6,588 matches
-
se făcea auzit. S-a prezentat ducele nostru la rege, i-a dat cadourile, i-a felicitat pe miri, au mâncat, au băut, s-au bătut cu alții, după obiceiul vremii, și-au revenit din beție... Când și-a revenit, ducele român a constatat, contrariat, că lângă el dormise sora miresei, care soilea încă și era complet dezbrăcată. Atunci ducele a făcut o gafă, după perceptele vremii respective, în sensul că a încercat să facă pe gentilul și i-a cerut
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
au mâncat, au băut, s-au bătut cu alții, după obiceiul vremii, și-au revenit din beție... Când și-a revenit, ducele român a constatat, contrariat, că lângă el dormise sora miresei, care soilea încă și era complet dezbrăcată. Atunci ducele a făcut o gafă, după perceptele vremii respective, în sensul că a încercat să facă pe gentilul și i-a cerut prin furtun lui Vasile Belu Nostramamus să-i aducă o butelcă de vin, ca să se dreagă și, dacă poate
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
Cert este că după circa o jumătate de ceas, în sala mare a palatului regal, s-a adunat toată nobilimea participantă la nuntă, care mai de care mai mahmură, pentru a asista la prezentarea descoperirii românești. După ce le-au făcut, ducele Vlad, împreună cu Vasile Belu Nostramamus, o demonstrație a „mațelor de înger”, cei mai curajoși dintre nobilii europeni de la acea vreme, prezenți acolo, au încercat fiecare aparatul de comunicare românesc. Concluzia a fost unanimă: „așa ceva nu există!?” Sub impulsul acestei stări
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
nobili sârbocroați s-au mirat emițând onomatopee în consoane, gen: „bcrrrr!..., cbrttt!..., trbccc!..., smccccc!...” sau ceva similar. După care, auzind cum se numește aparatul cu pricina, au început să scandeze în cor: —Mes-sen-ger! mes-se-ger! mes-sen-ger! ... asta fiind pronunția lor denaturată. Ducele Vlad s-a prins cum stau lucrurile și i-a lăsat în pace, în neștiința lor. Însă, spirit mercantil fiind, constatând că majoritatea celor prezenți încă erau pe jumătate beți, a profitat de starea de euforie creată și a semnat
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
calul: —Ira Murg!... Ira Murg!... Ira Murg!... uitându-se peste mulțime pentru a-și căuta mârțoaga cu privirea. Mulțimea, crezând că prințul îi salută, spunându-și numele, a început să scandeze: —Raamunc!... Raamunc!... Raamunc!... Deși a înțeles confuzia mulțimii aclamatoare, ducele Vlad nu s-a mai sinchisit să le explice ce, cum și unde greșesc. Cum să mai convingi atâția extaziați că tu nu ești „Ramunc” și că, de fapt, te cheamă, simplu și românește: „Vlad”?! Ar fi fost o muncă
DIN CICLUL: POVESTIRI ISTORICO-FANTASTICE DESPRE RAMUNC SI MESSENGER de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383281_a_384610]
-
legat între Goethe și Schiller, la idealurile lor comune de libertate, armonie și frumusețe, în perioada cât a locuit la Weimar, oraș care a fost numit „leagănul culturii germane” și unde el, Schiller, a avut funcția de consilier la curtea Ducelui. Este o lecție dată, în sensul că o societate divizată nu poate asigura progresul. Prietenilor, în scrisori le-a exprimat convingerea că nevoile materiale sunt elementele dominatoare care înhamă omenirea la jugul tiraniei, susținând că „numai atunci când se sustrage imperativelor
POLITICA, MINCIUNA ȘI OPORTUNISMUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383301_a_384630]
-
obosite curg Pe-o luntre, pe ape amare, S-ajungă în tainicul amurg. Iubirea valsează sihastra Pe marea ce-i dăruie viața, În vise pe-o geana albastră Ea cheamă din zare speranța. Iar vântul mângâie norii Și Luntrea o duce spre vise, Cu aripi de gânduri cocorii Un drum spre speranță-i croise. Amurgul poartă își deschide Spre marea iubire albastră, Pășind pe tărâmuri silfide, Acolo e dragostea noastră. Iubirea-o urmez. Sunt pe luntre. O gură de aer primesc
LUNTREA de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383297_a_384626]
-
terminat anul trecut la Padova, secția clasice. O să mă-ntrebi poate ce caut pe-aici. Ducatele italiene trec printr-o grozavă criză economică, o ciumă, și cu toate că aveam pe diplomă „magna cum laudae”, nu m-am putut angaja la nici un duce. Așa că m-am întors acasă la vechile obiceiuri: prădez pustietățile și mă hrănesc cu visuri. Dacă drumul domniei-tale nu o ia prea pieziș față de al meu și dacă inima nu ți-e prea înfricoșată de arătările oamenilor mei, atunci rogu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
î.e.n., Pericle, șef incontestabil al Atenei, face din metropola elenă o mare putere militară, economică și culturală; timp de douăzeci de ani, aici înfloresc sculptura, poezia, teatrul, filosofia și idealul democratic, până când, în 431 î.e.n., un război absurd împotriva Spartei duce la victoria unui vecin occidental, Filip, rege al macedonenilor. O lecție universal valabilă: când o supraputere este atacată de o putere rivală, deseori un al treilea câștigă. Altă lecție: uneori, învingătorul își însușește cultura învinsului. în sfârșit, a treia lecție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
făcut apariția. Intră În biserică pe poarta pe care o forțase prima oară, ținând-o pe femeie de mână. Între degetele lui, ale ei se Încălziseră Încet-Încet. Acum nu mai răspundea la strânsoare cu teama prizonierului, ci mai degrabă cu ducele abandon al unei Îndrăgostite. O conduse pe lângă colonadă, către ușa dinapoia altarului. Dar, după doar câțiva pași, se opri, Împingând-o la adăpostul unuia dintre pilaștri și nemaifăcând nici el nici un zgomot, În Întuneric. În fața lor era un bărbat care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Roman pentru copii apărut în 1929, al cărui autor este scriitorul german Erich Kästner. . Numele a câtorva parcuri de distracție situate în mari orașe de pe Glob. . Porecla lui Joseph Süss Oppenheimer (1698-1738), bancher evreu din Stuttgart. La moartea protectorului său, ducele Karl Alexander de Württenberg, al cărui consilier în materie de finanțe era, a fost arestat la cererea numeroșilor săi dușmani și acuzat de numeroase lucruri, printre care fraudă, evaziune, deturnare de fonduri, luare de mită și încercarea de a reinstaura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
la Collegium Carolinum. Aici Gauss are norocul să întîlnească un profesor de matematici clarvăzător: August Wilhelm Zimmermann. Uimit de dispozițiile neobișnuite pentru matematică ale acestuia, Zimmermann, prin legăturile ce avea la curte, mijlocește și obține ca elevul să fie prezentat ducelui Carl Wilhelm Ferdinand de Braunschweig, drept o mândrie viitoare a orașului. Gauss avea atunci 14 ani. Din acest moment, până la căderea lui în fruntea armatelor prusiene, la Jena, în fața lui Napoleon, ducele rămâne protectorul statornic al tânărului matematician. Îl trimite
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mijlocește și obține ca elevul să fie prezentat ducelui Carl Wilhelm Ferdinand de Braunschweig, drept o mândrie viitoare a orașului. Gauss avea atunci 14 ani. Din acest moment, până la căderea lui în fruntea armatelor prusiene, la Jena, în fața lui Napoleon, ducele rămâne protectorul statornic al tânărului matematician. Îl trimite la Universitatea din Göttingen, a cărei bibliotecă matematică era, în ținuturile din mijlocul Germaniei, cea mai completă. Îl ajută să-și tipărească teza, cât și prima sa carte Disquisitiones arithmeticae. Îi servește
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de consumpțiune, ca și mama sa vitregă, în 1840 și e înmormîntată la Tübingen. Theresa rămâne, până la urmă, în casa lui Gauss. Va fi sprijinul și bucuria bătrâneților lui. * În privința carierei lui Gauss, n-avem multe de spus. După moartea ducelui Ferdinand, protectorul său, Gauss obține, în august 1809, locul de director al Observatorului astronomic (Sternwarte) din Göttingen, în regatul Hanovrei. În 1829 se hotărăște, abia, să primească o profesură la Universitatea Georg-Augusta din acel oraș. A fost însărcinat, în mai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
atitudini destul de neprevăzute. Astfel, Gauss - o atitudine negativă; pe când Jacobi a participat activ (cum se știe) în 1848, la mișcările revoluționare din Berlin, al căror scop era răsturnarea monarhiei. Explicația, pentru Gauss, poate fi căutată în recunoștința purtată protectorului său ducele Ferdinand de Braunschweig, căruia îi sunt dedicate Disquisitiones arithmeticae. Aceasta, despre mentalitatea lui politică. Despre gusturile sale literare, avem de asemenea unele indicații. Era cititor al lui Rousseau (mai mult al poetului naturii decât al scriitorului social) și al romanticului
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
vastul imperiu, unul mult mai mare decât a unui antic numit la vremea lui Carol cel Mare. Mare, spanac! Să fim serioși! Iar acum, iată, o mărita pe una din cele opt fiice, pe Merchelica, zisă Alemana, cu fiul rebelului duce Pardailan, zis Francu, pe numele lui Ciordel, zis Bălan, fiind el cam amestecat la sânge. Astfel avea să ia conducerea și peste ducatul lui Pardailan, iar apoi, după nuntă ... Marele șambelan intră în sala tronului și-i spuse: - Haolio, bre
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
-l pâra una-două la împărăteasă. - Dă-te dreacu' sânje! Îi răspunse conform protocolului și aruncă după el cu o roșie răscoaptă, aflată la îndemână. Ieși, se urcă în aeroglisorul blindat având marca cercului cu trei spițe și porni spre palatul ducelui. În urma lui veneau aeroglisoarele împărătesei ale prinților și ale celorlalți curteni. Femeile erau și ele la mare ținută pline de aur până-n în albul ochilor, însă prinții, mai nonconformiști, erau îmbrăcați casual. Adică aveau maieuri colorate, bermude, șlapi și doar
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
mame. Sau prinții cu gagicele lor blonde. Acolo mișcare tată! Cele câteva mii de invitați, electrizați de impulsul artistic, începură să frământe pământul bătăturii, să chiuie și să dea cu pălăriile de pământ. Iureșul fu totuși întrerupt de apariția întunecatului duce Pardailan care făcu închinarea de protocol și invită lumea la masă în corturile multicolore din jurul castelului. Rupt de emoția evenimentului, împăratul se năpusti asupra bucatelor, rase o oală de sarmale, un curcan la cuptor, iar pe la sfârșit, când se strigau
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
constatat starea de integritate a prințesei, care nu era. Apoi au pornit negocierile, dar înălțimea sa nu le-a mai apucat, întrucât s-a prăvălit cu capul într-o strachină și așa a rămas. Decesul a fost constatat abia când ducele, nervos, i-a pus o sabie în gât, iar el nu a avut nici o ripostă. Normal, împărăteasa l-a scuipat pe duce drept în ochi și s-a apucat să-și bocească bărbatul cu gestica și ritualul cunoscut. Și prințesele
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
să fie închinat în fiecare an, după porunca sacră a stăpânilor noștri Licinius Augustul și Licinius Caesarul, cu tămâie, lumini și libații, în aceeași zi de către comandanții și detașamentele staționate în castrul Salsovia. Valerius Romulus, bărbat de rang ecvestru și ducele provinciei, urmând porunca a pus să se transcrie). Datorită încălcării înțelegerii religioase și politice în special, Împăratul Constantin îl atacă pe Licinius și îl înfrânge la Carpus Ardiensis, în anul 314: "...totuși Constantin... a pornit cu război împotriva lui Licinius
DESPRE IMPORTANŢA ŞI SEMNIFICAŢIA SFÂNTULUI ÎMPĂRAT CONSTANTIN CEL MARE ÎN ISTORIA BISERICII CREŞTINE – O ABORDARE ISTORICĂ, FENOMENOLOGICĂ ŞI TEOLOGICĂ. P. A II-A ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/361171_a_362500]
-
dupa cum spunea Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Domnitorul Carol a fost comandantul forțelor romano-ruse pe frontul de la Plevna. Bastonul de mareșal i-a fost înmânat regelui la 28 noiembrie 1912 la Palatul Regal din București de către Marele Duce Nicolae Mihailovici, camaradul lui Carol I în timpul războiului ruso-turc. Nu se mai păstrează astăzi în țară decât cartea de mareșal a lui Constantin Prezan și bastonul lui Alexandru Averescu, aflate în patrimoniul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I“ din București
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
Palatul Graimberg.. -Ce atâta grabă? -Ba mai știi, ar fi putut să distrugă ,,butoiul cu vin''sau pe năzbătecul PERKEO! Și uite așa, din vorbă în vorbă, tot urcând și admirând am ajuns la porțile Castelului. Palatul poartă numele după ducele Charles de Graimberg-principalul constructor al ruinelor castelului. Unele ziduri au fost ridicate în sec. XII-lea .Castelul a fost reședința regelui în timpul lui Ruprecht al III-lea. Castelul a trecut prin vremuri grele căci, a cunoscut numeroase aversiuni, fie a
HEIDELBERG de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363344_a_364673]
-
-lea Lord Primar al Londrei (2002 - 2003), cu participarea reprezentanților Guild Of Freemen of the City of London . A doua zi, la ora 13.00, Familia Regală a României va lua parte la un prânz oferit de Altețele Lor Regale Ducele și Ducesa de Gloucester, la Palatul Kensington. La ora 15.30, ca parte a ceremoniilor cu ocazia primirii Libertății Orașului Londrei, Majestatea Sa Regele Mihai va semna în Cartea Libertăților ("Freedom Book") a Londrei, document în care se afla înregistrate
NUNTĂ DE BASM LA LONDRA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361192_a_362521]
-
Numai, / Tărâm Divin / Dar mai mereu / Finit ... . Un moment când semenii, cu dorințe arzătoare de distrugere a inteligenței creatoare, se interpun creării artei supreme printr-o neputință scârbavnică a înțelegerii lumii ideilor și a materializării imaginarului. În fapt, neputința profanului duce la distrugerea creației în sine, autonimicirea frumosului din urât. Profanul distruge frumosul prin însăși existența sa, faptul deusian este cel care îl apleacă, îl obligă uneori să-și limiteze scârbavnicele pofte sodomice în contra artei. El nu dă valoare creației din
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
perișoare sau de zarzavat, un escalop, limbă cu măsline, friptură la tavă, etc. Înainte de a merge să servească prânzul, doreau să se odihnească afară să admire muntele și pe cei care se încumetau să urce mai departe. Oare unde o duce potecă ce continua drumul până în vârful golaș ce se vede la orizont? Se întreba Ana. Trăia cu intensitate aceste momente. În memorie îi reveneau frânturi din copilărie când împreună cu gașca ei de năzdrăvani și năzdrăvane, alergau pe dealuri sau pe
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]