695 matches
-
vizitele. Din marea țara vecină de la răsărit, în care unii avuseseră marea bucurie să studieze (între altele la secția A a Directoratului I din KGB) sosesc la București vizitatori misterioși, care intră discret în contact cu diverși comuniști, căzuți în dizgrația lui Ceaușescu de-a lungul anilor, pe care îi atrag în discuții detaliate privind necesitatea reformării comunismului, tatonandu-i cu privire la atitudinea față de glasnosti și perestroika. În ciuda spontaneității evenimentelor din decembrie 1989, toți cei contactați de sovietici au dat fuga, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
din fața C.C.-ului. În preajma Congresului al XIV-lea al P.C.R., desfășurat în noiembrie, Elenă Ceaușescu l-a convocat pe gen. Iulian VIad și i-a înmânat o listă cu proscrișii, printre care și Marcel, alias Iliescu, fostul favorit căzut în dizgrație după 1980, mazilit la Ape, apoi la Editură Tehnică. Proscrișii trebuiau arestați și ținuți sub supraveghere, pe tot timpul Congresului. Vlad a luat lista și i-a trimis imediat vorba lui Marcel să nu stea acasă, în vila de la Floreasca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
și ca director, am încercat să imprim în pregătirea viitorilor învățători și educatoare câte ceva din spiritul și atmosfera care guvernau viața și munca în Școala Normală de la Șendriceni. Zadarnic. Treptat, și tot mai accentuat după 1989, munca a căzut în dizgrație, a fost ridicat la rang de virtute chiulul, îmbrățișat deopotrivă de elevi și de unii profesori. Interesul lor pentru școală a scăzut dramatic, preocuparea dominantă fiind descoperirea unor căi facile de emigrare sau de pătrundere în lumea afacerilor. Un catren
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
toamna aia, În urma câtorva articole publicate am Început În sfârșit să-mi dau drumul și să mă Înfierbânt din cale-afară mișunând toată ziua prin oraș ca reporter special al Baricadei, un săptămânal de opoziție pe nedrept căzut mai apoi În dizgrație din cauza extremismului său anticomunist. Pentru mine era oricum o nesperată ocazie să-mi exersez și să-mi pun În valoare extremismul funciar care m-a caracterizat dintotdeauna. Săptămână de săptămână umpleam paginile revistei cu patru-cinci articole și reportaje politice și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
inițiativă părea nefezabilă. De aceea, În cele mai multe cazuri, impactul ideilor eugenise a rămas limitat la cursurile speciale de igienă și biologie introduse În acea perioadă. Cele mai multe reforme au fost amânate În timpul războiului. După 1944, susținătorii reformelor eugenice au căzut În dizgrație. Învățământul medical și viitoarea conducere eugenicătc "Învățământul medical și viitoarea conducere eugenică" Reforma Învățământului medical a rămas o preocupare constantă a eugeniștilor de-a lungul perioadei interbelice. O astfel de reformă reprezenta una dintre cele mai importante priorități, pentru că realizarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
de puține lucruri sunt de spus, s-a spus, evident, tot ce este de spus"14. Pentru parodistul John Peter Dunne, vicepreședinția ,,nu este tocmai o crimă. Nu poți fi trimis în închisoare pentru ea, ci este un fel de dizgrație [...]. În timpul campaniei [...] candidatul la vicepreședinție [...] merge la toate târgurile și hramurile bisericești și este prezent la întâlnirile publice între un recital de cornet și un ansamblu coral [...]. [Când este în funcție] este de datoria lui să treacă [în fiecare dimineață
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
au stabilit aici. Spaniolul, un anarhist, acum, dup) dispariția lui Franco, se gândește s) se Întoarc) În Spania. Un membru al kibbutzului este un finanțist genial, altul a fost un ofițer superior care, din motive necunoscute, a c)zut În dizgrație. Drumul pr)fuit pe care mergem șerpuiește prin zonă locuit). Pe lang) casele banale cresc cr)ciunițe roșii („Steaua Cr)ciunului”). Și aici se g)sesc relicve române. Ajungem la un teren de baschet, apoi la sinele ruginițe ale unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
situării în prezența lui Dumnezeu, al evaluării propriei libertăți, al introspecției, al meditației și al consimțirii de a se face gazdă unui Dumnezeu iubitor. Unii, precum submediocrii consolatori ai lui Iov vor insista întotdeauna că suferința este o marcă a dizgrației sau pedepsei divine. Dar teologia creștină dezbate îndelung acest subiect. De la nivelul drumului vieții, suferința pare a fi o veste fără îndoială rea. Pare a arăta că suntem respinși din preajma lui Dumnezeu. Dar, situația se prezintă altfel. Suferința este văzută
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
fost ajutată în acțiunea ei de Dimitrie Rostovski-Bruhatov și un Rosenzweig, negustor din Galați. În 1935, Dimitrie Rostovski-Bruhatov a fost expulzat din România, după 12 ani de la intrare, împreună cu Puiu Dumitrescu și Barbu Ionescu, membri ai camarilei regale, căzuți în dizgrație, însă a revenit după scurt timp cu pașaport diplomatic britanic, recompensă pentru cei cinci ani cât a funcționat în calitate de corespondent al cotidianului „Daily Mail”. Dar epilogul acestei afaceri a continuat și a fost utilizat de inamicii României la capacitate maximă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fi secundare (Gelu Voican-Voiculescu și alții). Antonia Rados urmărește traiectoria complotiștilor nu doar pentru anul 1989, ci de la presupusa origine a conspirației. Un loc special îl ocupă traiectoria lui Ion Iliescu: la început favorit al lui Ceaușescu, căzut parțial în dizgrație în 1979, apoi scos din toate funcțiile de apparatcik în 1984; încurajat de schimbările gorbacioviste din URSS, Iliescu și-ar fi pregătit reintrarea în politică, creându-și imaginea de reformist anticeaușist. Complotul eșuat al militarilor, din 1983, este creditat de
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
planificarea de lideri și partide-satelit” (pp. 141-143). „Teroriștii” au fost agenți străini, dar sub controlul noii Puteri, iar personajul care a salvat România de scopurile diabolice ale grupării „neo-kominterniste” conduse de Ion Iliescu (grupare alcătuită din apparatciki pro-sovietici aflați în dizgrația lui Ceaușescu, dar și din nomenclaturiști ceaușiști cameleonici, „democratizați în viteză”) a fost generalul Ștefan Gușe. Nu este greu de înțeles că Pavel Coruț reprezintă punctul de vedere al Securității - și nu al oricărei grupări, ci al facțiunii ultranaționaliste și
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a unei revolte improvizate de palat. Decisivă a fost izbucnirea răscoalei” (pp. 32-33). Ocupându-se în special de conspirație, Wagner îi analizează evoluția de-a lungul anilor, punctând faptul că respectivii conjurați au fost reformatori anticeaușiști sau nomenclaturiști căzuți în dizgrația dictatorului, cărora li s-au adăugat generali din Armată. Începând cu anii ’80, anumite grupări din Securitate, fie pro-sovietice, fie naționaliste, au devenit interesate de o posibilă schimbare a lui Ceaușescu. Conspirația nu ar fi izbutit fără o susținere politică
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în mod limpede disprețul față de legalitate al noii Puteri. Noul lider Ion Iliescu nu este uitat în încâlceala relativ descâlcită de Rateș a revoluției; acesta este considerat a fi pozat în proscris, fără să fi avut acest statut: căzuse în dizgrația lui Ceaușescu, dar rămăsese un apparatcik, cel puțin până în 1984. Pe când fusese conducător local de partid la Timișoara și la Iași, Iliescu se dovedise a fi un comunist liberal- dar nu mai mult de atât. În orice caz, Rateș afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
deși este singura înlesnire pe care am primit-o în cei cincizeci de ani de muncă, ci pentru că era un semn slăvit de prețuire pe care Regele a binevoit să-l facă harului dat mie de Dumnezeu, și pentru că această dizgrație mă pune în starea de a nu-l mai putea ține pe fiul meu în serviciul în care a cheltuit cea mai mare parte a puținului meu ca să-și îndeplinească cu cinste îndatoririle slujbei sale. <4-PERORAȚIA> Îndrăznesc să nădăjduiesc, Monseniore
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
medicina tradițională. Deseori, metodologia de control nu corespunde, din punct de vedere fizicochimic, dar mai ales farmacologic, cerințelor și posibilităților reale ale unui produs vegetal, astfel încât, dacă printr-o anume tehnică farmacologică nu se obțin rezultate imediate, produsul cade în dizgrație, fiind decretată lipsa sa de acțiune. În realitate însă, medicamentul vegetal nu ar trebui să fie măsurat și cântărit conform canoanelor clasice ale farmacodinamiei. El se înscrie deseori în sfere pentru care științei de azi îi lipsesc încă instrumentele de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
una în alta" (139). Johnson face portretul indeterminării și a limitelor propriei cunoașteri. În mod similar, în centrul poziției lui Bakhtin "stă experiența personală și imaginația creatoare liberă." Într-o speculație, una care poate explica de ce Bakhtin a căzut în dizgrația sovieticilor și a fost exilat în Kazahstan, el notează: "în roman (sau cel puțin în romanul bakhtian al prezentului inconcluziv) individul dobândește experiența ideologică și lingvistică necesară pentru a schimba natura propriei sale imagini (există un nou tip mai profund
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
uzitat ne poartă gândul spre oniricul castelelor unde nobilii se întâlneau în ascunderea ludică a unei sărbători cu reverberații dionysiace. Balul își avea masca lui dincolo de care pluteau intenții și scopuri ascunse. Iubiri și trădări tainice, șoapte ale atașamentului sau dizgrațiilor fulgurantetoate acestea pulsau în tărâmul cu grijă învăluit de masca enigmatic zâmbitoare. Existența cotidiană ascunde dincolo de falsul său chip energii cu mult mai copleșitoare decât intrigile de palat. Negativitatea și dinamica acestor impulsuri indică un gigantic bal mascat unde, însă
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
într-un fapt real, operaționarea lui concretă nu poate fi determinată decât prin și de către voința umană. În acest sens, misticul ne spune că demonul tentează, ispitește fiind un negustor, un ofertant abil care, cu răbdarea unui înger intrat în dizgrațiile edenice, pândește peste temporalitatea clipelor adamice de îndoială și orgoliu rătăcitor. Ce aruncă el în fața omului dublicitar și instabil este promisiunea unui altceva care întrece cu mult darul Divinității. Această noutate bizară este asemeni unei porți sculptate în fildeșul demiurgiei
by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în joc, cum sînt Cyrankiewicz, Otto Grottewohl sau Fierlinger, s-au văzut recompensați pentru serviciile lor, alții au suportat represiuni atroce, care n-au fost egalate decît de cele suportate de comuniștii idealiști, care au căzut pur și simplu în dizgrație, adesea din motive tactice. Vechile partide comuniste pot conta pe "rezervorul" de voturi format din toți cei care beneficiau de pe urma vechiului regim: nomenclaturiștii sau micii funcționari. Există întotdeauna pericolul ca numărul celor decepționați de democrație să se înmulțească. În Slovacia
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
O creează simbolic. Și, chiar dacă avem tendința să uităm, forța simbolului nu scapă tiranilor, care instinctiv știu bine să o utilizeze. Fotografiile staliniste există pentru a o dovedi; prin ele, chiar existența unui opozant sau a unui fidel căzut în dizgrație era ștearsă. Să rămânem în linia acestor "povești ale unchiului Paul" care ne-au vrăjit copilăria. Un salon al hotelului Lutétia, la începutul anilor '80. "Tot Parisul" intelectual se grăbește la lansarea unei cărți din prestigioasa colecție "Terre humaine", Mémoires
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
fără probleme, unui rabin ortodox - profund antisionist - precum Israel xe "Portugal"Portugal, unei organizații de asistență evreiască, precum Joint Distribution Committee, ce avea o bogată istorie conflictuală cu sionismul, sau unor lideri comuniști de tip stalinist, căzuți pentru moment În dizgrație, ca Sandu xe "Lieblich"Lieblich sau Emil xe "Calmanovici"Calmanovici. Demn de subliniat este faptul că sionismul era prezentat complementar cu „cosmopolitismul”, alt „păcat” fundamental al epocii, ce era definit ca „predica ipocrită În favoarea negării caracteristicilor naționale, În favoarea nihilismului național
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
a-i substitui regimuri doar presupuse ca fiind mai democratice sau, uneori, tot presupuse a fi mai egalitare. Odată cu prăbușirea regimurilor comuniste, alternativa, deseori definită ca democrație "substanțială" s-a înregistrat tot mai puțin. De altminteri, regimurile fasciste căzuseră în dizgrație de mult timp și regimurile autoritare, în diferitele lor versiuni, precum cele ale guvernelor și regimurilor militare, nu au demonstrat că pot rezista și că pot oferi soluții satisfăcătoare. Deși a rămas, în esență, singura formulă politico-instituțională ce poate fi
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Ce a urmărit? O viață fără griji. Fără răspunderi (așa credea, cel puțin, deoarece îi lipsește, probabil, sentimentul istoriei). O viață care să-i permită o retragere oportună și oportunistă. Ceea ce i-a reușit. Iată însă că, după căderea în dizgrație a lui Burtică, de fapt intrat până în gât în afaceri dubioase și valutare, din care a scăpat (deocamdată) prin dezvăluirea achitării datoriilor lui Nicu Ceaușescu contractate la ruletă, după trecerea în rezervă a lui Dumitru Popescu, niciunul din cei rămași
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de ani în acea casă n-a intrat decît Cernescu. Nici înainte nu intrase decît soția lui. Dar nu în toate camerele. Familia Cernescu a avut o fată, care însă i-a părăsit luînd calea occidentului. Atunci a căzut în dizgrația partidului comunist și a fost marginalizat. Bătrînul acesta, neputincios, cu boala Parkinson, cu ochi lacrimogeni, cu pete negre inundîndu-i fața, a fost un mare ticălos, ca să nu-i spun bandit la drumul mare. Prin anii de după război, trecînd drept om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pentru un principe creștin, recunoscut ca legitim, eu susțin că nu există mai mare folos decît acela de a avea în regatul său oameni lipsiți de patimi care să îi spună adevărul chiar și cu prețul de a cădea în dizgrație. Eu susțin că pentru un principe creștin nimic nu trebuie să aibă mai mare însemnătate decît conștiința că justiția există și se aplică; iar acestea sînt adevăratele avantaje ale Religiei creștine. Așadar, această funcție de a avea în scaunele Bisericii astfel
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]