525 matches
-
limita verosimilului. Însă stilul autoarei este de o precizie psihologică remarcabilă, astfel încât drama personajelor, dificultățile lor, obsesiile și deciziile inexplicabile pe care ajung să le ia par desprinse din viață. Maeve Haran - Tot ce-și dorește ea Traducere de Mihaela Doagă La treizeci și patru de ani, Francesca Tayler, redactorul-șef al celui mai vechi și mai prestigios ziar din Woodbury, pare o femeie realizată, cu o viață tumultuoasă, pe care o împarte între muncă, familie și prieteni. Însă, ca majoritatea eroinelor lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
sortimente, să fie ei siguri că nuăs otrăvite, după care au coborât cu toții la beci. Au tras focuri de armă în lacăte, au deschi obloanele și ajunși în beci au slobozit alte focuri de pușcă, de data aceasta direct în doaga butoaielor. Aici, cu vin p e jos până la înălțimea turetcilor de la bocanci, rușii s-au așezat pe chefuit, ca și cum ar fi ajuns la porțile Berlinului, timp în care Ion a împuns fuga, sosind, ca să-mi povestească pățania la care fusese
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
fost invitat, ca tine și ca mine. Nu e un motiv suficient?" "Mă crezi idiot sau ce? Uite-o cum se leagănă din șolduri nesărata aia de Lillișu, în timp ce el se preface absorbit de ce-i povestește micuța!" "Îți lipsește o doagă, pe cuvântul meu. Vreau să zic două." "Doar nu sunt orb, s-a făcut roșie toată când a intrat el!" "N-am remarcat, minți învățătorul, dar ar fi putut roși la fel de bine din cauza ta. Sau a mea, de ce nu?" "De
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
limpezi, clare și drepte. Nu suporta amânări sau tergiversări inutile, ori decizii nedrepte. Era un "censor morum" critic al moravurilor autentic și inegalabil. De fapt, ceea ce-l diferenția pe moș Butu de noi, în ceea ce privește bunurile materiale, erau câteva perne și doage (cuverturi) în plus, alături de binecunoscutul recipient din lemn cu telemea de oaie. Atât. În rest, aceeași sărăcie lucie ca a noastră. Ambele familii părăsiserăm vagonul și acum așteptam cu sufletul la gură să vedem ce va urma. De-a lungul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Mama a coborât în bordei. Babica era îmbrăcată toată în negru, pierdută în rochia largă, având fața aproape ascunsă în baticul mare și îndoliat, cu ciucuri mulți și grei. Stătea cuminte pe așternutul de paie, peste care era pusă o doagă (pătură) roșie. Alături, în absența florilor, era un mănunchi de paie de grâu, frumos alcătuit, cu spicele pline de boabe, amintindu-ne locul și timpul tragediei și, poate, pentru a-i fi babicăi însoțitor la drum, pe o cale lungă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
barbă. Au rezervația lor, au vitrina lor, au statuile lor, unde pot fi admirați, adorați, periați, mai ales de către femei. Reciproca nu este valabilă. Însă, ținând cont de faptul că lor le lipsește o coastă și adesea chiar și o doagă, totul e sub control. O spun cu umor și cu sororitate. Am mulți prieteni poeți bărbați. Sunt oameni de bun gust, de finețe, generoși și dezlănțuiți, ca și noi, femeile-poete. Astăzi, dificultatea majoră este, pentru ambele genuri, căderea Poeziei, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ascuns în munți, aflând mai apoi că în regiunea Vrancei (pădurea Panciului) s-a format un grup de rezistență din cei care au scăpat de arestări. Socrul său, Costică Bandrabur, i-a făcut cunoștință cu liderii grupului: Ion Paragină, Toderiță Doagă, Vasile Sava și Gheorghe Mălăcescu. A fost arestat și dus la Brașov, sub pază lejeră, în tren, iar timp de două zile a fost arestată și soția lui, care a fost eliberată, se pare, la presiunile unui prieten lider comunist
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
un fund la buzunar. Și răspunsul colaboratorului Echo adresat lui Gross: Un fund la buzunar, un fleac, De-l am sau n-am e tot un drac! Mai bine, sfat îți dau, te roagă La Dumnezeu să-ți puie-o doagă! Dl. Gros îi dedică o epigramă și caricaturistului de la Satirul care nu-i decât tot... Echo: Desenul tău, o spun deschis, Mă face-a fi pansiv Noroc că dedesupt ai scris Și un text... explicativ. La care Echo răspunde lui
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Iași și București. La izbucnirea războiului îl găsim avansat locotenent în Regimentul 15 Infanterie, comandantul Companiei a III-a din Batalionul 2. A luptat în zona Mărășeștilor, oprind cu unitatea sa ofensiva inamicului în iulie 1917, în zona Moara Roșie - Doaga și pe linia ferată Mărășești-Cozmești. Inamicul s-a retras în dezordine. Prin spiritul de sacrificiu al acestui brav ofițer, ca și al miilor de ostași români, s-au salvat țara și neamul. O stradă din Huși îi poartă numele. Dintre
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mereu în creștere de băuturi rezultate din trestie de zahăr, inclusiv a romului, au stat la baza creării și dezvoltării unei importante ramuri meșteșugărești cea a producătorilor de butoaie. Acestea se fabricau din stejar alb adus din America de Nord, transformat în doage muiate la abur și legate strans cu cercuri vegetale salcie, plop, alun și mai apoi de metal. În funcție de capacitate recipientele aveau diverse denumiri: "pipa" de la 570 la 620 litri, "tonel" sau"barill", între 230 și 550 litri, vasele de capacitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
litri, vasele de capacitate mai mică purtând denumirile de "garrafon", "damajuana" sau "damasana" "străbunicile" lingvistice ale damigenei românești! În Havana, la 1884, existau 76 de "tonelerias" ateliere de fabricat butoaie. Pentru a putea absorbi cantitatea necesară de tanin emanată de doagele de stejar, benefică pentru prețiosul conținut, butoa-iele de regulă nu se foloseau mai mult de 11-12 ori și erau arse pe dinăuntru pentru eliberarea taninului. Interesant de știut că fiecare butoi imprima romului un colorit special, cu nu-anțe diferite de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
3. Andra Cojocaru (CSS Bacău) 1.50. Greutate 6 kg. băieți: 1. George Bran (CSS Bacău) 14.59, 2. Vlad Voiculescu (CS Petrom Ploiești) 13.51, 3. Paul Minică (LPS Roman) 13.13. 1500 metri serii contratimp feminin: 1. Ioana Doagă (CSM Pitești) 4:26.60, 2. Cristina Negru (CSM Onești) 4:44.91, 3. Alexandra Ghiurcă (SCM Bacău) 4:46.54. 60 metri garduri seniori: 1. Ionuț Pungă (CSM București) 8.01, 2. Ioan Dima (SCM Bacău) 8.92, 3
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
porți așa cum o faci cu un om normal. Te porți ca și cum ai avea de-a face cu Altceva. Altfel îl abordezi. Scriitorul e ăla care face niște chestii ciudățele și suspecte. Și căruia, în orice caz, îi cam lipsește o doagă. Sau numai o doagă mai are. Probabil scriitorul ăsta chiar respiră cu un alt organ, regulează cu altă parte a corpului și o cu totul altă cavitate folosește el pentru a se hrăni. Apoi ar fi și problema care mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cu un om normal. Te porți ca și cum ai avea de-a face cu Altceva. Altfel îl abordezi. Scriitorul e ăla care face niște chestii ciudățele și suspecte. Și căruia, în orice caz, îi cam lipsește o doagă. Sau numai o doagă mai are. Probabil scriitorul ăsta chiar respiră cu un alt organ, regulează cu altă parte a corpului și o cu totul altă cavitate folosește el pentru a se hrăni. Apoi ar fi și problema care mă obsedează pe mine și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
cu taică-meu, la Hipodrom, prin șosele cu praful de o palmă și În care țigănușii se dădeau roată În mâini, după golo ganii zvârliți. și i-am apucat pe ultimii sacagii, cu lumânărica de ceară aprinsă și lipită de doaga butoiului lor pe roate, strigând: „Apă de pomană, apă!“; ca și pe ultimii spoitori În șalvari arnău țești, tăbărâți cu tot tribul, În cap cu bulibașa cel mătăhălos, pletos și bărbos, pe maidane, lângă ziduri, unde femeile lor, cu fustele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
313)"/>. „De sărbătorile jidovești - sună o credință populară tot din nordul Moldovei, dar de la Începutul secolului XX -, jidovii nu mănâncă decât pască plămădită cu sânge de creștin ; un copil pe care-l fură, Îl pun Într-un poloboc, ale cărui doage sunt bătute cu piroane, și-l dau tăval(ă) ca să moară copilul, după ce i s-a scurs sângele prin Înțepături” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Folclorista Elena Niculiță-Voronca Își aduce aminte că, În copilăria ei (deci pe la 1865), astfel de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dintre care două : Obârșenii și Florești azi sunt în județul Tutova, iar restul de 16 sunt cele de pe întinsul văii Racova și anume : Deleni, Lipovăț, Laza, Hârsova, Poenești, Ivănești, Coșești, Stângaci (Bleșca de azi), Toporăști, Armășoaia, Cursești, Pungești, Dumbrăveni, Gârceni, Doagele și Lipova, purtând acest nume până la 1 Mai 1904. De atunci până azi plasa Racova a mai suferit următoarele transformări și schimbări de nume precum urmează : De la 1 Mai 1904, conform cu noua lege pentru organizarea comunelor rurale (M. Of. Nr.
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
1 Mai 1904, conform cu noua lege pentru organizarea comunelor rurale (M. Of. Nr. 26/904) își schimbă denumirea în Plasa Pungești, purtând acest nume până la 31 Decembrie 1925 și având 18 comune în cuprinsul său : Armășoaia, Bălești, Coșea, Cozmești, Cursești, Doagele, Dumbrăveni, Fâstâci, Fundătura, Gârceni, Hârsova, Hârsoveni, Ivănești, Laza, Lipova, Oprișița, Poinești și Pungești, unde era și reședința (vezi M. Of. 128/1925) De la 1 Ianuarie 1926 - 1 Ianuarie 1930, poartă iarăși denumirea de plasa Racova. Deasemeni au loc și alte
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
vale pe drumul de țară ce ducea la Pungești, și-a amintit cum a cunoscut-o pe Maria, care i-a devenit soție. Era prin anul 1910, flăcăii și fetele cutreierau satele din jurul Pungeștilor, Gârceni, Trohan, Lipova, Valea Hogii, Porcăreț, Doagele, Armășoaia, Cursești Deal și Vale la hore, unde jucau până ce le săreau cămășile, se veseleau și de ce nu, uneori se mai și încăierau. în zilele sfintelor sărbători ale Paștelui, Costache împreună cu alți băieți și fete, după ce au petrecut la câteva
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu toate că l-am păpurit bine. Trebuie văzut și cel de vin roșu și cada care pierde pe la gardina de jos ; − Ei lasă, că le scoatem din beci pe toate afară, iar Maricica are să pregătească niște opăreală ca să scoatem mirosurile din doage și om vedea ce le doare pe fiecare, glumi Costache pe seama vaselor în care urma să fie pus vinul din recolta anului 1938 . S-au apucat de treabă Costache urmărind să se încredințeze că urmașii lui cunosc ce trebuie făcut
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Au răspuns la această chemare, de la Trohan, învățătorul Păcuraru, de la Gârceni învățătorul Gavril, de la Dumbrăveni învățătorul Iordache, de la Cursești-Deal și CurseștiVale învățătorii Gemene Gheorghe și Nica Alexandru, de la Toporăști învățătorul Chirilă Ioan, de la Armășoaia învățătorul Grosu Constantin, de la Porcăreț și Doagele învățătorii Măcianu Vasile și Donose Gheorghe, iar de la centrul din Pungești, profesorii și învățătorii: Castravete Vasile, Isailă Ion, Averescu Elena și Sasu Mioara. Pregătirile în vederea sărbătoririi acelei zile se făceau cu multă dăruire și pe mai multe planuri: mai întîi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
componente ca Rediu, Cotolani, Siliștea, Speia sau aveau casele înșirate de-a lungul șoselei ce trecea prin Armășoaia. Sau cei ce spuneau că-s din Toporăști, mulți locuiau în cătunele Rapșa sau Hordila; la fel cei din Valea Hogii și Doagele spuneau că-s din Lipova. Pe câte unul care spunea că este din Cursești și-l întrebai din care, Cursești-Deal sau Cursești-Vale, îți răspundea în glumă: „între Deal și Vale!”. Oamenii se interesau de numele localității de unde veneau, deoarece de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
rămas bun între animale, ci mai degrabă față de stăpâni. Cuțurică s-a dus după Joian hotărât , nevrând să asculte de îndemnurile repetate ale Mariei și ale lui Dumitru . − Da’ de unde ești matale, creștine? întreabă Maria; − De la Dragomirești, satul Semenea, aproape de Doaga Vasiliu, spune noul stăpân al lui Joian; Atunci nu suntem așa departe, îl fugărești matale pe Cuțurică, să se întoarcă acasă; Au așteptat câinele să vină acasă dar acesta nu s-a întors nici după ce trecuseră patru zile. Atunci Dumitru
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
i-am făcut-o. - Mda. Dumneata ești de la Nicorești. Vorbeștemi despre derivatele vinului și ale strugurilor, în genere. Am amețit vorbind. Ba, dacă dracul are și coarne, de ce să nu-i spun și de drojdie. Cum se rade ea de pe doage și se usucă pe stirighie sau tirighie, că-i tot una, și cum și la ce se folosește. - Mda. Ești băiat deștept, măi Brumă. Să te înscrii la țărăniști. Toate ca toate dar oamenii la care am stat în gazdă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
n-a adus cu sine decît renumele de a fi învins lumea hiperboreenilor”. Și în acele vremuri ținutul din partea stîngă a Istrului era cunoscut de către romani și greci ca țara hiperboreilor. Erau toți smintiți și numai priceputul Diodor avea toate doagele acasă sau lepra lucra în văzul lumii la turnătoria minciunilor ca mare maestru și clocitor așișderea! Să bage la cap toți cei care se frămîntă să ne arate că sîntem aici aduși de vînt! Termenul de boreas în limba greacă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]