2,528 matches
-
nou club sportiv. La Arad s-a înființat clubul profesionist de fotbal «Resistența». Membrii clubului sunt tineri sportivi din Arad și din împrejurimile orașului“. (Temesvári Hírlap din 14 februarie 1931). „Moartea lui Ion Vidu. Moartea lui Ion Vidu aruncă umbra doliului peste întreg Banatul. El este cea mai expresivă figură bănățeană din ultimii treizeci de ani... Moartea i-a survenit din cauza unei paralizii în complicație cu pneumonie... (Voința Banatului din 15 februarie 1931). 50 ani „O nouă cooperativă de credit și
Agenda2006-06-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284713_a_286042]
-
fi vrut să scriu cărțile și articolele lui Leon. Mai bine zis, nu aș fi fost în stare să le scriu. Creația sa - alcătuită din două cărți scurte, Nuclear War, Nuclear Peace și Against Identity, și una amplă, jurnalul de doliu Kaddish, dar și dintr-o abundentă publicistică literaro-politică - mă fascinează mai ales prin intensitatea opțiunilor și prin stilistica fabuloasă. Ne-am împrietenit din întâmplare, în împrejurări pe care le-am mai invocat: în 1991, petrecând câteva luni în redacția săptămânalului
„Mai puțin rău“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3895_a_5220]
-
făcute în orășelul polonez de unde proveneau părinții lui. Mă întorsesem la New York, de unde, telefonic, Leon mi-a relatat câteva lucruri incredibile. Am să le redau mai jos, așa cum le-am scris în cartea pe care i-am dedicat-o, Despre doliu. Textul e un omagiu adus nu doar scriitorului, ci și mamei sale, Stella Wieseltier, pe care am încercat să mi-o închipui în zilele ei timișorene: „E halucinant. N-ai să mă crezi, dar am chemat-o pe mama să
„Mai puțin rău“ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3895_a_5220]
-
Doliu în lumea sportului. Boala îl măcina de la 27 de ani Cristina Alexandrescu Fost jucător și antrenor. La doar 47 de ani a murit. Ducea boala pe picioare de 20 de ani. Inima lui s-a încăpățânat să bată, nu îndeajuns
Doliu în lumea Sportului. Boala îl măcina de la 27 de ani by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/39243_a_40568]
-
Gabriel Liiceanu începe cu evocarea de către primul a felului cum a fost receptată vestea morții lui Stalin la noi. Nu-mi amintesc primul moment. Sigur sunt că, din familie „reacționară” fiind, m-am bucurat. Îmi amintesc însă bine mitingul de doliu, la liceu. La Clasic elevii nu erau mulți. Sala de gimnastică și festivități, actualmente a Casei Studenților, era încăpătoare. Mai bine de jumătate rămăsese neocupată după ce ne-am adunat. S-a întâmplat ca tocmai atunci un iluzionist, care-și zicea
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4311_a_5636]
-
războiului, contribuind, vizionar, la închegarea identității europene. Întoarcerea în Austria devastată a fost primul cutremur. Împăratul părăsea țara devenită Republică - într-o gară în care soldații și impiegații nu știau dacă să mai dea onorul, și unde o bătrânică în doliu, venită de departe să-l mai vadă o ultimă oară pe împăratul „ei”, plângea lângă trenul cu perne sfâșiate de junghere. De pe terasa conacului vechi pe care și-l cumpărase în Salzburg, Zweig putea zări Berchtesgaden. Putea să vadă „războiul
Culorile Europei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4327_a_5652]
-
4 iunie 1920, când a fost semnat Tratatul de la Trianon. "Tratatul de pace de la Trianon este unul ridicol. Niciodată în lume nu a fost un popor mai umilit decât al nostru, la Trianon. Ziua de astăzi este o zi de doliu, nu o sărbătoare. Nu trebuie să ne plecăm capul, ci să stăm cu fruntea sus și să luptăm zi de zi pentru a ne atinge țelurile, să câștigăm drepturile maghiarilor în teritoriile rupte. Mesajul meu pentru frații noștri care trăiesc
Csibi Barna: "Inima Ţinutului Secuiesc bate în maghiară" () [Corola-journal/Journalistic/44534_a_45859]
-
Covrig Roxana Analistul Bogdan Chirieac a comentat, joi, protestele violente din Ucraina. Deși este zi de doliu național, lunetiștii au tras asupra protestatarilor, iar polițiștii continuă asaltul. Bogdan Chirieac a declarat, în cadrul emisiunii "Previziunile Zilei", de la Antenă 3: "Mie îmi este teamă că va izbucni un război civil acolo, care va continua cu un război de secesiune
Chirieac: "Îmi este teamă că va izbucni un război civil" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/44753_a_46078]
-
că așa țineau nunțile în acele vremuri, nu ca acum, trei ceasuri, că așa-i modern. Vasile a avut grijă de socrii lui căci soția lui a murit de tânără făcând stop cardiac. După ce și-a înmormântat soția, a ținut doliu trei ani, nu unu, apoi s-a recăsătorit tot în Tungujei, cu o fată care avea o fată din flori. Copii nu a mai avut, dar a avut grijă de socrii lui ca de ochii din cap. Toată viața a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
te Îmbia să părăsești În grabă camera de hotel. Am Început un schimb de cuvinte banale, cu femeia de pe bancă. Era dintr-un sat de pe lângă Constanța și eram cazate În același hotel, dar pavilioane diferite. Cum observasem că este În doliu, nu m-am putut abține să o Întreb, de ce este În negru. A oftat așa de greu, apoi a zis cu amărăciune... După o soră de a mea...era mai mare doar cu trei ani, și am pierdut-o de
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
un spectacol vesel. Nu s-a mai întâmplat însă același lucru atunci când, în 1919, am asistat la defilarea trupelor aliate pe Champs Elysées. Inima națiunii sângera și cine oare ar putea fi sigur că ea nu continuă a fi în doliu și azi? Politica în general, inclusiv politica internațională, va părăsi cabinetele oamenilor de stat. Omul de pe stradă va juca, în continuare, un rol important; el va aduce în politică toate pasiunile, instinctele, prejudecățile, dar și întreaga sa ignoranță; acest fapt
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
vrăjit. Ceea ce va marca diferența între războiele din trecut și cele din viitor vor fi dușmăniile pe care primele le vor lăsa în urmă, tocmai pentru că ele vor amplifica sentimentul național. Nu va fi cătun în care să nu fie doliu, iar țările ar putea fi devastate. Talleyrand spunea că ar trebui să se renunțe la ură; din nefericire, unora chiar le place să dușmănească, făcând din ură un principiu al energiei. Trebuie așadar să căutăm se pare însă că în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
care trebuia neapărat să-l consume. Se îmbrăcă repede cu o bluză neagră și o pereche de pantaloni de aceeași culoare. Se strâmbă în oglindă văzându-și imaginea desprinsă parcă dintr-o secvență dintr-un film de înmormântare. „- Tu porți doliu? Te văd mereu îmbrăcată în negru.” Își aminti că-i spusese într-o zi o cunoștință întâlnind-o întâmplător prin oraș. Nu, nu purta doliu. Aceea era culoarea care o atrăgea de fiecare dată când își cumpăra un obiect de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
văzându-și imaginea desprinsă parcă dintr-o secvență dintr-un film de înmormântare. „- Tu porți doliu? Te văd mereu îmbrăcată în negru.” Își aminti că-i spusese într-o zi o cunoștință întâlnind-o întâmplător prin oraș. Nu, nu purta doliu. Aceea era culoarea care o atrăgea de fiecare dată când își cumpăra un obiect de îmbrăcăminte. Poate că în acele momente, în subconștient, mintea ei făcea corelația cu moartea sufletului. Cum poate muri sufletul în timp ce trupul se mișcă nestingherit prin
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Materie că a îngenunchiat cu ea Forma și se roagă în doi, înălțându-și inima către Dumnezeu. Și acum începe să vorbească ceva despre copilăria sa, de acea copilărie ce părea uitată. Dar trecând peste durere, nu au lăsat neobservat doliul servitoarei și excesele ei de durere și aceasta, dezvăluindu-le certe indicii care dormitau în amintirile lor și, dându-le viață prin asocierea lor în contextul acestei stranii dureri a sărmanei Petrilla, le-a făcut să licărească trista și dureroasa
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
durere și aceasta, dezvăluindu-le certe indicii care dormitau în amintirile lor și, dându-le viață prin asocierea lor în contextul acestei stranii dureri a sărmanei Petrilla, le-a făcut să licărească trista și dureroasa realitate pe care un așa doliu o incumbă. Și vine o zi în care don Avito o cheamă, o interoghează pe servitoare, și vine păcătoasa confesiune și sărmana fată se inundă de plâns iar sărmanul bărbat, simțindu-se bunic, o consolează cu blândețe: Nu face caz
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
loc” ale corului (stasimonă; în sfârșit, când acțiunea se află la deznodământ, corul părăsește orchestra, tot cântând (exodosă. Cântecul dialogat între cor și personaje se numește komos și este intonat în timp ce acestea din urmă își lovesc pieptul în semn de doliu. Se întâmplă uneori ca un personaj să intoneze singur sau în duo un cântec ce îi subliniază sentimentele. Aceste solouri se numesc monodii. Fiecare cor este deosebit, manifestându-se ca o personalitate aparte, marcată de vârstă, sex, situație socială, aprobând
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
sau credibilă de fapte (exemplul tipic îl constituie Oedip rege de Sofocleă. Cea mai veche ocurență a scenei de recunoaștere păstrată este cea a Choeforelor 2. Oreste crede că o va găsi pe Electra într-un cortegiu de femei în doliu, din care tânăra se detașează prin profunzimea suferinței sale. Spusele femeilor îi confirmă ipoteza. De partea sa, Electra este angajată într-o adevărată muncă de recunoaștere din momentul în care descoperă semne revelatoare ale întoarcerii fratelui ei la mormântul lui
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
blând? stea, Ce-n cartea veciniciei eunit? cu-a lui nume, ?? pentru el s-aprinde lumină ei de nea " (Povestea magului c???tor În stele) Când timpul destinat vie?îi s-a scurs, atunci steaua se stinge: „Îmbrac?-te În doliu, frumoas? Bucovin?, Cu cipru verde-ninge antic? fruntea ta; C-acum din pleiada-?i auroas???i senin? Se stinse un luceaf?r, se stinse o lumin?, Se stinse-o dalb? stea! " (La mormântul lui Aron Pumnul) Cel ce aprinde steaua d
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
deja, pectoralii, iar plămânii încercară să încheie un iluzoriu pact de neagresiune și respirația deveni sacadată, pentru a nu bomba mult prea mult pieptul. Curios, dar peretele acela îl fascina. Înainte de a închide ochii, și-o imagină pe Amalia în doliu, presărând o mână de țărână peste sicriul acoperit, ștergându-și nasul cu o batistă mare, albă, și aruncând ocheade preotului grăbit. Vru să înjure din nou, dar pereții făcură în așa fel încât să se apropie cât mai repede unul
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de la biserică în care arde „toiagul”, o spirală obținută din topirea a nouă lumânări, toiag ce are menirea de a-i lumina drumul în cealaltă lume. Decesul este anunțat prin tragerea clopotelor de la biserică de trei ori pe zi, prin doliul așezat deasupra ușii de la intrare. Femeile poartă părul despletit și sunt îmbrăcate în negru, iar bărbații nu se rad 40 de zile. În cameră sunt acoperite cu ștergare oglinzile sau alte obiecte „de bine”. Rudele mortului pregătesc cele 24 de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
prostovan, tip Becali, nici eventuale inspirații de "sorginte dacică" nu pot justifica monstruozitatea gestului imund. Așadar, oricât mă voi mai tăvăli în chinuri, daca ai ales să te sinucizi înjunghiindu-mă, pentru mine ești mort. Nu voi ține slujba. Nici doliu!”, a scris Mircea Badea pe Facebook. Coincidență sau nu, Oreste Teodorescu a postat un mesaj asemănător cu două ore înainte ca Mircea Badea să o facă. Îmi iubesc prietenii și o voi face toată viața, dar când se întorc împotriva
Postări ciudate ale lui Badea și Oreste: Pentru mine ești mort by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71932_a_73257]
-
parc al nimănui, cu alți puști de vîrsta mea și apare sectoristul. Îl cheamă deoparte pe cel mai mare dintre noi, pe Roger, care ia și mingea cu el. Pleacă sectoristul și Roger ne spune că a intrat România în doliu, adică nu se mai joacă fotbal. Mă duc acasă și anunț că România a pățit-o. Fum și un vag miros de mucegai: fumul de la țigări, mirosul de mucegai de la hainele unora dintre musafiri care de-abia ce se întorseseră
Bucureștiul și Medgidia acum 40-50 de ani by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8740_a_10065]
-
excelent catalizator al unui asemenea gen de fantezie evocatoare: "Așteptăm gîtuiți de emoție. / În sală e miros de tutun și carbid. / lovim puternic din palme; deodată / lumina se stinge și ușile se închid.// Pe pînza ca o batistă uriașă de doliu / apar maimuțe, lei, rinoceri, / admirăm piramidele grave/ și faraonii desgropați din tăceri.// După pauza de zece minute / vasul Titanic se scufundă în ocean / în timp ce orchestra adunată pe punte / suflă din alămuri cu mare élan" (De pe vremea filmului mut ).O copilărie
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
Spre deosebire de expresioniștii rurali ai generației șaizeciste, Petre Stoica transcrie însă o descompunere a lor lentă, cruțătoare, un apocalips blînd: "Plouă argintiu și toate se înnegresc / și lemnul crucii și chipul tău de fecioară / perdeaua atîrnînd afară putrezește - e steag / de doliu albinele au băut polen otrăvit / vine seara cu lumini de mucegai și rugină / cresc bureți pe indicatoarele drumurilor / și bîjbîim deodată în somn" ( Și cînd ne trezim). Sub aspectul calm, sub tonalitatea ușor glumeață prin incredulitate transpare un derizoriu dezamorsat
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]