427 matches
-
Șaru Dornei este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Gură Hâiții, Neagră Șarului (reședința), Plaiu Șarului, Sărișor, Sărișoru Mare, Șaru Bucovinei și Șaru Dornei. La limita de vest a Județului Suceava în spatele Munților Calimani, în Depresiunea Dornelor - subdiviziunea Depresiunea Șarul Dornelor, care este un spațiu intramontan dominat de terase (șesuri ) cu un sol pietros și sărac, neprielnic agriculturii Comună Șaru Dornei se învecinează: Altitudinea minimă este la confluenta pârâului Borcut cu Râul Neagră Șarului și altitudinea maximă
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Gură Hâiții, Neagră Șarului (reședința), Plaiu Șarului, Sărișor, Sărișoru Mare, Șaru Bucovinei și Șaru Dornei. La limita de vest a Județului Suceava în spatele Munților Calimani, în Depresiunea Dornelor - subdiviziunea Depresiunea Șarul Dornelor, care este un spațiu intramontan dominat de terase (șesuri ) cu un sol pietros și sărac, neprielnic agriculturii Comună Șaru Dornei se învecinează: Altitudinea minimă este la confluenta pârâului Borcut cu Râul Neagră Șarului și altitudinea maximă în Pietrosul Călimanilor, respectiv
Comuna Șaru Dornei, Suceava () [Corola-website/Science/302003_a_303332]
-
(n. 26 aprilie 1931, satul Neagra Șarului, comuna Șaru Dornei, județul Neamț, astăzi în județul Suceava - d. 2 martie 2002, Mănăstirea Dornelor) a fost un cleric ortodox român de stil vechi, care a îndeplinit demnitatea de episcop-vicar al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România (1978-1985). s-a născut la data de 26 aprilie 1931, în satul Neagra Șarului din comuna Șaru
Cozma Lostun () [Corola-website/Science/311719_a_313048]
-
acestuia cu privire la schimbarea ecleziologiei. Noul mitropolit Silvestru nu i-a răspuns. Între anii 1985-1989, episcopul Cozma s-a aflat izolat în satul natal, fiind supravegheat permanent de către miliție. PS Cozma a plecat în satul său natal (Neagra Șarului), înființând Mănăstirea Dornelor și căutând să se alăture unei alte jurisdicții. Într-o scrisoare din 5/18 mai 1992, a anunțat că se separă de conducerea Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi a mitropolitului Vlasie Mogârzan. I-a acuzat pe ceilalți episcopi (în special
Cozma Lostun () [Corola-website/Science/311719_a_313048]
-
spiritual, mitropolitul Glicherie, nu al acestei noi "Biserici" pe care a creat-o acum Vlasie. Vlasie și cei cu el sunt o rușine pentru Ortodoxie!"" În anul 1995, episcopul Cozma a paralizat după un accident cerebral. Construcția bisericii de la Mănăstirea Dornelor a fost stopată. În anul 1997, relicvele mitropolitului Glicherie au fost exhumate și au fost găsite neputrezite, iar Sinodul condus de mitropolitul Vlasie l-a canonizat ca sfânt pe IPS Glicherie. Deși era bolnav și nu putea să meargă, episcopul
Cozma Lostun () [Corola-website/Science/311719_a_313048]
-
Pasul Bârgău") este o trecătoare situată, în grupa nordică a Carpaților Orientali în sud-estul Munților Bârgău, la o altitudine de 1201 m. Este situat pe drumul național DN17 (pe o porțiune suprapusă Drumului european E58) și asigură legătura între Depresiunea Dornelor și Depresiunea colinară a Transilvaniei. Trecătoarea este situată pe culmea dintre Măgura Calului (1229) - situată la est și Muntele Piatra Fântânele (1067) situat la vest. Cele mai apropiate stații de cale ferată se găsesc pe căile ferate secundare 502 - la
Pasul Tihuța () [Corola-website/Science/311451_a_312780]
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Pojorâta, județul Suceava. Pasul Mestecăniș se află în sud-estul Obcinei Mestecăniș, la o altitudine de 1096 m. Pasul asigura legătură între Depresiunea Dornelor și Depresiunea Câmpulung Moldovenesc. Aici, în inima Bucovinei, înconjurată de munți că o cetate se află Mănăstirea "Înălțarea Domnului", ridicată în cinstea fericiților intru adormire eroi, ostași și luptători români, din toate timpurile și locurile, căzuți pe câmpurile de luptă
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
în muzeu în anul 1992. Obiectivul are dimensiuni impunătoare; el a aparținut unor gospodari înstăriți, dovadă stând cele două cuptoare cu elemente de inspirație orășenească și foișorul larg de la intrare. Interioarele sunt amenajate cu obiecte decorative și utilitare specifice zonei Dornelor. Construcția avea rolul de locuință, fiind de tip cameră-tindă-cameră, specific zonei montane a Bucovinei. Temelia construcției este zidită din bolovani de râu, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din bârne de
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
și în spatele laițelor, pereții sunt acoperiți cu țesături de lână. La intrare, pe peretele vestic, în colțul format între ușă și peretele sudic se află un blidar așezat pe butuci, unde sunt așezate farfurii și străchini cu decorațiuni specifice zonei Dornelor. Crâșma este considerată unul dintre cele mai importante locuri ale unui sat, aici nefiind doar un loc de petrecere a timpului liber, ci și de întâlnire al sătenilor pentru a discuta diverse probleme. În zona de munte, unde casele sunt
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
a fost moș Iordache Pimen, de aceea crâșma mai este cunoscută și sub denumirea de Crâșma lui Moș Iordache. Cumpărată de muzeu, crâșma a fost reconstruită aici în anul 1998, amenajându-i-se interiorul cu mobilier și obiecte specifice zonei Dornelor și destinației sale. La momentul achiziției, construcția păstra unele elemente din perioada cât a fost folosită drept locuință: urmele unui perete dărâmat pentru mărirea spațiului tavernei și urmele cuptorului din aceeași perioadă, neexistând o încăpere cu rol de bucătărie. Această
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
plan tradițional de construcție de largă circulație în Bucovina. Construcția avea rolul de locuință, fiind de tip tindă-cameră, cu o cămară mică și prezintă un element nou arhitectonic - foișorul lateral de la intrare. În interior este amenajată cu obiecte specifice zonei Dornelor și cu inventarul de unelte folosite de bărbați pentru lucrul la pădure. Temelia construcției este din lespezi mari din piatră de râu prinse cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din piatră de râu. Locuința
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
și cel mai mic municipiu din județul Suceava. Vatra Dornei este cunoscută încă din secolul al XIX-lea, ca stațiune balneară și pentru practicarea sporturilor de iarnă. Municipiul Vatra Dornei este situat în partea sud-vestică a județului Suceava, în Depresiunea Dornelor, având următoarele coordonate geografice: 47° 21' latitudine nordică și 25° 22' longitudine estică. Vecinii orașului sunt următoarele comune: Pojorâta (la nord), Iacobeni (la nord-vest), Dorna Candrenilor (la vest), Șaru Dornei (la sud) și Dorna-Arini (la est). Localitatea Vatra Dornei este
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
fac parte din alcătuirea sa: Argestru, Roșu și Todireni. Vatra Dornei reprezintă o așezare depresionară tipic montană, fiind situată în partea de nord a Carpaților Orientali, la o altitudine medie de aproximativ 800 de metri. Orașul este dispus în Depresiunea Dornelor care are următoarele limite: Munții Rarău și Giumalău la nord-est (cu Vârful Bărnărel - 1.321 metri); Munții Călimani la sud (cu Vârful Dealu Negru - 1.302 metri) și Munții Suhard la nord (cu Vârful Runc - 1.149 metri). Geologia teritoriului
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
în partea de nord) și din roci de natură vulcanică (Munții Călimăni, în partea de sud). Municipiul este așezat la confluența râurilor Bistrița Aurie și Dorna. În afară de aceste două cursuri de apă principale, la confluența cărora s-a format Depresiunea Dornelor, localitatea mai este străbătută de câteva pârâuri: Argestru, Chilia, Colăcelul, Roșu, Negrești. Clima este una temperat-continentală, cu o temperatură medie anuală de 5,2 °C. În luna iulie media este de +15 °C, iar în luna ianuarie este de -6
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
amintirea ei, a decis ca apa lângă care s-a petrecut drama să poarte numele ei. O explicație științifică a toponimicului „Dorna” este greu de oferit. Dicționarul limbii române editat de Academia Republicii Populare Române în anul 1958, explică noțiunea „dornă” prin bulboană sau vale cu apă. Slavii au numit așezarea mlăștinoasă „dolină”, romanii au numit-o „durnacum”, iar la români a ajuns „Dorina”, care prin eliminarea vocalei „i” și prin rotacismul specific limbii române, a devenit „Dorna”. Prima atestare documentară
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
găini, lână și lemne). Pe teritoriul târgului Dornei se desfășoară numeroase conflicte sângeroase care sfârșesc prin însemnate pierderi de vieți omenești. În 1884, o sentință a autorităților austriece pedepsesc formal pe unul dintre opresorii locali cu o „dojană severă”. Locuitorii Dornelor încearcă să pună capăt opresiunilor și nemulțumirilor prin plângeri repetate la împărat și la autoritățile locale dar ele nu pot fi soluționate până în jurul anului 1850, când este abrogată vechea constituție austriacă și începe perioada de 11 ani a absolutismului
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
pe o suprafață de mai multe zeci de kilometri pătrați și cunoscute de ciobanii locului încă din anul 1750, fiind botezate de aceștia „izvoare cu burcut” (nume împrumutat probabil din maghiarul „borviz”). O cercetare științifică a apelor minerale din ținutul Dornelor este cunoscută în literatura de specialitate în jurul anului 1790. Chimistul Hacquette de Nürnberg realizează în această perioadă o analiză relativ completă a apelor din Dorna și din localitățile limitrofe Candreni și Șar. Recunoașterea oficială a importanței izvoarelor minerale și o
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
se datorează studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Acesta se ocupă mai întâi de apele minerale din Poiana Negrii pentru ca apoi, din anul 1810, să înainteze autorităților de la Viena primele semnale despre starea dezastruoasă a băilor din Vatra Dornei și a izvorului din Poiana Negrii, cu o propunere de relativă sistematizare a lor. Din scrierile și rapoartele doctorului Plusch rezultă că, în forma lor primară, băile se făceau cu apă scoasă de bolnavi din fântâna Izvorului Ioan, situată la
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
total pe teritoriul localității Vatra Dornei au fost puse în valoare 15 izvoare de ape minerale. O etapă nouă în dezvoltarea stațiunii balneare se înregistrează în anul 1895. La această dată geologul Stur întreprinde un studiu geologic al stațiunii Vatra Dornei și al terenului pe care este amplasată. În baza acestui studiu se proiectează și se dezvoltă stațiunea după 1895. În anul 1899, principalele obiective ale stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei sunt finalizate și inaugurate. Între acestea se numără: Izvorul Ioan (denumit
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
această dată geologul Stur întreprinde un studiu geologic al stațiunii Vatra Dornei și al terenului pe care este amplasată. În baza acestui studiu se proiectează și se dezvoltă stațiunea după 1895. În anul 1899, principalele obiective ale stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei sunt finalizate și inaugurate. Între acestea se numără: Izvorul Ioan (denumit ulterior Izvorul Unirea), Izvorul Ferdinand și Izvorul Sentinela, toate aflate în vecinătatea cazinoului. Descoperit în anul 1871, Izvorul Sentinela este amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni în
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
primar, apoi el îi cel mai bun!»”" Instalarea lui Vasile Deac în funcția de primar al orașului, coincide cu perioada când se studiază de către oamenii de știință ai vremii și de către administrația Bucovinei și a Câmpulungului dezvoltarea stațiunii balneare Vatra Dornei. În deceniul următor instalării lui Deac, Fondul Bisericesc din Cernăuți devine proprietarul izvoarelor de ape minerale și al așa-zisului institut balnear. În această conjunctură se pune tot mai acut problema dezvoltării băilor la nivelul edilitar al stațiunilor cunoscute deja
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
nici taxele de cură încasate de către forțele comisiei balneare nu intră în visteria administrației comunale ci sunt folosite în alte scopuri. Administrația comunală a fost și este și azi obligată să acopere nevoile edilitare ale orașului și stațiunii balneare Vatra Dornei numai prin mijloace proprii. Cu toate greutățile acestea nedrepte și ingrate, administrația comunală pe care am cinstea să o conduc este în prezent pe punctul culminant al sforțărilor sale de a înființa apeductul și canalizarea. Îmi fac o prea placută
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Dornei. Muzeul de Științele Naturii și Cinegetică din Vatra Dornei, localizat pe Strada Unirii nr. 3, a fost înființat în anul 1952, fiind deschis oficial abia în 1957. Este constituit din două secții: Secția de Faună și Floră din zona Dornelor și Secția de Cinegetică din județul Suceava. Exponatele de faună și floră sunt prezentate redând aspecte din mediul lor natural, ceea ce dă un plus de atractivitate pentru publicul vizitator. Sunt abordate probleme de ocrotire a naturii, de taxonomie, filogenie și
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
a Bucovinei. Expoziția reprezintă cursiv domeniile principale ale artei populare, structurate sub forma zonelor etnografice montane. Sunt ilustrate preocupările de vârf ale locuitorilor de pe aceste meleaguri, prin prezentarea fenomenului artistic popular. De asemenea, sunt reprezentate două dintre ocupațiile specifice zonei Dornelor: creșterea animalelor și plutăritul. În incinta muzeului au fost reconstituite două interioare tradiționale din zonă, care prezintă vizitatorilor armonia și farmecul organizării interiorului unei case țărănești. În colecție se găsesc exemplare ale portului popular bucovinean, unelte meșteșugărești și ceramică din
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
și obiceiuri de iarnă organizat anual în perioada dinaintea Anului Nou) și „Serbările Zăpezii” (o serie de concerte și concursuri sportive de iarnă, organizate anual sub acest nume, la baza pârtiei „Parc”). Situată în nordul României, în depresiunea intramontană a Dornelor din Carpații Orientali, Vatra Dornei este o localitate turistică foarte căutată datorită apelor termale, peisajului, climei și facilităților de practicare a schiului. Orașul-stațiune este înconjurat de munți împăduriți: Munții Giumalău, Munții Bistriței, Munții Călimani, Munții Rodnei, Obcina Mestecăniș. Se practică
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]