408 matches
-
Democracies. În Pippa Norris (edit.), Critical Citizens: Global Support for Democratic Governance. Oxford: Oxford University Press. Delhey, Jan și Kenneth Newton (2002). Who Trusts? The Origins of Social Trust in Seven Nations. FS III 02-402, Social Science Research Center, Berlin. Dragoman, Dragoș (2005a). Capital social et tolérance ethnique. Coopération, confiance et préjugés ethniques en Roumanie. Studia Politica. Romanian Political Science Review V(3): 733-751. Dragoman, Dragoș (2005b). Capitalul social: un concept (încă) în dezbatere. Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu XII
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
The Origins of Social Trust in Seven Nations. FS III 02-402, Social Science Research Center, Berlin. Dragoman, Dragoș (2005a). Capital social et tolérance ethnique. Coopération, confiance et préjugés ethniques en Roumanie. Studia Politica. Romanian Political Science Review V(3): 733-751. Dragoman, Dragoș (2005b). Capitalul social: un concept (încă) în dezbatere. Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu XII: 249-275. Dragoman, Dragoș (2006a). Equality, Trust, and Tolerance. How Sense of Equality Affects Social Tolerance in Romania. Studia Politica. Romanian Political Science Review VI
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
2005a). Capital social et tolérance ethnique. Coopération, confiance et préjugés ethniques en Roumanie. Studia Politica. Romanian Political Science Review V(3): 733-751. Dragoman, Dragoș (2005b). Capitalul social: un concept (încă) în dezbatere. Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu XII: 249-275. Dragoman, Dragoș (2006a). Equality, Trust, and Tolerance. How Sense of Equality Affects Social Tolerance in Romania. Studia Politica. Romanian Political Science Review VI(2): 449-466. Dragoman, Dragoș (2006b). Civic Engagement and Democracy in Romania and Bulgaria. Studia Politica. Romanian Political Science
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
Capitalul social: un concept (încă) în dezbatere. Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu XII: 249-275. Dragoman, Dragoș (2006a). Equality, Trust, and Tolerance. How Sense of Equality Affects Social Tolerance in Romania. Studia Politica. Romanian Political Science Review VI(2): 449-466. Dragoman, Dragoș (2006b). Civic Engagement and Democracy in Romania and Bulgaria. Studia Politica. Romanian Political Science Review VI(3): 599-615. Dragoman, Dragoș (2006c). Capital social și valori democratice. Importanța factorilor culturali într-o comunitate urbană. Sociologie Românească IV(4), 2006: 55-75
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
and Tolerance. How Sense of Equality Affects Social Tolerance in Romania. Studia Politica. Romanian Political Science Review VI(2): 449-466. Dragoman, Dragoș (2006b). Civic Engagement and Democracy in Romania and Bulgaria. Studia Politica. Romanian Political Science Review VI(3): 599-615. Dragoman, Dragoș (2006c). Capital social și valori democratice. Importanța factorilor culturali într-o comunitate urbană. Sociologie Românească IV(4), 2006: 55-75. Dragoman, Dragoș (2006d). Social Capital and Democracy in Eastern Europe. The Case of Romania and Bulgaria. Romanian Journal of Society
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
Dragoș (2006b). Civic Engagement and Democracy in Romania and Bulgaria. Studia Politica. Romanian Political Science Review VI(3): 599-615. Dragoman, Dragoș (2006c). Capital social și valori democratice. Importanța factorilor culturali într-o comunitate urbană. Sociologie Românească IV(4), 2006: 55-75. Dragoman, Dragoș (2006d). Social Capital and Democracy in Eastern Europe. The Case of Romania and Bulgaria. Romanian Journal of Society and Politics 5(2): 114-139. Edwards, Bob și Michael W. Foley (1998). Civil society and social capital beyond Putnam. American Behavioral
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
Ioan Molivdul Comninul din Heracleea, un om de renume, care a studiat în Italia, a editat scrierile lui Simeon Tesaloniceanul, a activat ca profesor la București și a fost educator pentru fiii lui Constantin Brâncoveanu. Corespondența lui Constantin Duca cu dragomanul Alexandru Mavrocordat purtată în greaca clasică este dovada că profesorii l-au educat foarte bine. Abia sub acest voievod tipografia înființată la Cetățuia își va relua activitatea. Dositei revine la Iași și tipărește Tomul Împăcării, cartea care constituie marea lui
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
ziua de 18/30 iunie 1831, după ce-i face cunoscute cele comunicate de agentul Mouton, revine cu unele completări: "Amănuntelor înfiorătoare cuprinse în scrisoarea d-lui Mouton, care m-a anunțat de asemeni de pierderea d-lui Raimondi, fostul meu dragoman..., și de imposibilitatea de a obține ajutor sau remedii, sucombând toți [!] medicii, ca și farmaciștii. Voi adăuga că holera țintește a nimici ce a mai rămas din populația Iașilor. Din 5 000 de locuitori, cât mai sunt numărați acum, mor
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
să se întoarcă la casele lor, dar neluîndu-și precauțiunile necesare, și-au găsit moartea. De altfel, după ultimele ploi căzute, acest crud flagel s-a reanimat, printre victime numărîndu-se și Mouton, agentul consular locțiitor, căruia îi murise mai înainte soția , dragomanul Raimondi și alți slujitori"64. Totuși biciul necruțător al holerei, după ce s-a abătut atât de crunt asupra Moldovei, începînd din luna mai 1831, prinde să se domolească treptat în această încercată provincie, îndată ce el trecuse în Țara Românească, unde
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
încapă într-o groapă atât de mică?”. L-am privit atent, până ce o adiere de vânt l-a făcut să dispară. M-am trezit și, uitându-mă pe fereastră, m-am bucurat să văd că începuse din nou să ningă. Dragoman Diana-Alexandra, clasa a VIII-a Școala Gimnazială „Grigore Moisil” Satu Mare profesor coordonator Cristina Șoltuz Sacrul și profanul în viziunea lui Mircea Eliade și a cititorului de rând Din punct de vedere gramatical, cuvintele ,,sacru” și ,,profan” reprezintă două dintre numeroasele
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
a început să vorbească, am rămas mut, incapabil să-mi descleștez buzele, incapabil chiar și să-mi dreg glasul. Regele mi-a aruncat o privire cumplită; Guicciardini era roșu de mânie și de rușine. Din fericire, vizitatorul avea propriul său dragoman care, pe deasupra, cunoștea limba lui Francisc. Dintre toți cei de față, un singur om îmi înțelegea emoția și o împărtășea, deși funcția sa îi impunea să nu lase să se vadă nimic, cel puțin nu înainte de a fi isprăvit ritualul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de mine și m-a strâns cu căldură la piept, spunând tare: — Știam că voi întâlni în această tabără prieteni și aliați, dar nu mă așteptam să regăsesc aici un frate pe care l-am pierdut de ani îndelungați. Când dragomanul soliei otomane a tălmăcit aceste vorbe, întreaga adunare n-a mai avut ochi decât pentru mine, iar Guicciardini a răsuflat ușurat. Eu însumi nu aveam pe buze decât un singur cuvânt, năuc și incredul: — Harun! Mi se spusese, într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
da plânsul neputinții Ci dă-mi Doamne noi puteri Clipa sfintelor dureri Să o trec precum părinții. POSTFAȚĂ Între marii osândiți și pătimitori ai neamului nostru: părintele Justin Pârvu, monahul Atanasie Ștefănescu, monahul Paulin Clapon, Gheorghe Jijie, Traian Popescu, Gheorghe Dragoman, Nicolae Păduraru, Gheorghe Mântulescu, Ioan Belecciu, Gelu Gheorghiu, Nicolae Roșca, am avut fericirea de a-l cunoaște și pe domnul Petru C. Baciu. Toate regimurile politice din România, precum și dictatura lui Carol al II-lea, dictatura lui Antonescu, comuniștii până în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cercetătorii de strictă specialitate, care au aprofundat temeinic istoria sud-estului european. Iată, de pildă, un studiu foarte amănunțit închinat lui Alexandru Mavrocordat, fost timp de 32 de ani (sfârșitul secolului al XVII-lea, începutul celui de al XVIII-lea) mare dragoman al Porții, adică omul care a avut în mână firele tuturor relațiilor în care era cuprinsă Poarta. Autorul acelei monografii ajunge și el la concluzia că înfrângerea turcilor sub zidurile Vienei (1683) și anii imediat următori formează “tocmai epoca când
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fost la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui următor declanșarea reculului ireversibil al Porții. Declinul militar a convins pe înalții ei demnitari de importanța diplomației, de necesitatea adaptării la sistemul european, de unde și creșterea rolului funcției de dragoman (creată în 1660). Vremea generalilor viteji trecuse: „la cîrmă veneau acum oameni capabili să mențină Imperiul pe linia de plutire. Ei erau recrutați din patriciatul greco-lavantin [...]. Cultivați, cunoscători ai gîndirii apusene, instruiți în mai multe limbi, capabili să negocieze cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Principate, balanța a înclinat, totuși cu întârziere, de partea rușilor. Cum era și de așteptat, „defecțiunea” românilor față de Puterea suzerană a provocat furia acesteia din urmă. Represiunile au fost crunte, luând forme fără precedent. Lui Grigore Callimachi, domnitorul Moldovei, și dragomanului Nicolae Draco li s-au tăiat capetele pentru trădare: o pretinsă deturnare a fondurilor destinate aprovizionării armatei otomane și, respectiv, cel de al doilea, pentru trădare și conivențe secrete cu cel dintâi. În septembrie 1769, Abaza pașa și domnitorul Munteniei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în parte repetate, și anume că ar fi posibilă retrocedarea Principatelor cu aceleași condiții cu care ele s-au supus Porții în mod voluntar, tronul putând fi atribuit lui Grigore al III-lea Ghica, aflat în Rusia, și care, ca dragoman, a adus servicii Prusiei. Oponentul cel mai dârz al Rusiei în Principate a fost, alături de Poartă, cabinetul din Viena. Era o conduită politică clară și invariabilă în esența sa, complicațiile derivând însă din sistemul politic european. Într-adevăr, Prusia era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cabinetului otoman și chiar a celui francez, Aupick neîntreprinzând nimic fără să-l consulte. M. Czajkowski, continua I. Ghica, „mă ajută cu sfaturile sale și mă susține peste tot cu influența sa”; datorită lui obținuse audiența la Riza Pașa, iar dragomanul său, Jean Saik, i-a servit ca interpret pe lângă seraskier (Riza Pașa). După o lună de ședere la Constantinopol Ion Ghica îi comunica lui N. Bălcescu că Michal Czajkowski „ne-a adus serviciile cele mai notabile”. Informații relative la misiunea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Arnold Hauser, Zăpadă târzie, pref. trad., București, 1974; Luise Rinser, La cumpăna vieții, pref. trad., București, 1975; Heinrich Böll, Onoarea pierdută a Katharinei Blum, București, 1978; Mircea Eliade, Hochzeit im Himmel, Freiburg, 1989, Die Schlange, Freiburg, 1990. Repere bibliografice: Barbu Dragoman, „Heinrich Mann”, F, 1966, 7; Klaus Heitmann, „Germanistik in Rumänien”, „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, 1968, 15 martie; Ov. S. Crohmălniceanu, „Cunoaștere poetică și mit în opera lui Lucian Blaga”, RL, 1970, 14; Nicolae Manolescu, „Cunoaștere poetică și mit în opera lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
rușii ce a avut drept consecință impunerea de către Rusia, Porții Otomane, a păcii "dezastruoase" de la Küciük Kainargi 19, cercurile conducătoare otomane aveau o altă explicație, măi conformă cu realitatea, privind cauzele care au provocat acel "dezastru". Astfel, potrivit convingerii marelui dragoman de atunci al Porții Otomane, Constantin Moruzi (1774-1777), Franța a fost cea care "a précipité l'Empire Ottoman en l'engageant à une guerre de pluș malheureuses"20, adică cel care se terminase în anul 1774. Iar principalul vinovat de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Ministère (adică Sublima Poartă n. Ven.C.) et découvrir le fort et faible, à leur dessiller leș yeux et leș conduire à leur procurer enfin des amis et bons alliés" (s. Ven.C.)21. Cât despre tratatul de la Küciük-Kainargi, fostul mare dragoman, aflat în funcție la acea dată, anume viitorul domn al Țării Românești și al Moldovei, Alexandru Ipsilanti, era de părere 19 Cf., raportul lui Ulrik Celsing, trimisul extraordinar al Suediei pe lângă Poartă Otomană, din 3 septembrie 1774, în Veniamin Ciobanu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Iași, 1998, p. 187; vezi și raportul lui Ulrik Celsing, din 17 septembrie 1774, în ibidem, p. 185. 23 Cf., raportul lui Ulrik Celsing, din 3 octombrie 1774, în ibidem, p. 187-188. 24 Ibidem, p. 187. 25 Potrivit opiniei marelui dragoman al Porții, Constantin Moruzi, tătarii înșiși erau vinovați de declanșarea crizei crimeene, deoarece ei fuseseră primii "à demander aux Russes leur indépendance et à porter des facilités sur la cession des trois places (Kinburn, Kerci și Yenikale n. Ven.C.
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
lui Constantin Moruzi, așa cum o dovedise, de altfel, și până atunci, "liée à la Russie par des traités et par des intéréts de Commerce"27. Nu se putea aștepta vreo intervenție favorabilă nici din partea Prusiei, iar argumentul invocat de marele dragoman dezvăluie faptul că acesta nu avea încredere în stabilitatea, pe termen lung, a politicii orientale promovată de Friedrich al II-lea, în cazul în care i-ar fi urmat la domnie nepotul său de frate, pe care îl consideră "comme
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
cazul în care i-ar fi urmat la domnie nepotul său de frate, pe care îl consideră "comme un genie frivole peu propre à conserver l'ouvrage du Roi de Prusse"28. 26 "Ces avantages des Russes îl întreba marele dragoman al Porții Otomane, Constantin Moruzi, pe Ulrik Celsing dans la mer noire et la Mediteranée ainsi que l'accroissement de leur forces et puissance peuvent-ils s'accorder avec l'intérét de la France et de la Suède?"; interogație după care marele dragoman
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
dragoman al Porții Otomane, Constantin Moruzi, pe Ulrik Celsing dans la mer noire et la Mediteranée ainsi que l'accroissement de leur forces et puissance peuvent-ils s'accorder avec l'intérét de la France et de la Suède?"; interogație după care marele dragoman "lacha un moț sur le sort de la Pologne", lăsându-l pe interlocutorul sau să înțeleagă că otomanii aveau motive temeinice să creadă că cele două state se puteau angaja în rezolvarea crizei crimeene; prin urmare, constată diplomatul suedez, marele dragoman
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]