7,291 matches
-
un sărac bugetar cu vilă de gherțoi am putea găsi și când ne ajunge apa la gură, dar nu vrem să facem politică. Jurnalul Național îi dă numele și adresa copilului care l-a făcut pe Băsescu să-l mănânce dosul de palmă. Știi care? Nu ăla din Ploiești, cel de la inundații. Micuțul care se ruga de președinte să nu-i scadă pensia lui ”tătăica, mămăica și mamei mele”. Reporterița scrie că puștiul nu și-a terminat șueta cu șeful statului
Ziare, la zi: Ce-i lipsea Andreei Bălan la Craiova () [Corola-journal/Journalistic/28011_a_29336]
-
cuvînt; Pillat creează iar o formă nouă. Fiecare poezie are două strofe a cîte patru versuri. În contrast calculat cu lumea cenușie și dură prezentă în catrene, poetul optează pentru cel mai nobil vers, pentru endecasilabul iambic, întorcînd oarecum pe dos lumea tradițională a sonetului, înlocuită aici de cea a tristeții și a resemnării, proprie milioanelor de nedreptățiți ai sorții: Cu mîna stau la gură și tăcută, Desculță și cu părul sub basma. Nu te uita la fața mea trecută- Pe
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
Erbașu. Craiul de Dorobanți i-ar fi propus lui Alex un târg scandalos: 300 de euro, în schimbul unei partide de amor cu Oana Roman, în fața lui, conform revistei Star”. Vezi cum mint tabloidele. Cel mai probabil a fost exact pe dos: Alex ar fi dat 300, dar Erbașu a refuzat. Criză, criză, dar nici chiar așa! Tot Click relatează emisiunea Domnului Dan: ”Luni noapte, în cadrul propriei emisiuni, Dan Diaconescu a dezvăluit că are un salariu lunar de 100.000 de euro
Ziare, la zi: Ghici la ce apă plată face reclamă Băsescu? () [Corola-journal/Journalistic/28045_a_29370]
-
000 de lei/m. l., Xenia, 140 cm - 35000 de lei/m. l.); căptușeală, 100% poliester - 15 000 de lei/m. l., metraj matlasat - 50 000 de lei/m. l., față de plapumă, 180 cm - 105 000 de lei/m. l., dos plapumă - 69 000 de lei/m. l., draperii, 205 cm - 156 500 - 172600 de lei/m. l., stofă mobilier, 160 cm - 136 200 - 149 400 de lei/m. l., pluș uni, 160 cm - 242 900 de lei/m. l., pluș
Agenda2003-2-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/280568_a_281897]
-
Fapt e că doctul document, a cărui bibliografie, spune Maria Iordănescu, numără 11 surse, de la DEX la Istoria... lui Călinescu, e via ilustrare a formelor fără fond, a greșelilor în așa fel plasate încât să compromită totul, a lumii pe dos. Ca tematică, e de-acolo, cum s-ar zice, din vremea Junimii, însă reflectarea, într-un asemenea plan de lecție, a vremii noastre, a nivelului unor profesori de azi e, vai, foarte tristă...
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2663_a_3988]
-
devieri care pot modifica total imaginea, și atunci nu pot să nu mă gândesc și la viață, nu pentru a fi neapărat profund, dar oare nu se întâmplă la fel când cel mai mărunt lucru îți poate întoarce viața pe dos?” Ca în Beatles, acționează și aici voința goală și oarecum fără frunte de a te simți implicat („voiam să ne lăsăm cuprinși de o revoltă justificată”; „Să nu te plictisești. De asta ne temeam cel mai tare. Nu doream să
Privirea scandinavă sau despre subtext by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/2677_a_4002]
-
fi o nație cu adevărat europeană până când nu ne vom deosebi de Europa - deoarece europenitatea nu constă în contopirea cu Europa, ci în a fi o parte componentă a ei - specifică și cu neputință de înlocuit.”), însă lucrurile stau pe dos: „E o idee prostească aceea că naționalitatea poate fi realizată conform unui program”. Ideea lui era că nu poți să-i aduci mai mult națiunii tale decât să fii cât mai personal. Deci, cred că teoretic articolul nu rezistă, ori
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2696_a_4021]
-
d)racului (care sugerează și ea, în felul ei, că istoria merge de-andă ratelea, ca racul). Faptul cu adevărat uimitor este că personajul „pozitiv” este mai pregnant decât acela „negativ”. (Termenii nu trebuie considerați maniheist.) De obicei, lucrurile stau pe dos, chiar și la cei mai mari. Are diavolul șarmul lui, ce să-i faci! Faptul că grația (da, grația!) celui dintâi, angelismul, „idioțenia” lui dostoievskiană, capacitatea de a-și cruța sufletul într-o lume necruțătoare, silindu-l la nevoie să
La aniversară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2707_a_4032]
-
la balamuc!". "Ora 00:30. În aceste momente, domnul Zglobiu este internat cu forța, la balamuc. De ce? Pentru că l-a scuipat pe chelie pe domnnul Băsescu. Eu vă contrapun două secvențe cu Traian Băsescu. Prima, în care-i dă cu dosul de palmă, peste față, unui copil, care nici măcar nu era al lui (...). Deci, eu vă întreb, Traian Băsescu de ce nu-i internat la balamuc? Ce e mai nebunesc: să-i dai unui adult o flegmă pe chelie sau să-i
Mircea Badea: Traian Băsescu, la BALAMUC! Acum! by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/27229_a_28554]
-
peste față, unui copil, care nici măcar nu era al lui (...). Deci, eu vă întreb, Traian Băsescu de ce nu-i internat la balamuc? Ce e mai nebunesc: să-i dai unui adult o flegmă pe chelie sau să-i dai un dos de palmă peste gură copilului altuia, unui copil, cu atât mai mult cu cât e copilul altuia? Ce e mai nebunesc? Domnul Traian Băsescu i-a luat cu forța din mână unei femei telefonul mobil. I l-a returnat după
Mircea Badea: Traian Băsescu, la BALAMUC! Acum! by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/27229_a_28554]
-
șoseaua Leningrad, aproape de Novgorod, s-a făcut zob”. Pentru majoritatea oamenilor, nechemați vocațional, mănăstirea e un spațiu cenușiu, egal, înfrico- șător, poate, prin lipsa neașteptatului care dă sare și piper vieții. Arhimandritul Tihon ne arată că lucrurile stau taman pe dos, dezvăluindu-ne în mod surprinză- tor o lume solară, vie, plină de dragoste, compasiune, o lume cu haz, dar și cu adâncime, o lume firească. Și citind viețile cât se poate de postmoderne ale acestor „nesfinți sfinți” e ca și cum am
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
e acesta, semnalat aici. Avuția națională este compusă și din minți strălucite, cum este a lui. Iar să-l terfelească unii și alții, cum au făcut-o „jurnaliștii” de la postul acela de televiziune, înseamnă că lumea s-a întors pe dos și orice e posibil cu noi toți, în rău. A fi solidari acum cu Andrei Pleșu înseamnă a apăra normalitatea propriei noastre lumi. Cum se observă, această laudă la adresa lui Andrei Pleșu se face sub semnul anonimatului. De obicei, reclamațiile, acuzațiile
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2724_a_4049]
-
în mod negativ, ci mai degrabă creativ, personalitatea. Un astfel de artist e și Horațiu Mălăele, în dubla sa impostază, de actor și de grafician... El funcționează asemenea unei clepsidre care, atunci când se umple de o stare, e întoarsă pe dos, astfel încât surplusul dintr-o parte se scurge în cealaltă. Desigur, în cazul său predomină actorul. Din când în când însă, în umbra lui, apare și artistul plastic, care, înarmat cu o peniță ascuțită sau cu o pensulă, asemenea unui seismograf
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
personaj despre care vreau să spun aici câteva cuvinte. Probabil, lucrul cel mai important care ți-a reușit este că personajul așa - zicând pozitiv, Octavian, este mai pregnant psihologic decât cel așa - zicând negativ, Damian. De obicei, lucrurile stau pe dos chiar și la cei mai mari. Are diavolul șarmul lui, ce să-i faci! Faptul că grația (da, grația!) lui Octavian, angelismul lui, „idioțenia” lui dostoievskiană, capacitatea de a se abstrage dintr-o realitate cumplită, de a-și cruța sufletul
Punct și de la capăt by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/2732_a_4057]
-
Între Capșa și Corso (Polirom, 2014) - plus alte câteva volume de memorii având orașul pe fundal. Așadar, ideea de caleidoscop cu imagini din capitală este îndreptățită. Însă privirea memorialistului, fiind una din interior este, în același timp, și una pe dos. Care sistematizează prin anecdote și trage concluzii ocolind. Care idealizează nostalgic și ciupește ironic, refăcând un echilibru necesar. Luându-și, în cazul nostru, ca material documentar un oraș pe care Caragiale într-un secol, și Eliade în celălalt îl întorseseră
Unul pe față, unul pe dos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2619_a_3944]
-
lui mic-pariziene, cu tot amestecul de stiluri și de popoare care-l calcă, între Calea Victoriei și mahalale, Bucureștiul are un profil distinct, este, să zic așa, consecvent în inconsecvența lui. Însă când vine vorba despre case și străzi, lumea pe dos este în drepturile ei. Celebră este confuzia de la numărul 9, din O noapte furtunoasă. E nevoie de nouă scene, în Actul I, ca ea să se producă, acumulând neînțelegeri în cascadă și probe de cum se pot răfui oamenii din nimic
Unul pe față, unul pe dos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2619_a_3944]
-
vecinătăți și a rânduitei discreții (!) conjugale, dă prilej de atâta zarvă. De unde se vede, firește, cât de fragile sunt lucrurile și cum reparațiile caselor pot să șubrezească mai rău precarul consens de dincolo de pereți. Dându-i la iveală, adică pe dos, slăbiciunile. Alte case sunt cele de la 7 și 7 bis, pe care doi proprietari fără noroc și le dau cu chirie unul altuia, fiindcă potențialii clienți le evită, pasămite, din cauza prețului, însă putem înțelege că mai degrabă din cauza confuziei. Pe
Unul pe față, unul pe dos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2619_a_3944]
-
13 bis să-și încheie socotelile cu el, achitând chiria pe încă jumătate de an. Soluția era, la urma urmelor, simplă, însă proprietarul bucureștean suferă de un soi de orbire, văzând problema, întotdeauna, pe o singură față. Pusul ei pe dos arată cât de puțin încurcate sunt, de fapt, firele. Agentul din Proces-verbal nu constată ultrajul la care a fost supus proprietarul de către chiriașii aliați subit fiindcă era plecat la un caz similar, în Strada Pacienții. O asemenea stradă nu există
Unul pe față, unul pe dos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2619_a_3944]
-
el era eu. Vezi? ALEX: Vidvăd. DUMNEZEU: A trebuit să plece. Asta înseamnă că eu sunt responsabil pentru o dualitate morală. El contra mea. Îmi zice că eu sunt rău și el e bun. Pe când adevărul e, firește, chiar pe dos. ALEX: Astea două slove eu nu le ponimai. DUMNEZEU: Dacă vrei să zici că nu le înțelegi... ALEX: Eu răspund de slove. Asta a fost stabilit foarte clar. Și cum le va chema el, așa le va fi numele. Numele
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
iartă nici un accent. Acaeasta atentă reproducere a ceremonialelor spectacolului e împinsă la detaliu, cu un impecabil realism, care funcționează până și la depunerea jurământului de către gărzile elvețiene. În reproducerea lor, autorul nu iartă nici o sintagma, doar că le întoarce pe dos. Deși nu lipsită de subtile trăsături grotești, frizând deșertăciunile omenești ale slujitorilor Domnului, ironia e înlocuită de căldură când e vorba, însă, de pontiful dezertor, unul dintre cele mai profunde personaje izbutite de Michel Piccoli, plin de o tristețe și
BA-L AVEM, BA NU-L AVEM! - corespondenţă specială de Tudor Caranfil, care analizează filmul HABEMUS PAPAM () [Corola-journal/Journalistic/26452_a_27777]
-
și a teatrului să nu piară în aburii ființei omenești. George Constantin este unic. Îl ascultam și îl priveam, pe ecranul telefonului fiului său, Mihai. Putere dumnezeiască în verbul său. În cuvîntul rostit altfel, un cuvînt care întoarce lumea pe dos, care te urmărește obsesiv, care te ia în stăpînire pentru toată viața. Dacă l-ai văzut o singură dată pe George Constantin pe scenă, teatrul va însemna pentru totdeauna altceva. Seducție, magie, nebunie, smerenie, osteneală, ireal, irațional, muncă uriașă și
Fiecare iși are pe scenă Dumnezeul lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2562_a_3887]
-
un prim roman al scriitorului, Vinul morților, singurul care ar fi purtat pe copertă numele lui Roman Kacew, dacă n-ar fi fost refuzat de toți editorii. Romanul, până azi inedit, descrie lumea de dincolo, de fapt, o lume pe dos, în manieră semiabsurdă și grotescă. Scriitorul s-a descris odată pe sine însuși ca pe „un cameleon așezat pe o scoarță ecosez”. Primul lui roman îi reconfirmă disponibilită- țile artistice multiple.
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2568_a_3893]
-
este asumat, tinerii se afișează cu bastoane subțiri de gentleman care servesc drept instrumente de luptă, confreria având însemnele ei și limbajul fiind unul dintre ele. Privind mai cu atenție la acești tineri furioși ai până la un punct imaginea pe dos a beatleșilor, la antipod cu mesajul lor pacifist, afișând un aer de riders disciplinați întru violență față de nota flower power a celor patru magnifici, preferându-l, cât conservatorism!, pe Beethoven muzicii vremii lor. Și acum, ceea ce sare în ochi de la
Decojind portocale mecanice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2584_a_3909]
-
o dă retorica asumată individual. O frază din „Th Village Voice”, citată pe coperta a IV-a a cărții Geamantanul, sună pedant, deloc atractiv, fiindcă n-are acoperire în realitatea narativă existentă: „La Dovlatov, personajele ard la fel de intens ca la Dos toievski, dar într-un iad mult mai vesel”. Cartea se deschide cu... Introducere! Cum altfel, dacă „dezbaterea” face loc cerințelor standard impuse tuturor care vor să aibă pașaport?! De aici înainte începe... biografia autorizată („eram pe atunci student...”): privirea în
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
se dedice unei depline abstinențe, unei solitudini monahale asemeni lui Seligman lângă care trăiește sentimentul unei unice și depline prietenii. Si aici, pe marginea acestui final armonios, apolinic, Lars nu se poate abține pentru a mai întoarce încă o dată pe dos lucrurile și o face prost, sau cel puțin neinspirat, din același spirit de frondă care animă și subminează constant acest film. Când totul pare edificat și declarația acestei prietenii devine sigiliul unui angajament profund, regizorul închide și deschide ușa în urma
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]