596 matches
-
topit, apă călduță, laptele călduț și un praf de sare, după care începeți încet, încet să framântați ingredientele, timp de 20-30 minute, până obțineți un aluat care nu se lipește. Acoperiți aluatul cu un prosopel curat și lăsați-l la dospit într-un loc călduț, pentru o oră.
Paște 2014: O pască cum rar ați gustat. Secretele dezvăluite de Maria Secrieriu, de la MasterChef by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36375_a_37700]
-
aripi de fier?". Semnificativă e înscrierea acestei insurgențe a concretului în peisajul algid al Nordului care conține simbolul tacit al refrigerării textuale, id est al practicii unui poeta artifex: "vîntul baltic vuiește, pietrele-ți ard la picioare/ e noapte, gerul dospește în tulpina uscată de spini,/ nordul respiră sub gheață, se topește-n ninsoare". ~n același registru contrastant, subiacent, este executat un portret în care imaginea plastică propriu-zisă apare însoțită de o explicație incantatorie a aplicării tușelor senzuale, efectul provenind din
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
nicicînd, dovadă cartea scrisă într-un singur an, 1990, anul reunificării celor două state germane. Ce izbește la volum sînt trei însușiri: mai întîi, nu e vorba de un jurnal propriu-zis, adică de un laborator intim în care Grass își dospește veninurile din nevoia căpătării unui echilibru interior, ci de un catastif îndeosebi ideologic, consemnînd cu precădere evenimentele epocii: episoade istorice, figurile politice ale momentului, alături de reacția autorului la ele. În al doilea rînd, surprinde încăpățînarea cu care Grass se ridică
Însemnări de piază-rea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4420_a_5745]
-
in-te de clanță./ Iar e de lucru la manutanță,/ iar o să facă proștii avere/ și-or să admire de la distanță/ curajul nostru crescut în sere.// Și-n timpul ăsta poetul scrie/ și-n vremea asta Irod chiar taie,/ smerit dospește orzu-n hârdaie/ surd la revolte și la mânie,/ preabotezate sfinte Sisoaie/ nu mai e bere la berărie!" (La berărie). Cum vom citi versul de la începutul și de la finalul poemului? Nu mai e bere la berărie": o mostră de absurd avangardist
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
Este ură cu care acest jălbar de elită/ Și-a scris cărțile sale/ / Mii de pagini, tomuri grele, opere perfecte/ Numai sânge și puroi și flegma/ Mlaștini întinse de scârna/ Acolo deseori în nopți înstelate/ Licărește aură unor întâmplări străvechi/ Dospesc scame cleioase. E frig/ Ți se nazar dantele putrede din alte timpuri/ Sunt urme din sămânță lui albă/ Aruncată de unul singur la nimereala// Nu tulburați furia și ura lui/ Lăsati-l să facă până la urmă umbră pământului." Mușcător jălbarul! Dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18109_a_19434]
-
în Occident te face să privești cu nostalgie la vremea Eforiei Spitalelor Civile sau la epoca Epitropiei Așeză- mintelor Brâncovenești, cînd entuziamul doctorilor în privința ridicării unor școli de rang european era o constantă generală. Azi? Resemnare, decepție și o nemulțumire dospind sub smalțul tăcerii. În privința limbii, discursurile au o vetustețe ce dă farmec lecturii, ochiul sastisit de clișee tresărind cu plăcere la expresii ca „în anul contenit” (pentru anul care tocmai s-a sfîrșit), „sunt nedubii prețioase la aceste procedări” (pentru
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
trebuie să ceară lămuriri / de la primul trecător” (Orașul fără nici un locuitor). Cu toate că deschis spre largile orizonturi sădite în ființă de împrejurarea că „Omul îl reconstruiește pe Dumnezeu după chipul / Și asemănarea Sa”, bardul nu omite a preciza că „în detalii dospește arta”. De unde un șir de metafore în care întregul e o aglutinare de detalii specificate, aidoma unui ciorchine întunecat care-și expune cu claritate boabele ce-l alcătuiesc: „Sub pielea mea sînt îngropați morții / după fiecare asalt în fiecare por
O vitalitate debordantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5891_a_7216]
-
mari, pe cartonașe de hîrtie oarecum și mai mari. Este un proces de elaborare, la el trei variante sînt obligatorii, dar poate ajunge pînă la zece-cincisprezece. Iar acest proces de elaborare este ca o cocă care crește, care crește și dospește, pînă cînd pare mulțumit. Dar, evident, de fiecare dată reia, și atunci poate intrăm în alt subiect, al procesului rescrierii, care, mai cu seamă pentru prozatori, dar și pentru poeți, pe măsură ce îmbătrînesc, după părerea mea, devine misiunea cea mai importantă
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
stînjenesc și răutatea semenilor îl pune pe picior de fugă. Blaga nu are organ pentru rău, antenele lui neputînd sesiza cruzimile istoriei. Mai mult, filosoful nu are umor, sfătoșenia lui fiind doctă, fără urmă de intuiție a fermenților sarcastici ce dospesc în creierul omenesc. Cînd vezi atîta cochetărie duioasă, nu poți să nu-ți amintești de aerul ticăit cu care își citea, plicticos pînă la răpunere, prelegerile în fața studenților. E aici o încetineală cronică însoțită de o candoare care sfîrșește prin
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
de altă parte, îi convenea situația de personaj dominant peste orice fel de adunătură, e limpede. Chiar dacă-i ascundeau destule lucruri, serviciile secrete îl informau cu siguranță despre mișcările mahărilor politici. Dar faptul de a fi capacul oalei în care dospea scârnăvia se pare că-i procura fostului emul al lui Ceaușescu reale plăceri estetice. Setea de putere l-a dezumanizat într-un asemena hal încât ar fi acceptat orice compormis, doar să se știe băgat în seamă. Pe de altă
Un țar de tranziție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11759_a_13084]
-
pe ascuns în odaia lui Alois,/ gura mea mirosea a vinuri grele,/ trupul mi se uscase de plictis" (La Cesarina șIIȚ). Sau: " Dragostea cea amintită făcuse ca pe sub piele/ să-mi creacă o blană de jder" (ibidem). Sau: "cuțitul cărnii dospea, putrezea, pîlpîia" (ibidem). Sau: " Ceața mi-a intrat în oase și un cîine cu trei labe/ mă amușină de departe" (La Cesarina șIț). Simțurile stimulate de această scriitură în răspăr devin tragic-rafinate: La Santa Caterina te căutam printre călugării pontificali
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
ieftin, și iluzia puterii pe care ți-o dă "showbizul" e sărutul morții pentru protagonistul acestui film semi-biografic. Fosse combină abilitățile sale regizorale și experiența lui din teatru pentru a deconstrui clișeele musical-ului Hollywoodian, pentru a dezvălui promiscuitatea care dospea în culisele din dosul scenelor puritane. Este mimată chiar și o orgie sexuală, care pare astfel mai obscenă decât ar fi fost una "pe bune". Conglomeratul de femei din jurul lui Joe amintește de 8 ˝: fosta soție, Audrey (Leland Palmer), fiica
Muzici și filme by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11985_a_13310]
-
o muncă silnică pe care trebuia să o duc pînă la capăt. Orele de dormit se transformaseră în timp de meditație, iar orele de creație se înjghebau cu greutate. Materialul creator totuși creștea ca aluatul pus într-o copaie, la dospit, transformîndu-se în episoade ce-mi apăreau cînd strălucitoare de inedit, cînd pline de farmecul unor trăiri sufletești imposibil de realizat de eroii mei. La un moment dat am simțit că intru cu adevărat în stăpînirea conflictelor pe care le imaginasem
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
vederă goală Gata: acuma fîntîna-i curată ca potirul spunea ține scara ca lumea să ies odată afară Și ieșea. Ieșea la lumină plin de tina neagră și grasă și-aducînd în mîna lui stîngă o găleată vișinie de tablă cu nămoluri dospite cu putori și dohoturi Gata - spunea - de-acuma apa o să izvorască iarăși curată și pînă pe seară cînd e adăpatul fîntîna e plină și apa e bună și-o să ne stîmpere setea Gata. Am făcut-o și pe-asta Dimineața
Treimea by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/5013_a_6338]
-
care nu conteneam să alerg, să sar ca personajele Turnului cu ceas din Berna Glasul din poză a învăluit totul Nimic nu mi-e clar... Cascade Răsaduri de cascade purtînd parfumul disperării iau în pînda lunii mesajul scris pe aripi Dospind de vis destinațiile alunecă spre vitraliile Bisericii "Fraumünster" din Zürich pictate de Marc Chagall Le-ai strigat ultima oară lîngă Monumentul Reformei din Geneva Regretă nimicul promis Te înalță, te scufundă făcînd din tine un grădinar al eșecului Nu cumva
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
Să îmi strecoare peste gură-o rîmă Ca să o am de mîngîiat la parastas. Și-o să v-aud cum rîdeți voi, în soare Rostogolindu-vă cu dalbele popouri Ale atît de-mpalidatelor fecioare, Oh, prețuindu-le - calde lingouri De aur fin dospit în aluaturi Luate și de Dumnezeu la dînsu-n paturi. Ci eu, mofluz, sub scînduri, bat din buze În amintirea după-amiezilor confuze, Cînd sînii sfarmă năstureii de la bluze. Se bat covoarele a toamnă lungă. Se bat covoarele a toamnă lungă, Castanele
Poezii by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6420_a_7745]
-
Emanciparea femeilor în secolul 19. El scrie de zor, revoltat de toate umilințele pe care le-au îndurat femeile cu o sută și ceva de ani în urmă și, pe măsură ce pixul își lasă măduva pe foaia albă, în ceafa lui dospește lent un dezgust monoton față de ostașii aliniați în șiruri interminabile. Nu-i respinge ca luptători. Ci ca sistem. Mai întâi este indignat de ipocrizia unui preot. Pe urmă se atacă analizând discursul unui politician de cauciuc. Rând pe rând, scoate
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
vrut să mai aștepți. Crăciunurile ți-au fost anulate: Moartea ți-a dăruit un diamant de-o veșnicie de carate. Ce dulce pâine e tristețea Ce dulce pâine e tristețea. Ce moale, jilavă și niciodată coaptă. în miezul ei, adânc dospește, cât o nucă amară, drojdia Morții. Și lacrima de jale, ce băutură tare-i. Ce alambicuri complicate, de durere, alcoolurile-i rafinează. Băută-n hohote prelungi, e aducătoare de transe abisale. La toate astea, nu există alternativă - trudim, fără s-
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
marin cu părul despletit a ieșit s-adulmece fumul de pește. III Deasupra valurilor țărmu-și întinde palma fierbinte ca orice binecuvîntare. Vară tîrzie Foșnind prin porumb fără umbre ochiul gol al după-amiezii. Octombrie Vaierul ploii - culcușul de frunze - un melc dospindu-și tristețea.
Poezie by Corina Anghel () [Corola-journal/Imaginative/13167_a_14492]
-
stîngi cu ajutorul unor cuvinte simple s-a făcut Lumea cu ajutorul unor sofisme se desface. Vacanțî V-ați adunat în jurul focului să fiți aidoma lui furia caniculei o strîngi cu grijă-n canistre odihna e-afară mereu afară asemenea unui aluat dospit cerul cauți paloarea de pergament a forțelor scrii rectifici teroarea mecanismului îți mistuie chipul. Antenî Cum brațul unui copil părăsit se înalță antena ce-ar mai putea capta la un capăt steaua surdo-mută la celălalt graiul tău fără ființă. Fără
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8207_a_9532]
-
fatală pe buzele tale noaptea ți-e frig în fructul ce nu se despică luntrile curg pe tâmpla ta repetată te caut fiule vechi și al nimănui - fruntea ta uneori pe fruntea mea se arată... într-o zi prea mă dospesc leșiile nopții pielea îmi crapă prin șanțurile ei șiroiesc furnicile roșii ca o păstaie drumul se sparge sar din el amintiri uscate și morții mei neștiuți se saltă-n picioare întrebându-mă buimaci de tinerețea lor va coborî într-o
Ritual by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9203_a_10528]
-
Emil Brumaru Floare grea, scaiete mov, La cine să mă mai rog? Frunzele dospesc în plop, Crinii veștejesc în stog, Melcii cară ziduri vechi De case topite-n aer, Fluturii, rele perechi, În lumină se încaier, Nu a dragoste. Și-s rob Clipei ce ne face zob. Floare grea, scaiete mov, La cine să
Scaiete mov by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11342_a_12667]
-
pline, Groase, așezate pe pereții Linși de roua rea a dimineții Printre iederi înșelînd vechi ziduri Frunzele de plopi, la ochi, au riduri. Vine toamna-n vară, pe tăcute. Undeva tocila sîni ascute, Rotunjește șolduri, dă drag sclipăt Lacrimii lălîi, dospită-n țipăt.
Scrisoare pentru Ruxandra Cesereanu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16114_a_17439]
-
sărată spre rugul aprins cuvintele deși-s tot mai multe prin hăurile foii puține-s în fruct se leagă doar cu vocalele sufletului trecând ca pe sub casă spre un dans de arșiți migrator și abrupt Toate rețetele întrebările mi-au dospit lizierele au încolțit și pe drum cade o brumă metalică pe soboarele de acum de-abia se mai zăresc identitățile tăcerile curg ghipsul greu cade vocalele-s jos în hohot de nașteri și cuțite de plug toate rețetele nu-mi
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
nici o botanică" storcîndu-le amuzată" acolo, în pădurile inextricabile ale tinereții ei veșnice, sfinte" îndesată grațios cu rădăcinile-i roz, parfumate de rîme, mîngîiate de cîrtițe oarbe, linse prelung de șerpi ondulați , în pămîntul cel negru, fertil, al prospețimilor lumii dintîi" dospită-n amiezile grele de fluturi cu-aripile-n țigle fierbinți " Și eu pierdut, Doamne! Gîndindu-mă, deodată" cum umblu prin tîrg, sprijint într-o lacrimă veche ca într-o cîrjă lucioasă" cum hainele-s acre de singurătate" cum trece încet, riscant de încet
Băi, să nu mori, că te omor! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12697_a_14022]