9,895 matches
-
microfonul, luând o pauză publicitară. La reluarea emisiunii, întrebat fiind ce se va întâmpla cu referendumul, Mugur Ciuvică și-a reluat ideile dinaintea pauzei. "Cu un pârț se întâmplă ce se întâmplă de obicei. Se elimină în atmosferă și se dizolvă. E o prostie, o vrăjeală slabă a lui Băsescu. Nu o să iasă nimeni la vot să facă cvorum de 30%. Legat de referendum, domnul Băsescu s-o fi gândit că pârțul e totuși legal, și s-a gândit să mai
Ciuvică: "Băsescu a tras «un pârț» în 2009. Acum mai trage unul" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/78504_a_79829]
-
pasagerului sinucis în camera de hotel. Nu ne privește de ce. Celebră, atît cît poate fi de celebră o romanță, e Aquarelă (dedicată Claudiei Millian - în presimțirea, poate, a jucăriilor stricate?), cu orașul ei necunoscut, spălat de ploi. Ploi care nu dizolvă lumea, nici pe departe, ci doar îi amestecă, pastelat, culorile. Lipsa de avengură, chiar și în problemele cele mai vitale, lipsa de curaj, chiar, a unei provincii nenumite se simte, întreagă, în aceste mici crize de nervi, pocnind domestic, fără
Facilități by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7860_a_9185]
-
în anii noștri, mai întâi s-a lucrat la monumentalul Dicționar al limbii poetice eminesciene, sub redacția lui Tudor Vianu și, apoi, a lui Șerban Cioculescu. Dicționarul a apărut în 1967, iar apoi colectivul de la Institutul de Lingvistică s-a dizolvat. Între timp Perpesicius a continuat să fie de unul singur o instituție, scoțând volumele IV, V și VI din ediția care-i poartă numele. Ediția a doua a lui Perpessicius s-a lucrat, sub supravegherea sa, la Editura Minerva unde
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
a instituit colectivul de la Muzeul Literaturii Române care a editat volumele VII-XVI din seria de OPERE, muncă titanică ce a ținut lumea românească în tensiune culturală întreaga perioadă, până la căderea regimului comunist. Odată încheiată această muncă, respectivul colectiv s-a dizolvat, de asemenea. S-a început, paralel, la Biblioteca Academiei Române o altă întreprindere urieșească, aceea a Bibliografiei Mihai Eminescu. Odată încheiată și aceasta, colectivul iarăși s-a dizolvat. Vreau să spun că eminescologia ca știință n-a prins rădăcini în nici unul
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
perioadă, până la căderea regimului comunist. Odată încheiată această muncă, respectivul colectiv s-a dizolvat, de asemenea. S-a început, paralel, la Biblioteca Academiei Române o altă întreprindere urieșească, aceea a Bibliografiei Mihai Eminescu. Odată încheiată și aceasta, colectivul iarăși s-a dizolvat. Vreau să spun că eminescologia ca știință n-a prins rădăcini în nici unul din locurile unde s-a înființat, a fost respinsă pe rând de instituțiile care au găzduit-o fără a reuși să se permanentizeze, să se individualizeze - rămânând
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
-și mute aproape cu totul lumina interioară din ochi - în pagină. Ce facem cu aceste infinite amănunte, cum ne depărtăm, acum, - nu de copaci ca să vedem pădurea, dar chiar de frunze, ramuri etc. pentru ca să vedem copacii? Practic, opera eminesciană este dizolvată în așternerile ei pe hârtie, s-ar putea spune că această eră a calculatorului nu mai are decât să inventeze călimările și cum s-ar putea aduna aceste urme ale penelor ori condeielor și duce înapoi, în măduva creionului ori
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
Propunem următoarea imagine ca reprezentare virtuală a noii realități create: o statuie de sare cufundată într-o apă sărată. Cât de saturată trebuie să fie soluția pentru ca să nu mai primească nici un atom în plus, pentru ca statuia, așadar, să nu se dizolve? Ce consistență trebuie să aibă materialul statuii pentru a rezista la procesul natural de dizolvare? Cu alte cuvinte: va rezista ediția Perpessicius cufundată în marea de cerneală eminesciană recreată în jurul ei? Vor rezista ediția Călinescu, ediția Murărașu, ediția C.Botez
Eminescologia, la ora exactă by Nicolae GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/7008_a_8333]
-
o fotografie a mijlocașului bavarez Bastian Schweinsteiger. CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014. "Iată fotbalul-spectacol", exclamă Der Spiegel pe site-ul său, adăugând: "Echipa națională germană a jucat într-o manieră entuziasmantă, învingând Brazilia cu 7-1. Recordurile curg, visurile țării gazdă se dizolvă în lacrimi". CAMPIONATUL MONDIAL DE FOTBAL 2014. "A 7-a minune a fotbalului!", titrează și site-ul publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung, sub o fotografie cu mijlocașul Toni Kroos, autorul unei "duble", și atacantul Miroslav Klose, noul golgheter all-time al Cupei
BRAZILIA - GERMANIA 1-7. PRESA GERMANĂ, în delir: "A 7-a minune a fotbalului" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73781_a_75106]
-
și spectrul unui ireziliabil contract cu remușcarea. Ceva s-a stricat, avariat în Anna, acest ceva profund delabrat îi conferă o anumită tristețe care degajă o senzualiate vibrantă, o chimie erotică specială care asemeni substanțelor chemotxice din veninul anumitor șerpi dizolvă lent și dureros țesuturile, relațiile. Ordinea superioară a unei existențe trasate uniform, dar sigur, cu o precizie apolinică de geometru este provocată de întâlnirea cu dezechilibrul fundamental incarnat de această femeie nu neapărat frumoasă, cât tragică. Ingrid își iubește soțul
Marți, oamenii sunt sparți, miercuri, oamenii sunt cercuri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7393_a_8718]
-
foarte rîncezite, foarte fosilizate ale instituției literare", e cea de-a reinstitui o anume funcție a autorului "nu ca persoană civilă, ca persoană proprietară a operei, ci ca subiect în subconștientul său, un subiect care se simte pe sine, se dizolvă, se dispersează, se modifică, se expune pe sine în activitatea scrisului. Pe scurt, aș spune că dacă e ca el să revină, autorul nu mai e nicidecum același cu cel de acum treizeci de ani, e un alt autor, e
Opinii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7406_a_8731]
-
niciodată nu-i scrisese astfel de scrisori. El i-a citit fără milă pasaje întregi, pasaje care demonstrau că nu putea fi decât ea, numai ea îl cunoștea atât de bine încât să găsească toate acele detalii pe care le dizolva acum la sfârșit, topind contururile, lăsând culorile să strălucească imprecis, numai ea știa atât de bine harta corpului său, continentele care erau despărțite de mări de sânge și neliniște, de fluvii subterane, de întinderi de gheață. Iar fiecare cuvânt, cuvintele
Cetățeanul Mitchievici by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6861_a_8186]
-
a întrerupt relațiile cu lumea veche. Între bătrâni nu există blocaje și nici dușmănia care se poate citi în privirile tinerilor, poate că proximitatea morții, ca și o suferință veche, prezențe discrete, latente, fac astfel încât tot contenciosul cutumiar să se dizolve ca o bucățică de zahăr în ceai. Iliaș, băiatul care o conduce înapoi pe Alexandra în tabără primește o mică lecție în acest sens, înțelepciunea ar fi calitatea fundamentală care aplanează orice conflict. De departe însă, scenele cele mai puternice
Alexandra și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6873_a_8198]
-
un grup de femei din Groznâi care i-au devenit „surori", pentru că, așa cum spune Malika, dacă în acest război bărbații sunt inamici, femeile au devenit cu toate surori de suferință. Aceast cerc protector al unei maternități pe cale de a se dizolva dă un înțeles suplimentar filmului lui Sokurov, un film despre maternitate în raport cu lumea crudă căreia îi dă naștere și despre nostalgia eternei reîntoarceri la o feminitate îndepărtată. Filmat într-un cadru cenușiu, prăfos, sepia, ca al fotografiilor foarte vechi, filmul
Alexandra și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6873_a_8198]
-
departe. / Viața e cu totul altă poveste decît orice istorie / și omul e cu totul altă poveste / decît toate mitologiile omului. Între istorie și poveste / eu o aleg pe aceasta din urmă". E o încrîncenare senină, o convulsie ce se dizolvă în liniște. Zarathustra pare a cuvînta astfel prin grija bardului maramureșean. Prin această rupere decisă a eului (nu doar poetic) de masa timpului geologic și a celui social-politic, se ivește însă primejdia unei limitări a primului, a sărăcirii sale măcar
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
de la imagine, de la imaginea consacrată, de la faptul muzeistic, însă din chiar clipa în care a fost luată în stăpînire imaginea începe să vorbească imprevizibil, cu alte voci, și sfărșește ca o materie organică într-o baie de acizi; adică se dizolvă iremediabil. Privit cu o insistență halucinantă, cu o putere de inducție aproape hipnotică, tabloul devine martor, simptom, subiect al unei spovedanii și concentrat cosmic. Oricît de serios ar fi invocate componetele sale materiale, oricît de frecvente ar fi trimiterile tehnice
Privirea prin fereastra tabloului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6766_a_8091]
-
este cel al unui tren a cărui locomotivă scoate nori de fum gros și alb, singurul zgomot care amintește o prezență umană este șuieratul locomotivei. In aceste ultime ceasuri care-i leagă pe cei doi, timpul pare să se fi dizolvat, singurătatea face din mamă și fiu singurii supraviețuitori, un cuplu inextricabil, imemorial, inefabil. Femeia nu se mai poate ridica singură din pat, dar vrea să se plimbe, fiul o ia în brațe și o transportă pe o bancă din apropiere
Mama și fiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6765_a_8090]
-
trăiesc oamenii, fără niciun motiv. Nu este nicio îndoială, dragostea filială îmbibă totul, se află în fiecare cuvânt rostit, în fiecare gest, în fiecare respirație, în fiecare pală de vânt care trece prin iarba înaltă, este asemeni elementelor, mereu prezentă, dizolvată în sânge, alcătuind peisajul de dincolo de lume. Când mama adoarme pe bancă fiul își pune ușor brațul sub capul ei, un fluture vine să se așeze pe mâna mamei și rămâne acolo chiar și când ea a murit, mâna moartă
Mama și fiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6765_a_8090]
-
Ieșim în acest fel din starea de indiferență față de lumea din jur și poate de atenție excesivă, egocentrica pentru eul nostru personal. Învățăm să ne transcendem granițele. Îmbrățișările sunt poate cel mai frumos lucru din lume. Topesc toate tensiunile și dizolva toate granițele. Cum am putea oare să ne contopim cu Divinul, daca nu putem face să dispară limitele dintre noi ? Citește și:
Emoții care ne pot vindeca - Transcenderea granițelor sinelui personal (binefacerea) () [Corola-journal/Journalistic/67953_a_69278]
-
la tot pasul, Cioran mai numește "excesul" în care a trăit în tinerețe, în primul rînd cel de somnifere și de tutun. La aceste cauze majore se adaugă schimbările de anotimp și de vreme, precum și soarele. Mai ales primăvara îl "dizolvă", cu creier cu tot, producîndu-i depresii și angoase. Vara însă îl înnebunește prin lumină, prin soare, căci "Soarele e dușmanul omului", al creierului, al vieții... Precum Caragiale, care respira liniștit numai sub cerul acoperit, și Cioran se visează sub un
Despre bolile filosofilor. Cioran by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/7892_a_9217]
-
el expresia deschisă a remușcării, dar răceala notației e doar aparentă. Ochiul "parcă omenesc" al sitarului suprimă orice comentariu. Cea mai frumoasă pagină dedicată agoniei unui animal îi aparține lui Mihail Sadoveanu. Scena n-are martor vizibil, iar sentimentul se dizolvă în descrierea ei "obiectivă". Rănită de glonțul unui vînător, o căprioară moare în inima codrului: "Umbra creștea în juru-i. Lucirile de pe vîrfuri ale soarelui se șterseseră. Pădurea avea în răstimpuri înfiorări rare, după care urmau alinări, liniști ca din alte
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
purtată de val, iar "idila" care se înfiripă între ea și Salvatore Mancuso are ceva trist, pentru că nu există prea multe opțiuni în situația în care se află protagonista. Cele două lumi se întîlnesc și aici, impropriu, accidental, distanțele se dizolvă și conveniențele cad una cîte una. }ăranul neras cu mustață apare transformat în cetățeanul american purtînd costum și pălărie, o eleganță de împrumut, sub care se află încă prezente legăturile magice ale lumii vechi care fac dintr-o șuviță de
Brava lume nouă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7920_a_9245]
-
televiziune greacă, Michael Kalopoulos a înmuiat trei lumânări în fosfor alb. Lumânările s-au aprins spontan după circa 20 de minute, din motive binecunoscute de oricine știe proprietățile fosforului în contact cu aerul. Criticul a arătat că dacă fosforul este dizolvat într-un solvent organic potrivit, autoaprinderea este întârziată până când solventul este aproape total evaporat. Aprinderea putând fiind întârziată până la o jumătate de oră sau chiar mai mult, depinzând de densitatea soluției și de natură solventului folosit.
Paște 2014: Teoria care distruge totul! Minunea luminii de la Ierusalim: Fosforul alb by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/79263_a_80588]
-
reprezentanții pro-ruși din cadrul așa-zisei elite ucrainene nu mai sunt credibili, la fel ca și Viktor Ianukovici, care a fost invitat pentru discuții, la deschiderea Jocurilor Olimpice de la Soci. „Destabilizarea situației de la Kiev ar trebui să-l determine pe Ianukovici să dizolve Rada Supremă și să rămână astfel unica autoritate legitimă în Ucraina. În această situație, adresarea lui Ianukovici către conducerea Rusiei va oferi fundamentarea juridică a participării noastre la stabilizarea situației din Ucraina și va limita posibilă reacție negativă a SUA
Documentul care arată planul Rusiei de anexare a Ucrainei, regiune după regiune by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/79312_a_80637]
-
plimba și lipi de cerul gurii sau pe care o puteam preschimba cu ajutorul limbii în forme interesante, pe care să le înghit fără probleme. Din nefericire, hârtia mestecată îmi lăsa un strat lipicios în gură și pe limbă, ce se dizolva de abia peste câteva ore..." Constatându-și biblio-bulimia, Firmin se întreabă cu gravitate: "geniu sau tulburare de alimentație?" și constată cu cinism: Chiar dacă nu-ți hrănești trupul, simpla acțiune de a mesteca și înghiți ceva îți hrănește visele. Iar visele
Mic, dar țicnit by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7440_a_8765]
-
lui Woody Allen trecut prin nenumărate filtre pentru a deveni din otravă sirop de tuse, pentru că pharmakonul poveștii își relevă nu atât caracterul de medicament care vindecă bovarismul Cristinei și seriozitatea excesivă a lui Vicky, cât cel de otravă care dizolvă ignoranța benignă și protectoare fără a mai pune nimic în loc, decât o cruzime lentă. În acest fel cred că filmul lui Woody Allen se poate salva de la comedia vacanțieră cu americani seduși și abandonați de farmecele de târfă regală a
Antonio, Elena, Barcelona by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7460_a_8785]