1,895 matches
-
din ce în ce mai tensionată prin intensificarea supravegherii mănăstirilor; în unele cazuri au loc chiar percheziții și arestări de persoane care frecventau locașurile și așezamintele mănăstirești mai des, sau de călugări care predicau prin parohii. La începutul anului 1958, Ministrul de Interne Alexandru Drăghici propune desființarea seminariilor monahale, interzicerea accesului călugărilor în Institutele de Teologie de grad universitar și superior precum și înființarea de noi mănăstiri, ca și limitarea accesului în cinul monahal. Majoritatea prevederilor cuprinse în proiectul lui Alexandru Drăghici se regăsesc și în
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
Ministrul de Interne Alexandru Drăghici propune desființarea seminariilor monahale, interzicerea accesului călugărilor în Institutele de Teologie de grad universitar și superior precum și înființarea de noi mănăstiri, ca și limitarea accesului în cinul monahal. Majoritatea prevederilor cuprinse în proiectul lui Alexandru Drăghici se regăsesc și în Decretul nr. 410/28 octombrie 1959, care prevedea desființarea unor mănăstiri și a asociațiilor religioase, precum și scoaterea din monahism a mai multor călugări. Până în anul 1960 vor fi desființate, demolate, dezafectate, transformate în C.A.P. - uri
DESPRE MISCAREA RUGUL APRINS ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366816_a_368145]
-
marginea căruia construiește ipoteze critice. Factologia e ținută strâns în mână, evocările despre folcloristul Gh.N.Dumitrescu-Bistrița și pedagogul de excepție Constantin Popian, Al.Odobescu, cercetătorul istoric, preot Dumitru Bălașa, Marin Sorescu, politicianul liberal Ștefan D.Filipescu-Drăgășani, Eugen Petrescu, Cosmin Ionuț Drăghici, Constantin Isărescu, Constantin Șerban, folcloristul Ion N.Popescu, Teofil Popescu, Florin Mihăilescu, Nicolae Marinescu, George Țărnea, George Călinescu, Titu Maiorescu, au nerv, iar detaliile biografice sunt proiectate în scenario epic.Operele și faptele acestor personalități sunt analizate per regressum, relaționată
EMIL ISTOCESCU PUBLICISTICĂ LITERARĂ ŞI SOCIAL-CULTURALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366915_a_368244]
-
mai frumoasă, mai caldă și mai înțelegătoare. Mai ținem minte? S-au perindat pe scena primei și a celei de a doua ediții a acestui unic Festival niște nume, niște oameni cu suflet aparte și talent de excepție, precum Constantin Drăghici, Dan Spătaru, Margareta Pâslaru, Gică Petrescu, Anda Călugăreanu, Luminița Dobrescu, Mihaela Mihai, Ilinca Cerbacev... Și alții, atâția alții. A doua ediție a „Cerbului de Aur”, din anul următor, i-a avut ca prezentatori pe Sanda Țăranu și Silviu Stănculescu. Câte
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
a culminat cu aberantele derapaje psihice și forme de manifestare paranoice din ultimii ani de domnie ? Ioan SCURTU: În 1965 Alexandru Bârlădeanu era un activist din linia a doua, nu făcea parte dintre „baronii” partidului (aceștia erau Maurer, Bodnăraș, Stoica, Drăghici) care au decis alegerea lui Ceaușescu. În realitate, la 22 martie 1965 (Dej murise la 19 martie) a avut loc o plenară a CC al PMR, la care Maurer l-a propus în funcția de prim-secretar pe Ceaușescu, participanții
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
Mariana Ciurezu, Ștefan Dima, Rodica Cernea, Carmen Georgeta Popescu, Ovidiu Sinov, Alexandra Victoria Filip, Cornel Balaban, Luminița Săceleanu, Doina Cotfas, Ioan Adrian Trifan, Daniela Tiger, Lilioara Macovei, Liliana Narcisa Farcaș, Anca Popescu, Rodica Constantinescu, Doina Bulzan, Maria Bratu, Ana Munteanu Drăghici, Ligia Grindeanu, Constantin Mironescu, Georgeta Pamfil Manta, Elena Lungu, Costică Nechita, Karelia Mihaela Neacșu, Liuba Botezatu, Trandafir Sîmpetru care și încheie, cu modestia care îl caracterizează, seria condeielor lirice. Diversitatea autorilor stârnește un și mai viu interes, nume consacrate sau
COLECŢIA GRAI ROMÂNESC, ANTOLOGIA POEŢILOR ROMÂNI CONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349525_a_350854]
-
în cadrul concertului de la Sala Palatului prin care artistul și-a sărbătorit cei 70 de ani, pe care nu-i arată nicidecum. De altfel, Doina Spătaru a fost colegă cu Petre Geambașu la fostul teatru „Ion Vasilescu”, unde mai cîntau Dorina Drăghici, Cornel Constantiniu, Lucky Marinescu, Dorin Anastasiu, Ion Ulmeanu, Rodica Paliu. Despre toate astea am avut ocazia să povestim pe larg acum cîțiva ani, în drum către Festivalul internațional „Dan Spătaru” de la Medgidia, unde eram invitați de primarul Marian Iordache și
DOINA SPĂTARU. FRUMOASA VERIŞOARĂ , CREIONĂRI AFECTIVE CU PREZENTATORUL OCTAVIAN URSULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349517_a_350846]
-
cu păpădii flamande de soare. Poezie semnează în paginile revistei: Mihaela Aionesei, Niculina Apostol, Ioan Benche, Constantin Bihara, Vali Constantin Boncu, Maria Borzași, Radu Botiș, Virginia Brănescu, Vasile I. Bunea, Ioan Cărășel, Sandu Cătinean, Ana Certera, Lucica Dragoș, Angela Lucia Drăghici, Ionel Federiga, Horea Gana, Mircea Gordan, Oprea Holbavianu, Constantin Mândruța, Meșter Jozsef Tamâș, Constantin Mironescu, Gavril Moisa, Mihaela Oancea, Violetta Petre, George Petrovai, Dorin Pop, Mariana Popa, Vasile S. Popa, Elenă Repeziș, Magda Simionescu,Ioan Tudor, Ovidiu Vasile, Raveca Vlasin
A APĂRUT AGORA LITERARĂ NR.22-MARTIE 2014 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350313_a_351642]
-
diversă de creații literare ale scriitorilor de limbă română din țară și străinătate. În sumarul revistei semnează, după cum urmează, poezie cu o tematica generoasă și în diferite stiluri: Constantin Mândruța, Liviu Zamfirescu, Valentina Graur, Sandu Cătinean, Mariana Cristescu, Angela Lucia Drăghici, Magda Simionescu, Elenă Valeria Ciura, Mihai Pleș, Titina Nica Țene, Beslim Ahmetaj, Constantin Boncu, Floare Gândea, Adina Enăchescu, Teofil Hanăs, Eugenia Ponta Pete, Violeta Petre, Liviu Florian Jianu, Antonia Bodea,Mihai Nistor, Ovidiu Vasile, Adela Sturza, George Gabriel Danciu, Vasile
A APĂRUT AGORA LITERARĂ, NR.23, 2014, A LIGII SCRIITORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349803_a_351132]
-
16). Dacă până acum doar hotarul etnic depășise Nistrul, Duca va duce și hotarul politic în zona transnistreană având în stăpânire toate teritoriile dintre Carpați și Nipru. După el au mai deținut conducerea Ucrainei, Ștefan Movilă, Dimitrie Cantacuzino și Ene Drăghici, iar cu mari funcții au fost și Simeon Paliș și Sandu Colțea (17). Consecință a stăpânirii lui Duca Vodă (care a ridicat curți domnești la Țicanova pe Nistru și Nimirov pe Bug) Moldova continuă până la 1765 să administreze și malul
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
Vasile, Autoritățile comuniste și problema mănăstirilor ortodoxe în anii `50, în Analele Sighet. Anii 1954-1960. Fluxurile și refluxurile stalinismului, vol. VIII, București, Fundația Academică Civică, 2000, p. 179-189; este vorba de un referat din 6 octombrie 1958, semnat de Al. Drăghici, în care se vorbește de „tolerarea pe mai departe a numărului mare de elemente legionare și reacționare în mănăstiri, cât și menținerea numărului mare de mănăstiri unde numărul de călugări se înmulțește încontinuu cu elemente îndoctrinate cu idei contrarevoluționare, [și
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
din ce în ce mai tensionată prin intensificarea supravegherii mănăstirilor; în unele cazuri au loc chiar percheziții și arestări de persoane care frecventau locașurile și așezamintele mănăstirești mai des, sau de călugări care predicau prin parohii. La începutul anului 1958, Ministrul de Interne Alexandru Drăghici propune desființarea seminariilor monahale, interzicerea accesului călugărilor în Institutele de Teologie de grad universitar și superior precum și înființarea de noi mănăstiri, ca și limitarea accesului în cinul monahal. Majoritatea prevederilor cuprinse în proiectul lui Alexandru Drăghici se regăsesc și în
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
Ministrul de Interne Alexandru Drăghici propune desființarea seminariilor monahale, interzicerea accesului călugărilor în Institutele de Teologie de grad universitar și superior precum și înființarea de noi mănăstiri, ca și limitarea accesului în cinul monahal. Majoritatea prevederilor cuprinse în proiectul lui Alexandru Drăghici se regăsesc și în Decretul nr. 410/28 octombrie 1959, care prevedea desființarea unor mănăstiri și a asociațiilor religioase, precum și scoaterea din monahism a mai multor călugări. Până în anul 1960 vor fi desființate, demolate, dezafectate, transformate în C.A.P. - uri
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
Vasile, Autoritățile comuniste și problema mănăstirilor ortodoxe în anii `50, în Analele Sighet. Anii 1954-1960. Fluxurile și refluxurile stalinismului, vol. VIII, București, Fundația Academică Civică, 2000, p. 179-189; este vorba de un referat din 6 octombrie 1958, semnat de Al. Drăghici, în care se vorbește de „tolerarea pe mai departe a numărului mare de elemente legionare și reacționare în mănăstiri, cât și menținerea numărului mare de mănăstiri unde numărul de călugări se înmulțește încontinuu cu elemente îndoctrinate cu idei contrarevoluționare, [și
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
cel puțin 4 ani înainte. O urmărire sistematică au convins organele de Securitate că reprezentanții B.O.R. eludau în mod sistematic directivele partidului, încercând să înființeze centre de rezistență. Sinteza acestor fapte a fost înaintată ministrului de interne Alexandru Drăghici, care a propus măsuri în consecință 9. Materialele demonstrează că motivele acestei represiuni din anul 1959 nu se datorează evenimentelor din lagărul socialist, ci au un caracter intern prin depășirea periculoasă de către B.O.R. a limitelor impuse de Stat
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
Rapoartele Securității arată că la mănăstiri era un aflux enorm de credincioși 18, fapt de natură să neliniștească autoritățile comuniste și care a fost un motiv pentru declanșarea unei represiuni ample prin aplicarea decretului 410/ 1959. Raportul înaintat de Alexandru Drăghici, publicat de către Constantin Aioanei, este confirmat în dosarele de urmărire întocmite de către Securitate. Din ele rezultă că această rezistență, inițiată și înfăptuită în mare parte de preoții și călugării simpli, era cunoscută și chiar sprijinită de înalții ierarhi ai Bisericii
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE ŞI INDICII DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA I de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/344374_a_345703]
-
primăverii anului 2013 va fi rândul unui moment care este de strălucire în cariera oricărui artist: compilația „De ziua ta” (Eurostar), alături de nume cunoscute și iubite ale muzicii ușoare românești. Este un proiect identificabil curând în act, alături de maestrul Constantin Drăghici, ale cărui cântece se impune, în numele splendoarei muzicii, să fie reinterpretate de maestru, dar și de artiștii rari și înzestrați, care pot prelua cântece celebre, fără să le strice. Cântecul „La jumătatea vieții”, compus de Constantin Drăghici, pe versurile textierului
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
alături de maestrul Constantin Drăghici, ale cărui cântece se impune, în numele splendoarei muzicii, să fie reinterpretate de maestru, dar și de artiștii rari și înzestrați, care pot prelua cântece celebre, fără să le strice. Cântecul „La jumătatea vieții”, compus de Constantin Drăghici, pe versurile textierului Aurel Felea este primul, al acestui proiect, dar nu lichidează seria de cântece încredințate de maestru, artistei Ioana Sandu. În epoca aceasta, sintagma „artă pură” în muzică e tot mai puțin contestată atunci când din piepturi generoase izbucnește
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
Çapriqi, Albina Idrizi, Ibrahim Kadriu, Ajete Beqiraj și Smajl Smaka. Din partea română, Magda Cârneci, Horia Gârbea, Tiberius Puiu, Nicolae Prelipceanu, Aurel Maria Baros, Lucian Gruia, Dan Anghelescu, Nicolae Iordan Constantinescu (fotoreporter), Florica Ceapoiu, Nicolae Grigore Mărășanu, Gheorghe Peagu, actrița Isabella Drăghici etc. Întâlnirea a fost onorată de prezența ambasadorului Albaniei în România, Excelența Sa, Dl. Sami Shiba, ministrul-consilier al ambasadei albaneze, Luan Topciu, diplomații Alex Jaso, Gheorghe Micu și Gheorghe Bucura. Moderator: poetul și traducătorul Baki Ymeri, membru a USR și redactor
O ÎNTÂLNIRE DE SUFLET ROMÂNO-ALBANEZĂ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347731_a_349060]
-
Acasă > Impact > Pamflet > LA LIZEANU ÎN STAȚIE ISIS DEZVĂLUITĂ. KHULMEA KHULTURII! Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Damian Drăghici, harfist rrom, creatorul coloanei sonore a filmului Piloții din Caraibe, ne încântă cu o nouă producție. După cum zice un forumist, cd-ul umblă la mintea tinerilor, si nu produce mare lucru. Am mai văzut tinere cunt-ărețe cu un unic talent, miji-karea
LA LIZEANU ÎN STAȚIE ISIS DEZVĂLUITĂ. KHULMEA KHULTURII! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350021_a_351350]
-
scoică, ca Venus din spumele mării (2). Botticelli e universal, dar nu manelist. Blondele nu mai sunt ce fură pe vremea lui. Fine, pudice în goliciunea lor. Nici nu îți vin gânduri violente la privirea picturii lui Botticelli. Blondă lu' Drăghici ridică un picior la verticală. O vezi, cedezi nervos, te arunci în videoclipulu a la porno, și s-o făcut mare act de cultură . Așaaa, vrei s-o agăți pe blondina, dar nu ai nimic în plasă. Nu tu un
LA LIZEANU ÎN STAȚIE ISIS DEZVĂLUITĂ. KHULMEA KHULTURII! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350021_a_351350]
-
cu o blondă de 10 mui de euro? Ce mai, nu-l avem pe Guta, Adi Minune, Salam? Păi ăștia făceau texte beton. Rușiiineee! Guta îți dădea lecții. Salam producea cutremur da texte. Minune era marvelous, superman! Dar tu, Damian Drăghici l-ai luat pe Zâmbet...Trist. Și ai luat și o blondă surogat. Nici macar f()ocoasă nu e. O văzurăm toți, e epilata. Putea să fie o brunetă. Dar nu, tu vrusăși o blondă văpsita. Să orbesc da nu salivarăm
LA LIZEANU ÎN STAȚIE ISIS DEZVĂLUITĂ. KHULMEA KHULTURII! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350021_a_351350]
-
de endorfine. Fugi.... În sală erau vreo douăzeci de oameni. Eram doar doi romi în Academie...eu și Adrian Pădure. Noi tăcut-am melc melc codobelc. El este excepția cu doctorat...de aia nu i se poate acorda cuvântul. Damian Drăghici era supărat că tinerii de astăzi nu au auzit de "Șaraiman și Șaraiman", și nici de Maria Tănase. Indignat pe bună dreptate. Dar cum să ascultăm Maria Tănase, dacă salamul nu mai este specialitate khulinară, ci khultură mojicală? Kimmo Granqvist
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
ale scrisului. Intotdeauna mi-am dorit să mi se ofere prilejul de a putea enumera oamenii importanți din viața mea și apoi să le mulțumesc pentru aceasta, pentru tot ce le datorez. Mai întâi datorez părinților mei, Rena și Gheorghe Drăghici, care mi-au dat viață, mi-au cumpărat cărți și plăci de vinil cu povești ascultate la pick-up, apoi bunicii mele Marița Martinescu, care îmi deschidea radioul să ascult seară de seară teatru radiofonic, apoi datorez învățătoarei mele, doamna Elisabeta
GÂNDURI DE UCENIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365852_a_367181]
-
în continuare. L-am dedicat fiilor mei, iar numele ales ca pseudonim, de când eram mică mi l-am dorit, a fost Diana, fără vreo legătură cu prințesa din Anglia, ci datorită unei întâmplări din copilărie, când bunica din partea tatălui, Alexandrina Drăghici, mi-a zis așa fiindcă era numele pe care îl rostea cel mai des, Diana fiind o nepoată pe care o crescuse ea înainte de Marea Finală a Vieții... --------------------------- În loc de încheiere: Într-o zi de vară toridă mergeam pe o stradă
GÂNDURI DE UCENIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365852_a_367181]