438 matches
-
puteau fi transpuse în realitate în orice număr în intervenții politice împotriva Irakului, de exemplu, ori a Iranului, Siriei, Libiei, practic împotriva oricărui alt stat. Concluzia lui Prince este că: "Localizările geografice și politice vagi, sporind conflictele naționale și culturale dramatizate în aceste filme, au funcția de a le reda pe acestea în termeni puternic ideologici; în acest caz, inamicul nu ocupă un teren identificabil pe hartă, ci este mai degrabă un "celălalt" nebulos și amenințător, o proiecție a unor anxietăți
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vocile, stilurile și politica negrilor. Lee țintește însă și spre zona tehnicilor proprii modernismului, producînd filme originale și novatoare care îi articulează propria sa viziune și propriul său stil estetic. Asemenea dramaturgului german Bertold Brecht, Spike Lee produce pelicule ce dramatizează necesitatea unor opțiuni morale și politice 7. Atît Brecht cît și Lee produc un fel de "drame epice", creionînd o gamă largă de personaje sociale tipice, expunînd exemple de comportament social și asocial, furnizînd mesaje didactice publicului larg. Atît Brecht
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
transforma sexualitatea într-un domeniu care comportă un risc din ce în ce mai mare. Mai tîrziu, ea va deveni o activistă în acest domeniu și va insera mesaje referitoare la "sexul protejat" în concertele și albumele sale. Începînd cam cu 1990, ea va dramatiza și aspectele periculoase ale sexualității. 5 Ann Kaplan (1987) interpretează piesa "Material Girl" și fenomenul Madona în general ca simptomatic pentru postmodernism datorită faptului că Madona o copie pe Marilyn Monroe și că amestecă genurile și modurile, alternînd realismul cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sau ne Închidem În noi Înșine? Confruntarea dintre aceste tendințe opuse a Însoțit procesul de modernizare a ultimelor două secole. Evident, nu românii au inventat dramatizarea raporturilor cu „ceilalți“: aceasta este o trăsătură universală a imaginarului. Poate Însă că românii dramatizează În mod deosebit, admirând sau respingând, preluând fără nuanțe sau refuzând din principiu. Este rezultatul contradictoriu al unei istorii contradictorii. Să mai spunem — complicând În continuare lucrurile — că cele trei țări din care s-a alcătuit România modernă se divid
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
meu, mi s-a spus că se află acolo denunțuri la adresa mea semnate de „scriitori foarte importanți”! De ceea ce mă temeam!... Dar, în această toamnă, 2004, îmi voi lua inima în dinți și-mi voi consulta dosarul, fără însă să „dramatizez” prea mult dacă voi întâlni acolo nume pe care le-am prețuit și le prețuiesc și azi, orice s-ar întâmpla! Cine poate arunca piatra?!... Cei care n-au trăit vremurile noastre, fiind în afara granițelor, sau tinerii de azi a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care nu se regăsesc în antologia recentă. Cândva, voi reveni asupra lor și voi scrie romanul de care vorbești, dar tot în versuri. Îți spun și cum se va numi: Persona. Teatrul nu mă interesează, deși cred ca aș putea dramatiza. Lucrez într-un teatru, cunosc deja profilul actorilor, ca și resursele lor, am cumva experiența scenei, deși nu în mod decisiv. Am citit mai puțină literatură dramatică decât ar trebui sau decât trebuie, însă cred că e de înțeles pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
zugrăvirea relațiilor dintre oameni, a gesturilor și a reacțiilor lor sufletești, reproducerea vorbirii lor’’. Ỉn întreaga opera a lui Creangă exprimarea este vie, autentică, iar spontaneitatea expresiilor ascunde caracterul lucrat al compoziției și tentația spectacularului, astfel încât scene întregi pot fi dramatizate. Farmecul narațiunii, în ansamblul ei, este rezultatul unei armonizări desăvârșite între povestire, descriere și dialog, născută dintr-o incomensurabila plăcere de a tăifăsui, ce conferă textului o vibrație puternică și o emoție neîntreruptă. ,,Limba lui Creangă este sufletul povestitorului, în măsura în care
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
în limitele admise.“ „Ce limite, ce-o faci, mă, pe istețul - urlă la el o muiere -, ne zboară copiii pe ferestre. Uitați, oameni buni, chiar acum blocul se înclină. Vă jur c-am văzut eu cum se mișcă!“ „Să nu dramatizăm“, spune primarul cu o voce nițel gâtuită. Iar în sinea sa își blestemă funcția: „M-a mâncat în fund să le pun felinar“. Zi de subvenții La Ministerul Artelor e zi de subvenții. Parcarea e plină cu mașini din provincie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
dacă eram ridicol și nelalocul meu... știam doar că eram foarte indispus și că simțeam teribil nevoia să plec chiar din prima clipă. Am rezistat acestui impuls, dar în silă și cu eforturi dintre cele mai penibile, pentru a nu „dramatiza“ lucru rile (știi că detest „dramatismul“), pentru a fi „rezo nabil“ și „bun“. Degeaba însă, căci tot restul serii a fost nu numai stricat (eu eram tot timpul „falsificat“), dar n-a avut darul decât de a-mi crește amărăciunea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
suferea (cuvântul este prea tare, dar nu găsesc altul mai potri vit) din pricina unei situații care pe tine te făcea să râzi. Din acea clipă impulsul meu a fost să plec pur și simplu. Nu am făcut-o ca să nu dramatizez și să dau importanță lucru rilor. M-am constrâns și am spus: „Sunt mult prea bine-crescut pentru a întreba despre ce este vorba, sper totuși ca și voi să fiți tot atât de bine-crescuți ca să-mi spuneți singuri.“ Era o invitație pentru
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
gândi despre acea epocă, despre acel Labiș în termeni mitici, mistici sau de Mitici, în termeni disprețuitori, cu un „curaj” secant la lașitate. Există primejdia de a ne visa Iisuși, martiri, creștini persecutați aruncați la lei și, simultan, a ne dramatiza în inocenți - și din inocență să cădem din nou în martiraj, în prunci căutați noaptea. Niciodată nu ne vom imagina Iude, Ane sau Caiafe - deși Pilați din Pont, în „cazul Labiș”, am întâlnit, și încă fericiți, cu numele pe frontispiciul
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
reușind să uniformizeze țărănimea În așa fel Încât mai toți sătenii deveniseră robi ai fostului lor pământ. g. Calcul evreiesc: „Să Împărțim cîștigul egal: tu mai puțin și eu mai mult (...)” Romanul „Stele rătăcitoare” scris de Șalom Alehem (1859-1916) și dramatizată de coreligionarul Benö Popliker a avut parte de toată „atenția” ochilor vulturești ai cenzorilor, fiind făcută varză. În adresa nr.1249/8 aprilie 1959, sosită la sediul Împuternicitului local din orașul rulmenților, Valerian Ionescu & compania recomandau următoarele vizavi de această
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
al efectelor, tir precis. Comedia lui Saizescu e giumbușlucăraie bezmetică, debandadă hăhăitoare, scălîmbăială de bețivi. Filmul are două ore și jumătate și tot ce e în el pare să fi ajuns acolo din greșeală ; materialul lui Petre Dulfu nu e dramatizat, ideile originale nu sînt dezvoltate asta nu se cheamă picaresc, se cheamă las-o cum pică. Pe scurt, incompetența lui Saizescu e totală, iar autoidentificarea lui cu umorul național e la fel de frauduloasă ca autoidentificarea lui Nicolaescu cu istoria și a
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
pe malul oceanului sau înălțîndu-se pentru a-l vedea cum coboară pe schiuri o pantă înzăpezită. Există două probleme. ̨ n primul rînd, deși Harwood e un mare scenarist și deși a primit multe laude pentru performanța de a fi dramatizat o viață interioară devenită aproape invizibilă din exterior, el lasă nedramatizat tocmai procesul cel mai dramatic : procesul de evadare din costumul de scafandru al paraliziei, într-o libertate imaginativă și mnezică neîngrădită ca a fluturelui. în film, schimbarea trecerea lui
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
să-i împlinească menirea, Funny Games e acela. Dilema Veche, iunie 2008 Woody vs Dosto Visul Cassandrei/Cassandras Dream (SUA, 2007), de Woody Allen Crime și delicte (1989) e primul film în care Woody Allen a încercat să-și dramatizeze riguros convingerea că universul e amoral și neguvernat de nici o divinitate, după nici un fel de plan. Martin Landau juca rolul unui respectabil oftalmolog care apela la fratele său interlop ca să-și elimine amanta nevrotică atunci cînd aceasta ajungea să-i
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași și altele. Pornind de la etosul popular, Eugen Agrigoroaiei a scris basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969ă și Fabule și întâmplări (1972ă. A dramatizat basmul Moștenirea fermecată, publicat în volumul Teatrul de păpuși (1971ă. A fost coautor la volumul de Legende și povestiri cu albine (1987ă. Principala sa contribuție ca folclorist este volumul Țara uitatelor constelații. Folclor arhaic românesc (1981ă, cu o prefață de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și restrângând metafizica la problema posibilității și condițiilor cunoașterii a priori. Dar alte moduri de gândire, oarecum minoritare până atunci, au început să se impună în anii interbelici. Søren Kierkegaard, Lev Șestov, Nikolai Berdiaev devin stele călăuzitoare ale preocupărilor filozofice, dramatizându-le și imprimându-le un caracter de urgență. Problematica lor e mai puțin de cunoaștere, cât de soteriologie ; e precumpănitor o problematică etică și virtual religioasă (existențială însă, nicidecum teologică). Influența lui Dostoievski, nu numai literară, devine covârșitoare, amplificată și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
creștină. Pe de o parte, spre diferență de filosofii care l-au precedat, Platon caută să fixeze în conștiință, așa cum va face și creștinismul, motivația morală pentru alegerea corectă a drumului și implicit a recompensei, în detrimentul rolului jucat de zei, dramatizat în imaginarul colectiv, în ritualuri și în arte; pe de altă parte, dacă cetățeanul grec, "păgân", putea alege calea justă cu ajutorul practicii filosofice și a accederii la cunoașterea divină, la bine și la adevăr, și numai astfel, creștinul poate obține
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mă lase în troian... Hi, hi, da, hi... lua-v-ar dalacu... prohodi-v-ar cioarele!..." Se mai pot nota micile operete naționale (Nunta țărănească, Paracliserul etc.), din care cea mai interesantă este Sinziana și Pepelea, obârșie a viitoarelor basme dramatizate din literatura română. Avem de a face cu un Papură-Împărat, după a căruia fată, Sinziana, aleargă Pepelea, Pîrlea-vodă (simbol al secetei), Lăcustă-vodă și alții. Fata e furată de un zmeu. Fabulosul e umplut cu bufonerii, nu totdeauna de bun gust
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care-i duce manteluța de cinci dramuri pe brațe." Ion Ghica are pe deasupra un dar de narator incomparabil, o imaginație arabă. Cu puncte de plecare documentare, amintiri, studii economice, sociale, prozatorul trece în mijlocul celui mai arid memoriu la anecdotă, câteodată dramatizând, jucând toate rolurile. Când inventează, Ghica pare sărac, dimpotrivă, evocarea dă impresia lucrului imaginat. De neuitat sunt boierul Furtună, prezident de Divan, care azvârle cu fesul după împricinați, dascălul Chiosea bătând pe copii cu imineul scos din picior și cântând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Aud, dar n-am gură să-i răspund; și văd, dar trebuie să rabd. - Vorba ceea, soro: "Șede hîrbu-n cale și râde de oale". Măi pușchiule! ia să vedem ce-ai făcut tu mai mult decât noi?" Însușirea de a dramatiza realistic basmul a făcut să-i iasă lui Creangă numele de scriitor "poporal", cu toate că țăranii n-au astfel de daruri și că ei preferă idealizarea. Moș Nichifor Coțcariul e întîia mare nuvelă românească cu erou stereotip. Moș Nichifor fiind harabagiu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
superior, apare sentimentul lipsei de demnitate. Persoana se teme de orice responsabilitate, starea de lașitate care derivă de aici otrăvind toate proiectele personale. Apare rușinea de sine și individul se condamnă pentru eșec. Se conturează astfel complexul de eșec, este dramatizat eșecul personal, situațiile sunt abordate cu o stare de angoasă, acuzare de sine, autopersecuții. Idealizat, acest complex se leagă de puritatea morală, de umilință, de concepția că prin comportamentul personal, prin altruism, păcatul poate fi răscumpărat. În forma supracompensată, persoana
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
nu obturează perspectiva psihologică, nu foarte adâncă, dar trasată cu mână sigură. Șarja, pamfletul sunt prezente și în Domnul Negoiță sau Individul împotriva statului (1932), iar arta dialogului, bine stăpânită de T.-B., a făcut ca acest roman să fie dramatizat în epocă (de scriitorul bucovinean A. Mitric). De astă dată, mediul în care personajul titular caută liniștea, dar în alt fel decât Andrei Stoican, este lumea mic-burgheză, cu toate cusururile ei. Negoiță se teme, exprimându-și opiniile, să nu tulbure
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
nu e. Și nici indiferență. Reacțiile mele sînt ale unuia care-i lămurit cum funcționează mecanismele „jocurilor politice” locale și care nu-și mai face iluzii în privința principialității motivelor invocate la „rotiri”. De aceea, nici față de ai mei nu-mi dramatizez situația. Să le declar că mă simt ca o piesă de șah mutată greșit, „mîncată” o dată, repusă pe tablă și, din nou, plasată astfel încît să poată fi atacată cu pionii? Nu, i-aș dezamăgi și mai tare... *Apropo de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
literaturii, invocând, cu alte cuvinte, primatul autonomiei. Pe de altă parte, tocmai autonomia, caracterul antiteleologal al d. îi impun acestuia o caracterizare în termenii stazei. Mișcarea ajunge să se aservească tocmai celor pe care i-a subminat în primul rând: dramatizând și intensificând toate simptomele existente ale epuizării, d. se vede silit de propriul simț al consecvenței să se sinucidă, să se situeze deci pe sine tocmai pe pozițiile pe care le respinsese în primul rând. Relația dintre modernism și d.
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]