669 matches
-
boierilor cu dregătorie. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun, numărul boierilor fără dregătorie era între 7 și 19, cei cu dregătorie erau între 3-7. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, din 119 membrii ai Sfatului Domnesc 27 (23%) nu aveau dregătorie, iar 92 (77%) aveau o dregătorie. La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, Sfatul Domnesc a fost alcătuit numai din dregători. În prima jumătate a secolului al XV-lea dețineau dregătorii boierii care aveau legătură
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Alexandru cel Bun, numărul boierilor fără dregătorie era între 7 și 19, cei cu dregătorie erau între 3-7. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare, din 119 membrii ai Sfatului Domnesc 27 (23%) nu aveau dregătorie, iar 92 (77%) aveau o dregătorie. La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, Sfatul Domnesc a fost alcătuit numai din dregători. În prima jumătate a secolului al XV-lea dețineau dregătorii boierii care aveau legătură strânsă cu curtea domnească. Vornicul era
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost alcătuit numai din dregători. În prima jumătate a secolului al XV-lea dețineau dregătorii boierii care aveau legătură strânsă cu curtea domnească. Vornicul era dregătorul cel mai important și, cu toate acestea, apare în unele documente după boierii fără dregătorie; el devine în final cel mai mare dregător al țării. Urma paharnicul, cel care se îngrija de băutura domnului, stolnicul cu aprovizionarea alimentelor, postelnicul cu siguranța curții domnești, vistierul cu visteria domnească și comisul cu grajdurile domnești. De la început a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de dinainte de 1457. În afară de mitropolit, apare în Sfat, pe primul loc, Cozma al lui Șandru, prezent în Sfatul Domnesc încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, Manoil, fost pârcălab de Neamț, prezent și el în Sfatul Domnesc din 1436. Dintre dregătorii fugiți cu Petru Aron, Duma Braevici (al lui Brae), care apare ca primul boier din Sfatul Domnesc înainte de 1457, se întoarce și ocupă primul loc și în Sfatul lui Ștefan cel Mare, din 1460. Se întoarce, din 1459, Stanciul Marele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că Sfatul Domnesc este aproape același până în 1467. După bătălia de la Baia și executarea vornicului Crasnăș, va fi numit vornic Isaia, cumnatul domnului. Șendrea, un alt cumnat al domnului, va deveni portar al Sucevii. Duma, fiul lui Vlaicu, va îndeplini dregătoria de pârcălab. La fel Petrică al lui Iachim (Iachimovici), Iachim fiind unchiul domnului, iar cel de-al doilea fiu al său, Vasco, va face și el parte din Sfat. Dumșa postelnicul era nepotul de soră al lui Ștefan, iar Clănău
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Arbure, apărătorul Sucevii în 1447. În alegerea dregătorilor, Ștefan cel Mare s-a arătat “înțelept și cumpătat” în tot timpul domniei sale, fiind slujit doar de trei mari logofeți: Dobrul (1457-1468), Toma (1468-1475) și Ioan Tăutul (1475-1511). Șase boieri au deținut dregătoria de vornic, Iugă vistierul a stat în dregătorie 12 ani, iar Clănău spătarul 18 ani (1486-1504). Pârcălabii apar în Sfat înainte de domnia lui Ștefan, în 1467, înainte de Baia erau șase pârcălabi, primii dregători din Sfat fiind Stanciul, pârcălab de Cetatea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan cel Mare s-a arătat “înțelept și cumpătat” în tot timpul domniei sale, fiind slujit doar de trei mari logofeți: Dobrul (1457-1468), Toma (1468-1475) și Ioan Tăutul (1475-1511). Șase boieri au deținut dregătoria de vornic, Iugă vistierul a stat în dregătorie 12 ani, iar Clănău spătarul 18 ani (1486-1504). Pârcălabii apar în Sfat înainte de domnia lui Ștefan, în 1467, înainte de Baia erau șase pârcălabi, primii dregători din Sfat fiind Stanciul, pârcălab de Cetatea Albă și Vlaicul, pârcălab de Hotin. După lupta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rest sunt prezenți în Sfat toți boierii de dinainte de Baia. În 1470, apar în Sfat Mârza, fiul lui Stanciul, și Duma, fiul lui Vlaicul, care vor face uneori pereche cu pârcălabi de Cetatea Albă și Hotin, Vlaicul și Duma deținând dregătoria de staroste de Hotin. Până la campania din 1476, Sfatul este aproape același. La 28 august 1474 sau 22 mai 1476, Stanciul și fiul său, Mârzea, sunt pe primele două locuri din Sfat, urmați de Vlaicu și fiul său, Duma, staroste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Războieni, Sfatul Domnesc este alcătuit în mare parte din pârcălabi sau foști pârcălabi. De exemplu, la 19 mai 1479, primii boieri din sfat sunt Stanciul, Vlaicul, rudele domnului, și Zbiarea. Urmează apoi pârcălabii, dregători cu atribuții militare, numai trei neavând dregătorii, Neagu și Ivașco, foști pârcălabi de Chilia și Iațco Hudici, singurul care nu a deținut o dregătorie anume. Ultimii șase boieri din Sfat erau persoane legate de curtea domnească, vistier, postelnic, ceașnic, stolnic, comis. Târgurile mai însemnate aveau palisade de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai 1479, primii boieri din sfat sunt Stanciul, Vlaicul, rudele domnului, și Zbiarea. Urmează apoi pârcălabii, dregători cu atribuții militare, numai trei neavând dregătorii, Neagu și Ivașco, foști pârcălabi de Chilia și Iațco Hudici, singurul care nu a deținut o dregătorie anume. Ultimii șase boieri din Sfat erau persoane legate de curtea domnească, vistier, postelnic, ceașnic, stolnic, comis. Târgurile mai însemnate aveau palisade de lemn și pământ, “garnizoana” acestora făcând-o locuitorii satelor care țineau de târgurile respective. Ca forță militară
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avea să îl găsească pe domn în tabăra din Pocuția, se afla, deci, la comanda armatei ! S-a formulat și ideea potrivit căreia aparatul administrativ s-a format treptat, administrația țării revenind marilor boieri “în lipsa unui aparat de stat, de dregătorie, ce nu i-a format decât încetul cu încetul.” Și P. P. Panaitescu considera că în vremea lui Mircea cel Mare “administrația lui nu era prezentă oriunde”, autoritatea domnului exercitându-se prin dregătorii locali, “fie prin trimișii ce veneau periodic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boieri “în lipsa unui aparat de stat, de dregătorie, ce nu i-a format decât încetul cu încetul.” Și P. P. Panaitescu considera că în vremea lui Mircea cel Mare “administrația lui nu era prezentă oriunde”, autoritatea domnului exercitându-se prin dregătorii locali, “fie prin trimișii ce veneau periodic de la centru și apoi se întorceau”. Încă din 1926, C. C. Giurescu scria: “un stat implică, chiar și în forma lui inițială, un aparat administrativ pentru încasarea dărilor și executarea hotărârilor luate, un aparat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Isaia este menționat iarăși singur. Abia la 8 decembrie 1466 apare Isaia cu Buhtea, iar la 20 octombrie 1469, pârcălabi de Chilia sunt Buhtea și Pașco. La 8 februarie 1470 este pârcălab Goian, Buhtea fiind prezent în Sfat, dar fără dregătorie. Așadar, autorul Letopisețului a scris despre cucerirea Chiliei după 1467 și până în octombrie 1469, când Buhtea era pârcălab la Chilia. Așa se explică de ce evenimentele de dinainte de 1465 sunt expuse sumar, omițându-se unele dintre ele, deși erau foarte importante
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
respectul cătră sfințenia legilor ce negreșit trebuie să conducă la demoralizarea generală. Este într-adevăr un lucru curios într-un stat liber și civilizat a esprima prin lege cum că: "naționalitatea cuiva nu se poate considera de piedecă la nici o dregătorie sau demnitate din țară" (vezi paragraf 27). Și astfel de paragrafe nu mai vezi prin legile altor țări, pentru că sunt superflue, - aici însă în astă lege, în care tot ce este scris pentru aceea s-a scris ca în faptă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
concepția lui Carol al XII-lea, pentru faptul că a refuzat să trădeze legăturile pe care le avea domnul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, cu rușii, pe care domnul Moldovei le cunoștea, și încă foarte bine, ca unul ce îndeplinise importanta dregătorie de mare dragoman al Porții Otomane. Reticența domnului Moldovei s-a datorat, însă, temerii, foarte reală, de altfel, că declanșarea unui război turco-rus i-ar fi pus, în mod inevitabil, în pericol stabilitatea propriei sale domnii. Calculul, deși a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Ion Ionașcu 8. Domnii, după o regulă aproape fără excepție, de-a lungul secolului al XVIII-lea, redistribuie anual demnitățile majore printr-o rotație care depășește rareori limita cercului închis al marilor familii românești și grecești. Numărul beneficiarilor unor dregătorii de curte întrece cu mult pe acel al membrilor divanului, iar dintre aceștia, la rândul lor, numai o minoritate au calitatea de a influența direct deciziile politice. Prin urmare, deși densitatea nobiliară în Principate (cca 1,6% • Bela Borsi-Kalman, Hungarian
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
neobosit inventivă, cu care reprezentanții domnului știau să dobândească bunăvoința protectorilor turci prin mijloace ca spionajul, mituirea și propaganda. „Toată Poarta s-a pornit pe cerut“, această exclamație este confirmată la fiecare pagină de lista darurilor pretinse cu insolență de dregătorii otomani, mari și mici: blănuri, giuvaeruri, ceasuri și, la un moment dat, chiar „două-trei roabe frumoase“13. Denunțurile și zvonurile se acumulează frenetic, atât cu privire la situația din țară, cât și despre evenimentele, oricât de neînsemnate, din Fanar. În Țara Românească
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
30. Lipsesc aproape cu desăvârșire - aprecia Alexis Nour - oamenii de acțiune, elementele intelectuale locale care să se ocupe de cultivarea limbii și culturii române, de dezvoltarea sentimentului național în categoriile largi ale populației. „Nu avem nici o școală, cerc, societate, teatru, dregătorie cu limba noastră, cu semnele traiului nostru național. Și cu toate acestea, simptomele numeroase sus arătate, care ar fi foarte neînsemnate pentru o mână de oameni de vreo 100 de mii, au cea mai mare importanță în implicarea lor la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mi-am pus întrebarea de ce mulți învățători de la școlile primare și foarte mulți profesori de la școlile generale și licee se dau în vânt după funcția de director. Ca om cu o îndelungată experiență în domeniu, am fost convins că această dregătorie școlară aduce, celui ce o deține, mai multe ponoase decât foloase. În capul directorului se sparg toate oalele. El este ținta învinuirilor și reproșurilor pentru tot ceea ce fac (rău) sau nu fac (ce trebuie) salariații, începând de la portar și până la
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sărbătorit prima promoție de absolvenți, când greutățile începutului se cam încheiaseră iar activitatea școlii intrase oarecum pe făgaș normal. În acel an au început șicanele și presiunile pentru aducerea la conducerea școlii a unei persoane care râvnea la o nouă dregătorie după ce, cu puțin timp în urmă pierduse alta, politică. Și de data acesta s-a confirmat justețea zicalei „Pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești". Bietul Vasile Mitrofan, inspectorul general de atunci (odihnească-se în pace
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
este bădăran. Aproape toate celelalte defecte pot fi tolerate sau corectate. La unele persoane tinere sau chiar mature caracterul nu este bine conturat și stabilizat. Pentru acestea apariția unei tentații puternice poate zdruncina edificiul șubred. S-a observat că unele dregătorii și situații favorizează deformarea caracterului, contribuie la distrugerea temeliei demnității personale, cum este definit caracterul de La Rochefoucauld. Se mai spune că omul își dezvăluie caracterul când este pus în trei ipostaze: atunci când i se încredințează un secret, când i se
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cum este definit caracterul de La Rochefoucauld. Se mai spune că omul își dezvăluie caracterul când este pus în trei ipostaze: atunci când i se încredințează un secret, când i se dau bani cu împrumut și când este înscăunat într-o mare dregătorie. Nu există nici o legătură între frumusețea fizică și integritatea caracterului. Frumusețea fizică e moștenită Și-i de toată lumea prețuită. Dar se poate ca un chip frumos Să ascundă un suflet ticălos. Din păcate, mulți băieți și fete, ajunși la momentul
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
exileze în Polonia. Aici el are prilejul să studieze la o școală cu profil umanistic din Lvov, în a cărei programă figurau limba și literatura latină, elina și polona, istoria Poloniei. Revenit în țară, este posibil să fi ocupat unele dregătorii mărunte, dar prima atestare (1628) îl indică logofăt al treilea la Curtea lui Miron Barnovschi. O experiență specială a trăit în 1631, când a făcut parte dintr-o delegație de boieri care a mers la Constantinopol pentru a împiedica numirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
origine, era mult lărgită spre baza ei. Puține documente amintesc sinclitul (singlit). În Adunarea stărilor convocată la 8 iulie 1632 în Moldova, se enumeră "tot sfatul nostru, cu cei mari și mici și cu tot sinclitul nostru"628. Distincția între dregătorii Sfatului domnesc, reprezentanții clerului și boieri (mari și mici), pare să indice sinclitul, ca echivalent ipotetic a "toată țara" sau "toată adunarea noastră". 8.1.2 Structura nivelul de reprezentare și convocarea La începutul secolului al XV-lea boierii Țării
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
766. Vechile legi ale țării rămâneau în vigoare: "Aprobatele și Compilatele, ca legi ale acestei patrii, decretele, Tripartitul lui Verböczi (...) constituțiunile, dreptul municipal al națiunii săsești, declarăm în adevăr că au să rămână neschimbate în vigoare" (art. 3)767. În dregătorii urmau să fie numiți numai "transilvăneni de baștină" (art. 5)768, guvernatorul să fie ales din rândul nobililor sau magnaților țării, dintre catolici sau altă religie recunoscută (art. 7)769 și toți ceilalți demnitari, consilierii, cancelarul, generalul comandant la armatei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]