1,794 matches
-
oricum ar fi, în ceea ce privește fundamentalul, nu prevăd necesitatea de a efectua vreo schimbare, Și în opinia dumneavoastră fundamentalul este, L-am discutat și ne-am pus de acord, domnule președinte, să izolăm populația, să-i lăsăm să fiarbă la foc domol, mai devreme sau mai târziu vor începe inevitabil să aibă loc conflicte, ciocnirile de interese se vor succeda, viața va deveni tot mai grea, în scurt timp gunoiul va invada străzile, imaginați-vă, domnule președinte, cum va fi totul dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
a străzilor pustii doar iluminatul public slab pe care nimeni nu-și aminti să-l readucă la normalul din fiecare noapte. Vom afla până la ce punct trăia orașul când întunecimile intense ale cerului vor începe să se dizolve în mareea domoală de albastru profund pe care o vedere bună ar putea deja s-o distingă urcând de la orizont, atunci se va vedea dacă bărbații și femeile care locuiesc în apartamentele din aceste clădiri vor pleca la serviciul lor, dacă primele autobuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
singur lucru e de făcut, Care, dacă chiar acum mi-ați spus că nu folosește la nimic orice am face, Să ne rugăm să dea rezultate tactica definită de prim-ministrul, Care tactică, Să-i lăsăm să fiarbă la foc domol, a spus el, dar chiar și asta mă tem serios că se va întoarce împotriva noastră, De ce, Pentru că ei vor fi cei care vor orienta fierberea, Atunci încrucișăm brațele, Să vorbim serios, domnule ministru, este oare guvernul dispus să termine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Îți amintește de un port de pe coasta de sud a Angliei. Iar trei zile mai târziu s-a stârnit o furtună pe mare. Pe cer alergau unul după altul nori cenușii. Apoi vântul s-a mai potolit și apa era domoală și albastră. Pacificul are un aer mai dezolant decât alte oceane. Spațiul pare mai vast și călătoria cea mai banală pe valurile lui îți dă sentimentul aventurii. Aerul pe care-l respiri e un elixir care te pregătește pentru lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ca acela pe care Dante Îl văzuse la statuile zeițelor antice. Îl fixă pentru câteva clipe, iar apoi Își Întinse brațele cu moleșeală. Priorul căzu În genunchi În fața ei. El Îi simți mâinile atingându-i ceafa, iar apoi atrăgându-l domol către buzele deschise. Gura ei avea gust de somn și de miere. Dante se lăsă În voia sărutului cu voluptate, Încercând să stingă surâsul acela care Îi răsărea mereu În fața ochilor. Respirându-i suflarea, Începu să Înlăture vălul subțire care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
te întorci fără a o ucide pe Euridice. Jean-Luc Godard 1. ÎNTR-O ZI DE OCTOMBRIE Când cei doi actori și-au cumpărat pământul pe care acum se află casa și grădina - locul se găsește undeva la poalele unei coline domoale, în margine de Snagov -, suprafața, în întregimea ei, era un peisaj viu, în care coasa nu intrase de mult, hălăduiau meri bătrâni, umbră lângă umbră, caprifoiul înflorea fericit și greu peste buruieni, via urca pe copaci, până spre vârf. Florile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
-o eu, ușor curgător; ci, dacă o răcnești, așa cum fac mulți dintre actorii ăștia, mai bine îl pun pe crainicul orașului să-mi recite versurile. Nici nu despica văzduhul cu mâinile, așa, de parcă ai tăia lemne, ci fii în totul domol: căci, chiar în mijlocul torentului, al furtunii și - ca să zic așa - al vârtejului pasiunii, trebuie să dobândești și să arăți o cumpătare care să-i dea moliciune. O, mă doare în suflet când aud câte un gură-spartă cu căpățâna împerucată sfâșiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
unde Witherspoon se apleca deasupra copiilor săi atici, Whig și Clio, ca o cloșcă neagră, unde negrul șarpe gotic al râului Little se Îmbârliga spre Cuyler și Patton, iar acestea, la rândul lor, proiectau misterul peste panta placidă ce cobora domol spre lac. Princeton, văzut la lumina zilei, i s-a Înfiltrat treptat În conștiință: West și Reunion, cu arhitectura anilor șaizeci, Clădirea Șaptezeci și Nouă, arogantă, din cărămidă roșie, Upper și Lower Pyne, ca două aristocrate elizabetane nu prea mulțumite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
de fotbal și aș face și alte chestii simple și firești. — Amory! a zis exasperat Kerry. Te Învârți În cerc și-atâta tot. Dacă vrei să fii remarcat, du-te În lume și fă ceva; dacă nu, las-o mai domol. A căscat puternic. Hai, să lăsăm fumul să plutească În voia lui. Să ieșim și să căscăm gura la antrenamentul fotbaliștilor. Treptat, Amory a acceptat punctul acesta de vedere, hotărându-se să-și inaugureze cariera abia toamna viitoare, și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ăsta Îngrozitor de pași... Pe urmă târșâitul s-a apropiat brusc și un nor negru s-a așezat peste lună. Când lucirea palidă a conturat din nou cornișele, târșâitul ajunsese deja În dreptul său și Amory a crezut că aude o răsuflare domoală. Brusc, și-a dat seama că pașii nu erau În spate, nu fuseseră niciodată În spate, ci erau În față, iar el nu fugea de ei, ci Îi urma... Îi urma. A Început să alerge orbește, cu pumnii strânși, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
-i fim prin preajmă. ― Ce mai este pe la Botoșani, puiule? mă întreba când reveneam din vacanță. ― Sunt toate bune. ― Așa gândeam și eu, ce li se poate întâmpla lor? Dar, ia spune-mi, dealurile...Dealurile, puiule, sunt tot așa de domoale și de verzi? PAGINĂ NOUĂ VALENTIN SILVESTRU Te privea cu asprime ascunsă după un zâmbet de Sfinx misterios și ironic. ― A venit Silvestru, spunea câte unul care privea în sală prin găurica din cortină și ne trecea pe toți un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
capul, fir-ar el să fie... Ce mai faci, maestre, cum o mai duc copiii, ești bine, ai grijă, eu ce să-ți spun, mă duc acuma acasă și te mai sun, maestre. Nu știu când a închis, plângea când domol, când în hohote, făcea planuri și se prăbușea, era singur și nu-l putea ajuta acum nici unul dintre căluții pe care îi îngrijise ca grăjdar, nu-i puteau da o mână de ajutor nici unul din sutele de mii de copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
mai pune niște apă, mai avem doi la masă. Episodul 9 Poftă bună! După ce sfârși de supravegheat personal câteva mici operații de dregere și conturare pe deplin a gustului ciorbei, aruncând cu mâna lui câțiva pumni de pătrunjel proaspăt în domolul clocot final, responsabilul le făcu semn celor doi pământeni să-l urmeze, îndreptându-se spre uriașul hangar unde așteptau, frumos așezate la mese și jucându-se nerăbdător cu lingurile de aluminiu, ființe mediocre. La apariția lui, clinchetul vesel încetă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Linia vieții Elena Marin Alexe Mi se incălzesc mâinile la flacăra domoală a rugăciunii, care se zbate atinsă de neputință, printre bobițele fierbinți, stropșite în palmele stinghere, înghețate. Odată pornit, potopul lacrimilor își croiește vad, pe făgașul abia schițat spre linia vieții, până la finalul comediei umane, atât de ușor de atins, dar
Linia vie?ii by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83342_a_84667]
-
curg - Ca un dulău trântit pe-o labă, Vechi burg de-amurg, în țara șvabă. Pentru că tonurile erau, pe rând, vesele, / Solemne, îngrozitor de triste. Longfellow (Sclavul cântând la miezul nopții) (engl.). Scări, unghiuri, porți! În prag de ușe. O troli domoli, o troli cu gușe, La ce vărsări, ca de venin, Vis crud striviți și gând cretin! Stângi cuburi șubrede, intrate, De case roșii, zaharate; Verzi investiri, prin cîte-un gang, Sub ceasuri largi - balang, balang! RIGA CRYPTO ȘI LAPONA ENIGEL Baladă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
În ritmuri largi și grave, de corul sferelor. Pe Calichor, în templul încins de roci calcare, Acolo te așteaptă, cucernic, dorul meu; Acolo vei ajunge în Marea Noapte, greu De gânduri, de neliniști, de-adîncă-nduioșare. Mă vei urma... Cuvântul va depăna domol Povestea fără nume a Nunții Subterane Uimit, îți vei cuprinde supremele arcane Din culmi nebănuite și limpezi de simbol. Iar când, topit în apa adâncilor mistere, Zeiței chtoniene întreg te vei fi dat, Cu mâini îngemănate și gând cutremurat Îți
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Acasa > Literatura > Proza > DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEȘTE RAPID SE RESPIRĂ Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Câtă iubire poate imploda într-un om, când printre apele limpezi ale gândirii fără gânduri, acea gândire în inimă
DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEŞTE RAPID SE RESPIRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362759_a_364088]
-
și refracții ale luminii a două ființe într-un cuplu care armonizează energiile în ambele entități. Mai pe "pământenește" spus, nu am găsit bucuria deplină a unei iubiri vorbitoare blând în tăcerea ei, a unei iubiri care știe să cânte domol ca apele izvorului cunoașterii când abia răsărit, soarele îi sărută genunchiul fragil în plină rugă a vadului de a-l păstra lin, strălucitor și alb între brațele lui șerpuitoare. Nu m-am îndepărtat de oameni și nu o voi face
DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEŞTE RAPID SE RESPIRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362759_a_364088]
-
sau păsări de zăpadă, sau ce-mi va naște gândul prin iarba jocului acelui copil pe care cred că l-am părăsit prostește privind prea mult spre lume, spre exterior. Anne Marie Bejliu, 21 noiembrie 2016 Referință Bibliografică: Despre iubire domol se gândește rapid se respiră / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2152, Anul VI, 21 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
DESPRE IUBIRE DOMOL SE GÂNDEŞTE RAPID SE RESPIRĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362759_a_364088]
-
îmi poartă noroc. Era luni, într-o zi de treisprezece. Totul a înghețat, doar în viața mea s-a aprins o flacără. Fiecare zi avea alt chip. Povesteam ore în șir îmbrățișați și sobindu-ne din priviri. Când gerul era mai domol ne aruncam în zăpadă. Ne jucam până ce soarele asfințea. Nu mai eram singur. În primăvară i-am promis Anei că o să ne mutăm la oraș. Urma să-mi caut un loc de muncă spre a intra în rândul lumii. Când
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
Filologiei timișorene să prezentăm omagiile noastre distinsului profesor și doamnei sale. Scena a avut loc în cabinetul directorului Casei de Cultură, o încăpere mică, nu prea potrivită pentru ceea ce ne-am propus, așa că ne-am înfățișat pe rând, eu, mai domol din fire, rămânând la urmă. Am fost prezentat inițial doamnei, care stătea plictisită în scaunul biroului directorului Casei de cultură, apoi rectorului, care mă cunoștea, evident, dar n-a catadicsit să-mi întindă mâna. I-am bâiguit câteva cuvinte de
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
ei. Afară se lăsase seara deja. Nu mai ningea! Cioban începu să schelălăie prelung, încercând să se smulgă din lanțul care îl ținea legat. Poarta se deschise iar un vlăjgan deșirat se strecură ca o umbră, liniștind câinele cu voce domoală. Bătu în ușă și începu să cânte tare, cât îl țineau plămânii, singura colindă pe care o știa „Am plecat să colindăm”. - Ești acasă, bunico? - Boierii nu-s acasă, îi strigă din poartă o tânără nurlie care i se alătură
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
sale devin o adevărată oază de liniște, o mare binefacere pentru cei însetați de frumos, de calm, de acele valori date omului din vremurile dintâi. Poezia sa are o muzicalitate liniștitoare, e de o aleasă bonomie, scrisă într-un grai domol, liniștitor. E o raritate ca în această epocă a vitezei, care ne dă senzația de vârtej, să întâlnești un poet care se așează pe marginea clipei pentru a adăsta să fie vizitat de imagini poetice rare, pline de farmec și
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
banga, /bungu, banga, /cșșșșș...!» (Sambă - din SÂrg, 43); ori: « În miez de fier și-n trup încins/aud cum se rotesc tăceri/de mâine așternut pe ieri, /de somn arhaic, fără vis. // Un cer de gură înstelat/îmi linge sufletul, domol, /din și bemol spre la bemol, /cu raze negre și scuipat. Se ruginește beznă-n cer; /n-am limbă, n-am, nu pot să-njur, /mi-e somnul greu și port în jur/doar fier și fier și fier și
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
Și Dorul din Poemul ce m-apasă. E-atâta arșiță acum când scriu! Prin tot ce sunt mă susură fiorul- Așa mi-a fost și mie dat să fiu, Să curg nestăvilit precum izvorul. Mă duce Gândul, cel cu pas domol, Spre Satul unde m-am născut dintâi, Mi-e Dor de Roua de la Sohodol, Curat ca ea, sufletul meu, rămâi... Referință Bibliografică: Roua Apusenilor... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1603, Anul V, 22 mai 2015. Drepturi
ROUA APUSENILOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362349_a_363678]