3,549 matches
-
de ducă. Am rămas pământ. Țin copacul, iubindu-i rădăcinile, hrănindu-i tulpinile, înghițindu-i frunzele. Beau apele, primindu-le mângâierile opresc furiile ascult poveștile, îngropând cenușile ce le-au lăsat focurile, nudele, zăludele cele de paie, de dor, de ducă. Am rămas aer. Zbor, mă zbengui pletele fecioarelor obraznic le răsfir, feciorii îi îmbăt, cu licoarea zeilor în jocul iubirilor. Sufletul l-am modelat, din copac, de la răspântii, botezat cu vânt și ape, să-l ia pământu-napoi, că mi-a
TRANSFIGURARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384087_a_385416]
-
niciodată nu a fost simplu să fii tata, mai cu seamă un tată evreu, copiii fiind încurajați să fie curioși, cu riscul să devină obraznici (cunoaștem cazuri!). Nici bunul Dumnezeu nu a avut ... IV. GETTA NEUMANN - DIALOG CU IUDIT ȘI DUCI COHEN (2), de Getta Neumann, publicat în Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017. Interviu realizat de Getta Neumann, Lod, Israel, noiembrie 2012. Publicat în volumul „Destine evreiești în Timișoara. Portretul comunității din perioada interbelică până azi". Editură Hasefer 2014
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
o corectează): La sinagoga!Iudit: La sinagoga! Se respectau sărbătorile. Eu aprind lumânări de Sabat, de când ne-am căsătorit. Vineri seară. La sinagoga de aici nu mă duc - am fost doi ani la ... V. GETTA NEUMANN - DIALOG CU IUDIT ȘI DUCI COHEN (1), de Getta Neumann, publicat în Ediția nr. 2243 din 20 februarie 2017. Interviu realizat de Getta Neumann, Lod, Israel, noiembrie 2012. Publicat în volumul „Destine evreiești în Timișoara. Portretul comunității din perioada interbelică până azi". Editură Hasefer 2014
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
lui Iudit și a mamei mele, că le văd râzând și povestind așa cum le-am văzut adesea pe vremuri, în anii ’80-’90. Era de parca mă duceam acasă și așa m-am și simțit împreună cu Iudit, născută Ritter, si cu Duci, Desideriu Kohn sau Cohen, numele adoptat în Israel. ... Citește mai mult Interviu realizat de Getta Neumann,Lod, Israel, noiembrie 2012.Publicat în volumul„Destine evreiești în Timișoara.Portretul comunității din perioada interbelică până azi".Editură Hasefer 2014Duci: Mie îmi lipsește
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
lui Iudit și a mamei mele, că le văd râzând și povestind așa cum le-am văzut adesea pe vremuri, în anii ’80-’90. Era de parca mă duceam acasă și așa m-am și simțit împreună cu Iudit, născută Ritter, si cu Duci, Desideriu Kohn sau Cohen, numele adoptat în Israel. ... VI. GETTA NEUMANN - O CĂLĂTORIE ÎN COPILĂRIE, de Getta Neumann, publicat în Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017. Nu mă așteptam la întâlniri sau trăiri deosebite. Pe traseul excursiei noastre din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Interviuri > GETTA NEUMANN - DIALOG CU IUDIT ȘI DUCI COHEN (2) Autor: Getta Neumann Publicat în: Ediția nr. 2244 din 21 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Interviu realizat de Getta Neumann, Lod, Israel, noiembrie 2012. Publicat în volumul „Destine evreiești în Timișoara. Portretul comunității din perioada interbelică până azi
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
an după aceea ne-am căsătorit. Săraci. N-am avut lună de miere. Așa de bine stăteam cu banii, că mâncam la cantina Sfatului Popular sau la Centrofarm și, bineînțeles, mergeam acasă pe jos, luam o prăjitură, costa un leu... Duci: ...și pe aia am mâncat-o în doi. (Râdem) Iudit: Bogați n-am fost niciodată! Noi, cu Kohn, niciodată n-am fost bogați. Am fost odată foarte, foarte săraci. Când am terminat Medicina, n-am mai avut bursă, iar Duci
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
dar nu era simplu, știi? Copiii surorii mele erau mici și să vadă un om suferind așa... GN: Voi nu ați vrut să plecați? Iudit: Nu, noi n-am vrut! De fapt, nu pot să spun la plural. (Privind spre Duci) El n-a vrut! N-a vrut și n-a vrut!!! Nu te uita așa la mine! Da, da. „Că sunt războaie și copilul trebuie ferit... Că dacă ne înscriem, atunci pe mine mă dă afară din facultate! Că băiatul
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
am văzut lucruri triste, apoi moartea mamei... Am zis: „Gata, eu renunț la lupta asta!” Dar am rămas singuri, tu! Am rămas fără copii, fără familie, fără prieteni, fără nimic! Am avut noi prieteni, dar cei mai mulți erau deja aici. (Spre Duci) Ce te-a făcut să spui să venim? Duci: În primul rând, copiii. Și-n afară de asta, mi-am dat seama că este vorba de o comunitate în dispariție. Iudit: Da. Foarte trist. Să vezi oamenii așa, bătrâni, dormeau acolo
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
-n afară de asta, mi-am dat seama că este vorba de o comunitate în dispariție. Iudit: Da. Foarte trist. Să vezi oamenii așa, bătrâni, dormeau acolo, la sinagogă, la căminul de bătrâni. GN: Totuși comunitatea este încă activă, dar este... Duci: ...în scădere, fără posibilitatea de revenire. AM SOSIT ACASĂ Iudit: Și am ajuns, cu 50 de kilograme fiecare. Un tip de la Sohnut a venit la aeroport, la Otopeni, și mi-a șoptit „Hațlaha!” [15] când am plecat. Doi bătrâni. A
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
o mie de cuvinte știute. Am avut un ulpan excepțional! Cinci luni, zi de zi. O profesoară din Yemen, iar elevi, de pretutindeni: din Ucraina, din Rusia, din America, din Venezuela, din Etiopia, din Turcia... De unde n-or fi fost?! Duci: Brazilia! Iudit: Brazilia. Nemaipomenit! Așa tineri ne-am simțit! Era perioada poate cea mai frumoasă în Israel, știi? GN: Studenție! Iudit: Studenție. Directoarea: „Tu, doctoriță, el, profesor universitar, mergeți într-o clasă de avansați”. „Dar noi nu știm aproape nimic
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
numai 9. Dar n-au avut ce să-mi facă! Le-am spus lucruri pe care, eventual, nici nu le știau! Am citit atunci enorm de mult, monografii întregi. Nu era așa simplu... Iudit: N-a avut o viață ușoară, Duci al meu... Duci: Și încă ceva! Trebuia să lucrez de trei ori mai mult decât ceilalți colegi! După ce eram deja asistent și făceam cercetare, de trei ori mai mult am lucrat! Ca să am suficiente lucrări. Am avut foarte multe lucrări
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
este? Acuma îmi dau seama că cine vine în Israel trebuie să vină cât timp e tânăr. Eu, când am venit aici, eram deja un om în vârstă, la pensie. Și nici aici n-a fost ușor... Iudit: Nu. Pentru Duci n-a fost ușor. Nu a fost ușor... Duci: Au fost și părți foarte frumoase... GN: Vă lipsește Timișoara? Duci: Mie? Da! Da, da, îmi lipsește. Eu nici nu neg treaba asta! Iudit: Mie nu-mi lipsește, dar eu iubesc
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
Dar am găsit și oameni mai în vârstă și m-am întâlnit cu o serie de foști studenți de ai mei. Iudit: Întâlnirea a fost formidabilă, încă o dată trebuie să te felicit. Cât m-am luptat cu snobii ăștia, cu Duci și cu alții, că sunt numai tineri și ce să caute, că nu ne cunosc și nu-i cunoaștem... Ce m-am bucurat! Au fost copiii prietenilor mei; și Adina cu tot corul de la Comunitate stăteau la o masă. Păi
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
atunci n-am avut! Dacă nu am în urechi aparatul, nu înțeleg cuvântul. Și vârsta contează, pentru că n-am venit la 20 de ani! Iudit: Și este foarte meticulos. Desena literele, avea niște caiete grozave. Și cine are caiete frumoase... Duci: ...nu are timp să învețe. Iudit: E foarte meticulos. Și la computer, și cu telefonul. Îi spun: nu încerca să înțelegi tot! Apasă pe buton și vezi! El citește și se uită la filme. Citește scrisori, ziare, foarte multe ziare
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
Șema, Israel, Adonai Elohenu, Adonai Ehad. În traducere: Ascultă, Israel, Domnul Dumnezeul nostru este Unic. [27] Aluzie la situația politică actuală din Ungaria, unde partidul de extremă dreaptă face parte din Parlament. Referință Bibliografică: Getta NEUMANN - DIALOG CU IUDIT ȘI DUCI COHEN (2) / Getta Neumann : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244, Anul VII, 21 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Getta Neumann : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
Acum, ești împreună cu cei plecați întru viață veșnică. Nu te vom uita, BORIS DAVID! ---------------------------------- Mariana Gurza Timișoara 1 septembrie 2016 *** Creații literare Povod, Editura Semne, București, 2004; Ecvestra, Editura CONPHYS, București, 2007; Postume vii, Editura Mușatinia, Roman, 2014; Dor de ducă, Editura Mușatinia, Roman, 2014; Rugul creației - Nicolae Otto Kruch, Editura Mușatinia, Roman, 2014; Primăvara sunetelor, Editura. Mușatinia, Roman, 2015; Mai multe creații http://www.darisbasarab.com/ Cercetare științifică Inovații și invenții: Ing. David Boris, Fiz. Nichita Irina, Teh. Indrei Maria
IN MEMORIAM: BORIS DAVID de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382978_a_384307]
-
avem unde pune piciorul pe pămînt românesc Despotismul caselor regale a fost de multă vreme abolit în Europa și în lume! Monarhie nu înseamnă doar regele, ci o camarilă tocătoare de bani, de adunat onoruri și averi: boieri, conți, baroni, duci, marchizi, prinți și ce or mai fi ăștia, armate de trîntori lacomi, mai numeroși decît lăcustele din Parlament. Dacă ăștia ar reveni la Putere, ar însemna să nu mai avem unde pune piciorul pe pămînt românesc, că e proprietate privată
Fostul rege încă mai crede în steaua lui Lenin, „Победа” lui Stalin şi decoraţia lui Putin [Corola-blog/BlogPost/92496_a_93788]
-
Advisers, Asociația Cultură Verde; Parteneri: Institutul Francez, Ambasada Cehiei, Ambasada Slovaciei, Cărturești, Overground Music, Institutul Goethe, Institutul Român de Istorie Recentă, Fundația Calea Victoriei, Independentă Film, RoImage; Parteneri media: TVR 2, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Modernism, Cinefan; Dor de Ducă, Ralix, AaRC, Revista Timpul. Contact: Mihai Dragomir, Coordonator festival info@ffir.ro, 0727 642 858 Diana Bucuroiu, Community Manager, Golin dbucuroiu@golinharris.com, 0756 045 029
Expoziție dedicată lui Corneliu Coposu, găzduită de Festivalul de Film Istoric Râșnov 2014 [Corola-blog/BlogPost/92832_a_94124]
-
grijă pemilor, clopotul Bisericii bate în fiecare zi. De două ori. În satul în care toate casele sunt albe, în 1978, o familie multietnică- așa cum sunt foarte multe înBanat, cu mama germană și tata român- a închiriat o casă. Lori Ducă - mama nemțoaica, și-a dorit, pentru ce-l de-al treilea născut, Leonard, aerul curat al Gărânei într-o perioadă în care furnalele Reșiței duduiau iar orașul era înecat în fum. În iulie 1979, ce-l de-al doilea născut
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
îi este încununată de succes la Institutul de metale rare din București unde realizează mai multe invenții și inovații. În plan literar, ineditele experiențe de pe continentul african, unde a lucrat în cercetare geologică, sunt admirabil povestite în volumul Dor de ducă. Rana dorului de Basarabia sfârtecată ne este dezvăluită în romanul Povod; celelalte cărți ale sale sunt ... Citește mai mult Șansa și bucuria de a întâlni un om ales - Boris David - cu realizări exemplare în plan profesional și un inspirat poet
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
îi este încununată de succes la Institutul de metale rare din București unde realizează mai multe invenții și inovații.În plan literar, ineditele experiențe de pe continentul african, unde a lucrat în cercetare geologică, sunt admirabil povestite în volumul Dor de ducă. Rana dorului de Basarabia sfârtecată ne este dezvăluită în romanul Povod; celelalte cărți ale sale sunt ... XVIII. IRIMESCU DEMIURGUL DE TĂCERI, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016. Opera personalității artistice marcante a urbei fălticenene
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
I-am slujit patruzeci de ani pe păgâni și cu ce m-am ales? — Cu fumăritul! - cârâi pasărea. — Ce fumărit? Care fumărit? Fumăritul e ca fumul, se duce încotro bate vântul. I pak, să știți de la mine, turcii sunt pe ducă, i-am mirosit eu. — Măria-Ta, eu zic că nu gândești bine - mai zise Ximachi. — Lasă să gândesc eu prost, da’ măcar să mă țineți minte! - zise Sima-Vodă. Tu știi, vistiere, că sunt oameni în urbe care nici nu știu cum mă cheamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cineva. Veneția era, dimpotrivă, un oraș al muncii în care chiar dacă aveai o gondolă, nu erai nimic. între orele 11-12 dimineața, compoziția celor care circulau pe canale se schimba simțitor. Apăreau acum, proaspăt rași, inșii fără ocupație, marchizii, conții, viconții, ducii, cerșetorii, mateloții fără vreun membru, pierdut în luptele cu turcii, chiorii, hoții de buzunare și pictorii la minut. în jurul prânzului apărea însăși maiestuoasa gondolă a Dogelui care mergea pe canal în zig-zag, stârnind admirația mulțimii. Pe canaletele de la periferie, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a lui Igor Gherasimovici, cum stă îmbrăcat drăguț la tribuna oficială a stației de lansare. Era tânăr, încă aproape un copil, cu amintirile Crăciunurilor și ale supelor de găină pline de mărgele aurii în spate. Chipul lui cu dor de ducă era perfecțiunea întruchipată, roșeai dacă te uitai la el. Da, așa trebuia să-ți dorești plecarea. Ca de pe băncile școlii, de la cafenea sau a mia oară din locuința vreunei femei, și cu un amestec de agerime și naivitate pe față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]