9,274 matches
-
faimos canal de televiziune, ce fojgăiau prin preajma cupelor cu șampanie, a abordat-o cu senzual aplomb pe redactoarea volumului cu nemuritoarea întrebare: "V-aș ruga să-mi spuneți, autorii mai sunt în viață?" Plină de umor, aceasta a replicat: Sunt, domnișoară, sunt! Cum să nu fie! Doar că au plecat puțin să se uite la televizor!"
Rița-veverița reporterița by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16977_a_18302]
-
un cap de biet om lipsit de interes, dacă nu e bine făcut. Brâncuși gândea dimpotrivă că, în primul rând, capul trebuia să fie o operă de artă desăvârșit făcută, indiferent de situația în care este pus. Este cazul capetelor Domnișoarei Pogany, foarte bine lucrate, perfecte, care trebuie să atragă imediat prin această perfecțiune a lor. Dacă o găsești pe Domnișoara Pogany într-un pod de casă, vei spune, "iată e aici ceva frumos!" - nu are nevoie de un soclu. Dar
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
capul trebuia să fie o operă de artă desăvârșit făcută, indiferent de situația în care este pus. Este cazul capetelor Domnișoarei Pogany, foarte bine lucrate, perfecte, care trebuie să atragă imediat prin această perfecțiune a lor. Dacă o găsești pe Domnișoara Pogany într-un pod de casă, vei spune, "iată e aici ceva frumos!" - nu are nevoie de un soclu. Dar dacă te hotărăști să o pui pe un soclu, trebuie ca soclul tău să fie și el o operă de
O convorbire cu Serge Fauchereau by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/17029_a_18354]
-
să înnobilăm gândurile ascunse ale celor ce ni se împotrivesc... La cei mai drastici și mai puri intelectuali din epocă, observasem mai demult o anume tandrețe sumbră, o duioșie prefăcută, în contul unui ideal uman abstract. Ceva ca apucăturile unor domnișoare de pension citind numai aventuri nobile și curate din nemuritoarea Bibliotecă roz, cititoare speriate și fidele ale unei existențe în care turpitudinile, mizeriile, nerușinările materiei în plină evoluție, nu erau vrednice de arătat tineretului studios precum și oamenilor de treabă. Din
Somonii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15831_a_17156]
-
și care, în anii următori, cine știe, ar ajunge une grande dame de salon littéraire; nu m-aș mira, repet, dacă "bubuitorul" prozator al Brăilei, cu bărbăția și cavalerismul lui, o clipă uitat, nu se va apleca asupra teribilei, intratabilei Domnișoare de la R.l. (că așa ne trebuie!) și îi va săruta mâna cu respect. Non decet, spuneau presupușii noștri strămoși. Că nu se face. Nu se cuvine. Câte o nemernicie. Măcar aceste două cuvinte de bază ale civilizației să le cunoască
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
București, în jurul anilor 1850, Karl Storck (originar din Hessen), ctitorul unei școli de sculptură românească prebrâncușiană. Fiul acestuia, Frederick Storck - tot sculptor - i-a fost apropiat lui Constantin Brâncuși, de la care a primit trei sculpturi, printre care o variantă a Domnișoarei Pogany, păstrată un timp la Muzeul "Storck", apoi la Muzeul Național de Artă al României. Frederick Storck, căsătorit cu pictorița româncă Cecilia Cuțescu, a fost prieten cu Jean Bart, după moartea lui ridicându-i, la mormântul din cimitirul Bellu, un
Urmașii lui Jean Bart by Constantin Mohanu () [Corola-journal/Journalistic/15845_a_17170]
-
Nu cumva doamna Camelia însăși este cea care semnează și Nelu din Pașcani, și Ștefan din Brăila, multiplicându-și identitatea, ca Fernando Pessoa? La mica publicitate găsim și adieri de poezie: "Blondă superbă, ochi albaștri, ofer clipe de vis."; " Două domnișoare tinere oferim clipe de extaz la infinit." etc. "La infinit" este o exagerare, dar în poezie se admit exagerările. Îmbunătățire bruscă Există aparate (de fabricație românească) pe care le poți pune în funcțiune doar dându-le un pumn zdravăn. Ceva
Ochiul magic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15861_a_17186]
-
în mod minor (Mémorial sur le mode mineur) a apărut în 1946, în condițiile cunoscute de după război, la editura pariziană "Le Jeune Parque", într-un tiraj confidențial. Editura "Compania" propune în această toamnă o ediție integrală, tradusă de Anca-Maria Christodorescu. Domnișoara Miallaret Și-acum să ne ducem cu gîndul la jumătatea secolului al XIX-lea. Ne aflăm la Viena. O ploaie măruntă. Una din acele ploi de toamnă care-l udau pe Mozart atunci cînd, bolnav, se ducea să dea lecții
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
atunci cînd, bolnav, se ducea să dea lecții în oraș, se revarsă acum asupra unei persoane încă tinere, care iese foarte grăbită de la poștă. Ține în mînă un plic pe care se poate citi: Mademoiselle Miallaret. Post restant. Foarte nerăbdătoare, domnișoara Miallaret deschide scrisoarea și o citește din mers, fără însă a încetini pasul. Este așteptată. Familiei care a angajat-o (și care, de altfel, este încîntată de serviciile ei) nu-i place ca ea să lipsească prea mult. Familia despre
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
încetini pasul. Este așteptată. Familiei care a angajat-o (și care, de altfel, este încîntată de serviciile ei) nu-i place ca ea să lipsească prea mult. Familia despre care vorbim este o familie de străini. Cînd, împinsă de nevoie, domnișoara Miallaret s-a angajat la ei ca guvernantă, ceea ce i-a prins foarte bine, tinerei franțuzoaice i s-a părut că pășește în necunoscut, că descoperă un neam și o nație despre care nici o ființă cultivată nu auzise vreodată. Închipuiți
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
cel bătrîn (se numește Cantacuzino) e foarte bolnav. Soția și copiii așteaptă clipa în care se vor putea întoarce în țara pe care au părăsit-o. Dar mai întîi trebuie ca tatăl suferind să fie bine îngrijit de medicul vienez. Domnișoara Miallaret s-a atașat de toți membrii familiei, care o iubesc și au deplină încredere în ea. - Mai vorbiți-ne despre Franța, vorbiți-ne despre Paris. Fremătînd, micul grup se adună în jurul tinerei. Se vaită toți de soarta țării lor
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
Fremătînd, micul grup se adună în jurul tinerei. Se vaită toți de soarta țării lor, altădată călcată de năvălitori, iar acum, în plină epocă de eliberare, incapabilă să-și găsească drumul pentru a se bucura de independență. Întoarsă în camera ei, domnișoara Miallaret scrie cu febrilitate și fervoare. Povestește. Transcrie plîngerile pe care le-a auzit. Și astfel stîrnește curiozitatea corespondentului ei secret, care e profesor. "Franța locuiește la etajul cinci", va spune mai tîrziu Michelet. Pe vremea cînd enunța acest adevăr
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
a auzit. Și astfel stîrnește curiozitatea corespondentului ei secret, care e profesor. "Franța locuiește la etajul cinci", va spune mai tîrziu Michelet. Pe vremea cînd enunța acest adevăr, adresîndu-se sărăntocilor care sînt adesea făuritorii istoriei, încă nu existau ascensoare. Iar domnișoara Miallaret îi scria chiar lui Michelet, apostolul libertății. Grație ei, Michelet a descoperit România și a unit destinul acesteia cu destinul eliberator al Franței. Da, Michelet, iar mai tîrziu Edgar Quinet, care s-a însurat cu o româncă. În ceea ce
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
libertății. Grație ei, Michelet a descoperit România și a unit destinul acesteia cu destinul eliberator al Franței. Da, Michelet, iar mai tîrziu Edgar Quinet, care s-a însurat cu o româncă. În ceea ce mă privește, mi-ar plăcea ca amintirea domnișoarei Miallaret să fie mai prețuită la noi. E adevărat că n-a pus niciodată piciorul pe pămîntul nostru și că, pe de altă parte, nu mai e azi decît o văduvă calomniată, pe care cîțiva critici care voiau să se
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
l-am văzut niciodată, adăuga ea, și-mi va fi greu să cîștig pentru amîndoi, căci cursul pe care-l ține la Collège de France e mereu suspendat. Chiar și studenților lui le vine foarte greu să-l apere. De îndată ce domnișoara Miallaret s-a întors la Paris, Michelet a aflat multe despre România, pe care ea o lăuda fără încetare, deplîngîndu-i soarta potrivnică. Din interesul astfel stîrnit în sufletul lui Michelet s-au ivit primele noastre relații politice cu Franța. Pentru
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
-o de Franța, și asta pentru totdeauna. Începînd de-atunci, mulțumită lui, mulțumită lui Quinet și multor altora, Franța a devenit ca o a doua patrie, nedespărțită de inima noastră. Și atunci de ce să ne încăpățînăm s-o uităm pe domnișoara Miallaret? De ce scriu eu "Niezsche" fără "t" De cîteva zile părinții mei, sora mea și cu mine ne aflăm la Vallombrosa. Suferința care mă copleșea și starea mea de agitație îi hotărîseră pe ai mei să facem o călătorie în urma
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
nu știi ce-a fost: crimă, rețea de droguri... V. S.: M-a frapat la Ovidiu al dumitale, exact invers celor care s-au declarat lezați de înjurăturile din film, ingenuitatea aproape angelică a personajului, care se rușinează ca o domnișoară cînd îl aude dimineața pe Ivanov vorbind porcos, care își face cruce cînd dubița trece pe lîngă o biserică... C.P.: Reflecția asupra compromisului, asta am vrut și sper că am reușit să declanșez în spectator. Chiar dacă nu pe loc, la
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
ca să stric sau să îmbunătățesc, dar ceea ce se numește estetică, în general, nu mă interesează. Așa se formează poemul și ajungi acolo unde vroiai și... Inserați în poemele dvs. multe nume proprii, cum sînt studenta Leonie, Laura Wierme, Alexiou sau domnișoara Taup. Au existat cu adevărat aceste personaje sau sînt pure creații? Sînt niște fantome, dar care sînt, probabil - probabil, pentru că n-am lucrat cu mintea expres -, făcute pe baza unor nume reale. Se poate întîmpla ca numele Taup, care nici
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
sau că îi alint, ca tata. Și mai era un avocat, Elefterescu, care avea doi copii de vîrsta mea. Una nu era de vîrsta mea, mi se pare că era studentă. Acum eram mai mare, aveam vreo șapte ani. Și domnișoara asta, Elefterescu, avea încredere în mine că n-o să spun nimănui și mă trimitea la un grec, dl Aristide, care era foarte drăguț, un tînăr student, și care nu mai știa cum să-mi mulțumească pentru că-i aduceam mesajele de la
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
fi vorba în continuare nu sînt în nici un caz niște duduci în sensul peiorativ al cuvîntului, mai bine zis nu sînt cu adevărat așa ceva, pentru că undeva la suprafață atît Doina Ioanid, cît și Simona Tache mimează foarte bine rolul unor domnișoare de pension dedate la scrisul pentru oamenii mari. Amîndouă nu se feresc de o anumită ușurătate, nu se feresc de a ieși în lume cu niște cărți subțirele, de cîteva zeci de pagini care le pot descalifica în ochii literaților
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
și să-l iubească". Dacă scrisorile lui Frank Doel sunt la început doar profesionale și protocolare, încet și greu, dar profund și discret, ele devin amicale, de n-ar fi să luăm în seamă decât formulele de adresare: de la ,,Doamnă", ,,Domnișoară Helene Hanff" se trece, după o bună bucată de vreme și la inițiativa autoarei, la firescul ,,Dragă Helene". Pe lângă detaliile tehnice legate de cărțile comandate/expediate, încep să apară, cu parcimonie, amănunte despre familie: soția, fiicele, sănătatea, colegii de serviciu
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
șansă de opțiune în materie de mărci de ciocolată. N-am nici un chef de ciocolată ,,Poiana", n-o recunosc drept ,,a mea", dar și mai puțin chef am să-mi spună oricine tu. La fel procedează cu noi și dezinvoltele domnișoare de la buletinele ,,Meteo". Parcă le aud: ,,Ești bucureștean, să-ți iei azi umbrela, dacă vrei să nu te plouă". Mulțumesc pentru sfatul util, dar întreb: pe ce bază sunt tutuit? Zglobia Iulia, fata de la ProTv (cel mult treisprezece ani, după cât
De ce ne tutuiți? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15696_a_17021]
-
seve arhaice și amator de voluptăți balcanice. Pentru că, trebuie să o spunem, harul scriitorului, pare să coboare dintr-un basm al cuvintelor vrăjite, trecînd prin opurile evului de mijloc, prin Anton Pann și Țiganiada, Arghezi și Ion Barbu (acela din Domnișoara Hus), și ajungînd pînă la Tache de catifea al lui Agopian. Meșteșugitele și pline de osîrdie isprăvi ale iscusitului Zăpodie dau la iveală, pe lîngă spectacolul lingvistic, un remarcabil spirit ludic și o extraordinară inventivitate atunci cînd este vorba de
Femeile mănîncă bărbați? by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15672_a_16997]
-
boală ereditară. Orbirea care-i pe cale să o doboare și pe ea și împotriva căreia luptă din răsputeri. Ajutată de cîțiva binevoitori printre care o colegă de fabrică - formidabilă evoluție în această postură a ardentei glaciale Catherine Deneuve (nu întîmplător Domnișoară din Rocheford cîndva adăpostită de Umbrelele din Cherbourg), un șef de tură/ Jean-Marc Barr, un șofer îndrăgostit/ Peter Stormare. Apropiați îi sînt și proprietarii rulotei în care locuiește, un cuplu format dintr-o blondă cheltuitoare și un polițist slab de
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
a oferit germanilor, ci germanii l-au cerut... Deși nu putem forța interesul străinilor pentru literatura românească, avem posibilități să-l deșteptăm... Dar aici ar trebui să intervie statul, și statul nostru mai curînd va întreține la Paris treizeci de domnișoare, decît să subvenționeze o traducere din Eminescu, în nemțește sau în englezește". În partea a doua a acestui răspuns al anchetei revistei Facla mărturisea că maeștrii săi români sînt Sadoveanu, Creangă și Caragiale, citindu-i cu interes pe Hortensia Papadat-Bengescu
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]