908 matches
-
de elaborare, în care sunt puse în acțiune mecanisme psihologice care concură la formarea visului, acestea fiind următoarele: - condensarea-aglutinarea imaginilor diferite, disparate, într-una nouă, cu semnificație pentru individ: - deplasarea sensului imaginii originare către o alta nouă, diferită de prima; - dramatizarea, sau figurarea unei idei abstracte printr-o imagine concretă; - simbolizarea, sau figurarea unui obiect printr-un simbol care să-l înlocuiască; - stilizarea, constă în păstrarea caracterelor esențiale, definitorii ale imaginilor în ceea ce au acestea esențial. În psihopatologie, dar mai ales
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
manifestă o mare vulnerabilitate la respingere la care se adaugă o nevoie crescută de a fi iubit și acceptat. E. Personalitățile histrionică și dependentă Această categorie cuprinde două subgrupe de psihopați și anume: a) Personalitatea histrionică, caracterizată prin tendința la dramatizare, reactivitatea excesivă la influența evenimentelor minore, tentative permanente de a atrage atenția celorlalți asupra lor, impresia de a fi perceput de ceilalți ca superficial și lipsit de autenticitate, dependență, nevoia imperioasă de activitate și de senzații tari. b) Personalitatea dependentă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și același eveniment/fenomen, aceasta putând fi împărtășită și celorlalți colegi; - valorificarea cunoștințelor anterioare ale elevilor în desfășurarea lecțiilor noi și rezolvarea unor sarcini de lucru în perechi sau grupuri mici; - utilizarea situațiilor de joc în învățare (jocuri de rol, dramatizarea, jocul didactic etc.); - folosirea problematizării pe secvențe didactice și aplicarea rezultatelor prin metode și procedee de expresie ca desenul, povestirea, lucrul manual, modelajul etc.; - rezolvarea creativă a conflictelor în clasă, colaborarea cu familia și valorificarea resurselor din comunitate ca tehnici
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
demonstrat necesitatea combinării metodelor interogative cu celelalte metode (expozitive, demonstrative, activ‑participative); astfel se înlătură monotonia, sunt stimulate gândirea și concentrarea atenției, condiții necesare în obținerea succesului la elevii cu cerințe speciale. Metodele de simulare (bazate pe jocul didactic și dramatizare) pot fi aplicate cu succes atât în ceea ce privește conținutul unor discipline (dramatizarea unor lecții), cât și în formarea și dezvoltarea comunicării la elevii cu deficiențe mintale și senzoriale. Implicarea lor cât mai directă în situații și circumstanțe de viață simulate (activități
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
participative); astfel se înlătură monotonia, sunt stimulate gândirea și concentrarea atenției, condiții necesare în obținerea succesului la elevii cu cerințe speciale. Metodele de simulare (bazate pe jocul didactic și dramatizare) pot fi aplicate cu succes atât în ceea ce privește conținutul unor discipline (dramatizarea unor lecții), cât și în formarea și dezvoltarea comunicării la elevii cu deficiențe mintale și senzoriale. Implicarea lor cât mai directă în situații și circumstanțe de viață simulate (activități de tip „jocul de‑a...”) trezește motivația și facilitează participarea activă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
modeste - resuscitarea pilduitoare a unor momente din istoria națională (Povestea Unirii, focalizată pe perioada premergătoare unirii Moldovei și Munteniei din 1859 și reprezentată în premieră în contextul centenarului evenimentului) ori universală (Zorile Parisului, evocare dramatică a Comunei din 1871). O „dramatizare liberă”, Ce naște din pisică, după Ciocoii vechi și noi de N. Filimon, redactată cu iscusință și cu oarecare farmec în restituirea atmosferei, a fost reprezentată în 1954, la Iași. Tot atmosfera este punctul forte al ultradocumentatului roman istoric Cântece
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
Când înfloresc anemonele”, CNT, 1948, 85; Radu Beligan, Teatrul Municipal: „Afaceriștii”, CNT, 1953, 22; Ecaterina Oproiu, „Afaceriștii”, RMB, 1953, 2 675; Virgil Brădățeanu, Spectacolul cu piesa „Ce naște din pisică”, CNT, 1955, 24; Paul Costin, „Ciocoii vechi și noi” în dramatizarea lui T. Șoimaru, IL, 1955, 5; Vicu Mîndra, „Zorile Parisului”, GL, 1956, 1; Radu Popescu, „Zorile Parisului”, CNT, 1956, 1; Valeriu Râpeanu, Tudor Șoimaru la 60 de ani, GL, 1958, 52; N. Barbu, Dramaturgia de evocare istorică, IL, 1959, 2
SOIMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
între candoare și sarcasm. În palimpsestul ființei, subiectul liric își descoperă multiple identități subcutanate, obiectivate sub forma unor voci concurente. Regăsindu-se în fiecare, dar neputând fi transpus fără rest în nici una din ele, eul pulverizat se complace în procesul dramatizării acestor reprezentări agonale: „Poate avea dreptate ăla care spunea/ ce jigodii sunt tinerii toți/ sălbatici inconștienți și lipsiți de milă/.../ poate-avea dreptate sau poate n-avea/ pentru că tu ești de fapt un june simpatic dar/ va veni o vreme când
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
rămâne confuz, tenebros, autorul cantonându-se în explorarea comportamentelor, pentru care vădește intuiție sigură. În esență un moralist, exigent și blând totodată, scriitorul e dublat, dar nu fericit, de pedagog. Traducerile lui P. din Alexei Tolstoi și N. Rakovskaia, ca și dramatizările radiofonice după povestirile lui Cezar Petrescu și I.I. Mironescu completează o activitate meritorie. SCRIERI: Din ploile orașului meu, cu o gravură de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1938; Dumnezeu la mine-n casă, Cernăuți, 1940; Iarba fiarelor, București, 1942; Vătaful Neculai, București
POPOVICI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288966_a_290295]
-
în „tragedia populară” A treia țeapă de Marin Sorescu. Vlad Țepeș din povestirea germană devine în romanul Contele Dracula (1897) al irlandezului Bram Stoker prototipul, de largă circulație, al literaturii de groază, legenda astfel modificată fiind menținută în atenție prin dramatizări și prin numeroase ecranizări. Ediții: Povestire despre Dracula Voievod, în I. Bogdan, Vlad Țepeș și narațiunile germane și rusești asupra lui, București, 1896; reed. în Cronicile slavo-române din sec. XV-XVI, publicate de Ion Bogdan, îngr. P.P. Panaitescu, București, 1959, 200-214
POVESTIRE DESPRE DRACULA VOIEVOD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288993_a_290322]
-
din literatura anglo-saxonă, 1981), din literatura franceză (Montaigne,Victor Hugo și versiuni selectate în Antologia poeziei franceze de la Rimbaud până azi), dar și din literatura armeană (prelucrări sau repovestiri). „Transpuneri” în alt limbaj sunt și cele mai multe din piesele scrise acum - dramatizări, adaptări, scenarii radiofonice după opere celebre, române și străine: Mitică Râmătorian, după N. Filimon (1976), Micul Eyolf (1967), adaptare radiofonică după H. Ibsen, Peripețiile lui Nils Holgersson (1969), după Selma Lagerlöf, Crispin, rivalul stăpânului său (1986), după Lesage. Cele câteva
RADULESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289103_a_290432]
-
Povestea vorbei (1907) și „poemul dramatic” Crăciunul (1912). Tot în categoria compozițiilor dramatice instructive se înscriu două texte ocazionale - De vorbă-n sat (1913, omagiere a memoriei lui Spiru Haret) și sceneta Veniți, copile scumpe (1918, glorificare a Marii Uniri) -, dramatizarea în versuri a unui roman de Carmen Sylva (Astra, 1905), o localizare (Bărbații noștri, jucată în 1890) ș.a. R.-N. a scris enorm și a fost citit în epocă, mai cu seamă romanele din prima perioadă având un impact asupra
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
derulării intrigii, a gradării efectelor, a provocării suspansului, a amânării deznodământului. Dacă pe lângă acestea ar fi avut și darul de a crea dialog, nimic nu i-ar fi împiedicat afirmarea și ca scriitor de teatru (fie și numai prin eventuala dramatizare a Purgatoriului) la cu totul alt nivel decât prin comedia în versuri Fluturi (1914). Factorul dinamic, înscris în spațiul vieții afective din tabloul de moravuri consacrat societății bucureștene, este eternul feminin. Prezent în numeroase variante, acesta e deosebit de activ prin
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
eroi» care-s purtători ai moralei înaintate”), volumul Atitudini (1966), ce reflectă activitatea criticului de la „Steaua”, cuprinde și studii rezistente la eroziunea timpului: o sinteză erudită privind anii de formație ai lui I. Heliade-Rădulescu, pledoaria antidogmatică în favoarea subiectivității și a dramatizării (= problematizării) lirismului. Sub semnul lui Aristarc (1975) reprezintă o justificare a pozițiilor de principiu, teoretice și indică totodată stabilirea cvasidefinitivă și exclusivă a lui M. în perimetrul marilor clasici. Anterior, Hyperion (I, Viața lui Eminescu, 1973; Premiul „B.P. Hasdeu” al
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
artistice din țară” și „Cronica străinătății” oferă informații legate de evenimente artistice importante. Sunt dedicate cronici unor opere muzicale cu librete inspirate din scrieri clasice ale literaturii române: O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu după piesa lui I.L. Caragiale sau dramatizarea poemului Strigoii de Eminescu pe muzica lui Mihai Andreescu-Skeletty ș.a. Se reproduc partiturile unor cântece pe versuri de Tudor Arghezi, G. Bacovia (muzica Mihail Jora), Matilda Cugler-Poni (muzica Ciprian Porumbescu). E inserat libretul tragediei lirice Oedip de George Enescu, traducerea
MUZICA SI POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288342_a_289671]
-
de „răutate estetică” aducătoare de bucurie spiritului liber. A tradus din lirica franceză versuri de José-Maria de Hérédia, Charles Baudelaire, din limba engleză poezii de Saki, dar și scrieri aparținând lui V. G. Korolenko, Victor Siveditis ș.a. Transpune și realizează dramatizări radiofonice din Edgar Allan Poe, Tudor Mușatescu ș.a., scrie versurile pentru filmul Vulpoiul păcălit, în regia lui Ion Popescu-Gopo. Numeroase texte lirice au rămas nepublicate; adunate într-un volum, depus la Editura Albatros, după 1989 nu au mai fost găsite
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
simbolice. Timpul pare să rezolve ecuația în sensul formării unui solid sentiment matern. Acesta însă prinde să vireze, când copilul crește și devine un tânăr asemănător în multe tatălui său, spre erotism, viraj pe care eroina îl refulează și prin dramatizarea întrucâtva exagerată a avansării în vârstă. Nici iubirea, nici îmbătrânirea ei nu scapă prietenelor tânărului și, la auzul constatărilor acestora, de o cruzime inerentă adolescenței, Mia traversează o criză ce o conduce la sinucidere, simplu „fapt divers” pentru ceilalți. Atât
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
Streinu), condiție într-adevăr fericită, așteptată, întâmpinată, cultivată și fixată în scris. Desigur, proiectele literare i-au fost, la începuturi, grandioase. A încercat să dramatizeze sub înrâurirea romantismului subiecte legendare foarte diferite, schițând tragedia în versuri Mihai Viteazul (1848), o dramatizare a cărții despre Ruth din Biblie, dramele Urban Grandier, Ioanițiu, craiul românilor, Decebal ș.a. Din visurile de dramaturg ale lui O. nu s-a născut nici o piesă terminată, iar localizările de mai târziu - Radicalele (1881), după E. Labiche, Nea Frățilă
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
și ține ochii plecați. Stabilirea raportului colaborativ Tratamentul cu ajutorul terapiilor cognitiv-comportamentale a unei probleme de alcoolo-dependență se bazează pe un raport colaborativ bine stabilit, care respectă realitatea pacientului. Pe parcursul stabilirii acestui raport colaborativ, examenele biologice și paraclinice sunt comentate fără dramatizare: acestea participă la construirea realității pacientului. Un bilanț somatic complet contribuie la stabilirea unui bun raport colaborativ. Toate persoanele care participă la efectuarea tratamentului au același discurs: coeziunea acestui discurs o stabilește pe aceea a realității redată pacientului, deci pe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
1970) cuprinde reflecții lirice legate de senectute și trecere, de rostul unui poet cu un Pegas „mărunt și cuminte”. Într-un fel, cele din urmă cărți îi justifică îndelungile și sinuoasele căutări și îi răsplătesc perseverența. A realizat și câteva dramatizări după E. Knight și Israel Zangwill, reprezentate între 1945 și 1947, și a semnat un număr relativ mare de traduceri. Între 1939 și 1948 transpune din versurile lui Catul, Petrarca, Francis Jammes, Paul Verlaine, Friedrich Nietzsche, Rabindranath Tagore, Guillaume Apollinaire
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
1949; Edgar Wallace, Gentlemanul, București, 1948, Misterul trenului de aur, București, [1948]; Pablo Neruda, Să se trezească pădurarul, București, 1949; Osman Șchiopul și alte povestiri ale scriitorilor turci, București, 1956 (în colaborare cu Ala Petrescu). Repere bibliografice: R. M., Câteva dramatizări după opere celebre, „Fapta”, 1945, 329, 333; Al. Cerna-Rădulescu, „Regele pomanagiilor”, dramatizare după Israel Zangwill, „Tribuna românească”, 1947, 67; Oscar Lemnaru, Drama scriitorului George Demetru Pan, „Dreptatea nouă”, 1947, 858; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 315-322; D. Micu, „Umanitas”, CNT, 1963
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
Pablo Neruda, Să se trezească pădurarul, București, 1949; Osman Șchiopul și alte povestiri ale scriitorilor turci, București, 1956 (în colaborare cu Ala Petrescu). Repere bibliografice: R. M., Câteva dramatizări după opere celebre, „Fapta”, 1945, 329, 333; Al. Cerna-Rădulescu, „Regele pomanagiilor”, dramatizare după Israel Zangwill, „Tribuna românească”, 1947, 67; Oscar Lemnaru, Drama scriitorului George Demetru Pan, „Dreptatea nouă”, 1947, 858; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 315-322; D. Micu, „Umanitas”, CNT, 1963, 27; D. Micu, „Gingașul Ariel”, RL, 1969, 2; H. Zalis, „Gingașul Ariel
PAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288643_a_289972]
-
, Constantin (5.III.1936, Iași), critic teatral, autor de dramatizări și istoric literar. Parcurgând ciclul secundar la o școală de elită, Liceul „Costache Negruzi” din urbea natală, P. își ia bacalaureatul în 1953. Anul următor își începe studenția la Facultatea de Filologie-Istorie a Universității „Al. I. Cuza”. O carieră cu
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
de Radio Iași, unde și-a trăit anii cei mai plini, P. a realizat timp de două decenii (1965-1985) emisiunile de critică teatrală și „Teatru radiofonic”, pentru care a scris și a regizat peste o sută douăzeci și cinci de adaptări și dramatizări. I s-au jucat pe diferite scene din țară scenariul pentru un Spectacol Topîrceanu (reunind Balada amintirii și Minunile Sfântului Sisoe, cu un „epilog” original), Dănilă Prepeleac, după Ion Creangă, Întoarcerea din pustiu, pe motive din scrierile lui Antoine de
PAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288623_a_289952]
-
lui M. este considerată fără valoare. La sugestia lui G. Călinescu, de stabilirea exactă a falsurilor s-a ocupat Sorin Alexandrescu, pe vremea când era cercetător la Institutul de Istorie Literară și Folclor din București. M. mai este autorul unor dramatizări pe subiecte biblice: Umbra lui Christ (1914), Quo vadis (1915), ambele după H. Sienkiewicz, și al unor prelucrări după Molière. SCRIERI: Eminescu comemorativ, Iași, 1909; Filosoful Conta. Viața și opera. Poeziile. Cugetările lui postume, Iași, [1910]; Caragiale. Omul și opera
MINAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288151_a_289480]