiție organizațională (distributivă, procedurală, interacțională) sunt tot atâtea surse ale stresului organizațional. În continuare, autorul se centrează pe caracteristicile celor două variabile avute în vedere. El împarte efortul în două categorii: efort extrinsec (necesitat de anumite categorii ale muncii, cum ar fi presiunea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mai eficientă; • spirit de observare dezvoltat, curiozitate științifică și inițiativă; • imaginație constructivă necesară depășirii tehnicii didactice sau educaționale, trebuind să facă din lecții și din activitățile educative un act de creație, cu deschidere spre problemele vieții; • atenție concentrată, dar și distributivă, cel puțin în patru direcții: conținutul comunicării, forma expunerii, ritmul vorbirii adecvat auditoriului și reacția acestuia la mesajul didactic prezentat; • dicție: pronunțarea corectă și clară a cuvintelor, accente logice pe ideile de bază și scurte pauze psihologice, pentru a sublinia
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
nu merită altceva de la Dumnezeu decât dizgrația Sa” (Percharman, 2001, p. 114). De aceea, chiar dacă este „un drept ce se poartă ca un drept” (Pascal, 1963, p. 320), osândirea sa depinde tot de bunăvoința lui Dumnezeu. În aceste condiții, dreptatea distributivă se confundă cu voința Creatorului. Este deci Înțelept să renunțăm la căutarea dreptății esențiale În legile pozitive: „Nu cunoaștem nimic drept sau nedrept care să nu-și schimbe starea atunci când se schimbă mediul” (ibidem, p. 507). Dreptatea și nedreptatea sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
esența din natura de artefact a legii” (Percharman, 2001, p. 123). Astfel, chiar dacă justiția În vigoare este pur convențională, ea este totuși singura legitimă. Această separație strictă Între legile naturale și legile pozitive invalidează oare În totalitate căutarea principiilor dreptății distributive? Nu, fără Îndoială, dar relativizează puternic domeniul de aplicare al acesteia, neexistând nici o referire la demnitatea oamenilor, care se reduce la ceea ce Percharman numește pe bună dreptate o „topică a Îndatoririlor” (ibidem, p. 128). Suntem oare chiar atât de departe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trebui să-i trateze la fel de bine pe toți aceia care merită un tratament la fel de bun din partea ei, cu alte cuvinte pe toți cei la fel de merituoși, vorbind În termeni absoluți” (citat de Hayek, 1995, p. 76), Hayek consideră echivalența Între „dreptate distributivă” și „dreptate socială” lipsită de sens și chiar periculoasă. Nu putem lega dreptatea socială de modul În care societatea tratează indivizii, pentru că „societatea este incapabilă să acționeze Într-un scop determinat”. Numai acțiunea individuală poate fi considerată dreaptă sau nedreaptă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ce n-a venit pe lume, cel care n-a văzut faptele cele rele care se săvârșesc sub soare”. Nu putem măsura adâncimea psihologică a sentimentului de nedreptate și a dorinței de dreptate corelative dacă nu conștientizăm faptul că dreptatea distributivă nu este În nici un caz suficientă. În cererea de instaurare a unei ordini drepte, „În care, În ciuda disparităților extraordinare de soartă și de merit, suferința mea sau nevoile mele să conteze la fel de mult ca ale oricui altcuiva” (Audrad, 1996, p.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ceea ce este just, este așadar necesară. Dacă natura este criteriul, dreptul Își găsește raționalitatea În respectarea ierarhiei naturale a cosmosului și trebuie atunci, ca În dreptul roman, să i se atribuie fiecăruia ce i se cuvine: dreptatea este concepută ca dreptate distributivă. Scăpăm astfel de acel viciu de gândire care constă În a defini justețea prin ceea ce este, și nu prin ceea ce trebuie să fie și, În consecință, de refuzul separării Între real și ideal și, mai departe, Între fapte și valori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
axat În special pe măsurile de preferință, adică pe politicile de cote. În Statele Unite, acestea au fost adoptate În special În favoarea minorităților etnice, dar și În favoarea femeilor. Concepute ca niște măsuri compensatorii, ele pot fi apărate filosofic din perspectiva dreptății distributive. Totuși ă și ajungem astfel la complexitatea susținerii multiculturalismului și la aporiile sale ă, nu individul considerat lezatva fi beneficiarul acestor măsuri, ci o entitate colectivă. Pentru un partizan al liberalismului, singurul subiect de drept fiind individul, este vorba despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Să îți citez din titluri și subtitluri: (1) „Burghezul gentilom“ jucat la Național; (2) „Libia din nou în contact cu lumea“, în care se arată succesele lui Gadaffi, atât în plan extern, cât și în plan intern, despre beneficiile sistemului distributiv, faptul că nu se plătește deloc curentul electric, iar un plin costă infim; (3) „Arta de a ignora săracii“, iar în subtitlu regăsesc defuncta sintagmă „clasele populare care sunt foarte fragile la dezastrele naturale“; (4) două mari pagini despre glorioasa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
prima dată legătura dintre oncogene și proteine celulare cu activități fiziologice cunoscute. Transformarea malignă este intim legată de dereglarea mecanismelor care modulează diviziunea celulară. Ciclul celular al celulei eucariote are două componente: interfaza sau compartimentul replicativ și mitoza sau compartimentul distributiv (fig. 18.1): a) Interfaza sau compartimentul sintetic (replicativ) realizează dublarea cantitativă a componentelor moleculare ale celulei-mamă în vederea asigurării unei echipartiții a lor în cele două celule-fiice ce vor lua naștere în urma diviziunii celulare. Cel mai important eveniment al compartimentului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
malignă a celulei. Există tulpini virale HPV care produc diferite proteine (de exemplu E6 și E7) ce se pot lega la P53, conducând la apariția diferitelor tipuri de tumori ale omului. În stadiul G2, celula se pregătește în vederea parcurgerii etapei distributive a ciclului celular (M). Aici există un al doilea punct de control al ciclului celular în care actorii principali sunt componentele moleculare cicline (Cyc) și kinaze dependente de cicline (Cdk). Ritmul de diviziune este foarte intens la începutul dezvoltării embrionare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]