727 matches
-
corespunde fisurii portale stângi. Vena hepatică medie se unește frecvent (90% din cazuri) cu vena hepatică stângă pentru a se vărsa În vena cavă inferioară printr-un trunchi comun cu aceasta. DRENAJ BILIAR. Ficatul drept și stâng sunt drenate de ductul hepatic drept și respectiv stâng, iar lobul caudat este drenat de unul sau mai multe ducte ce se unesc cu ductul hepatic drept și stâng. Ductul hepatic stâng are o lungime medie de 2,5 cm și drenează segmentele II
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
În vena cavă inferioară printr-un trunchi comun cu aceasta. DRENAJ BILIAR. Ficatul drept și stâng sunt drenate de ductul hepatic drept și respectiv stâng, iar lobul caudat este drenat de unul sau mai multe ducte ce se unesc cu ductul hepatic drept și stâng. Ductul hepatic stâng are o lungime medie de 2,5 cm și drenează segmentele II, III, și IV ce constituie ficatul stâng. Ductul hepatic stâng merge sub ficatul stâng la baza segmentului IV, imediat deasupra și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
un trunchi comun cu aceasta. DRENAJ BILIAR. Ficatul drept și stâng sunt drenate de ductul hepatic drept și respectiv stâng, iar lobul caudat este drenat de unul sau mai multe ducte ce se unesc cu ductul hepatic drept și stâng. Ductul hepatic stâng are o lungime medie de 2,5 cm și drenează segmentele II, III, și IV ce constituie ficatul stâng. Ductul hepatic stâng merge sub ficatul stâng la baza segmentului IV, imediat deasupra și În spatele ramului stâng al venei
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
caudat este drenat de unul sau mai multe ducte ce se unesc cu ductul hepatic drept și stâng. Ductul hepatic stâng are o lungime medie de 2,5 cm și drenează segmentele II, III, și IV ce constituie ficatul stâng. Ductul hepatic stâng merge sub ficatul stâng la baza segmentului IV, imediat deasupra și În spatele ramului stâng al venei porte, traversează marginea anterioară a acestei vene și se unește cu ductul hepatic drept. Ductul hepatic drept are o lungime de aproximativ
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
drenează segmentele II, III, și IV ce constituie ficatul stâng. Ductul hepatic stâng merge sub ficatul stâng la baza segmentului IV, imediat deasupra și În spatele ramului stâng al venei porte, traversează marginea anterioară a acestei vene și se unește cu ductul hepatic drept. Ductul hepatic drept are o lungime de aproximativ 1 cm, drenează segmentele V,VI,VII și VIII și ia naștere din joncțiunea a două tributare ductale sectoriale majore: ductul posterior sau lateral și ductul anterior sau medial, fiecare
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
III, și IV ce constituie ficatul stâng. Ductul hepatic stâng merge sub ficatul stâng la baza segmentului IV, imediat deasupra și În spatele ramului stâng al venei porte, traversează marginea anterioară a acestei vene și se unește cu ductul hepatic drept. Ductul hepatic drept are o lungime de aproximativ 1 cm, drenează segmentele V,VI,VII și VIII și ia naștere din joncțiunea a două tributare ductale sectoriale majore: ductul posterior sau lateral și ductul anterior sau medial, fiecare, un satelit al
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
marginea anterioară a acestei vene și se unește cu ductul hepatic drept. Ductul hepatic drept are o lungime de aproximativ 1 cm, drenează segmentele V,VI,VII și VIII și ia naștere din joncțiunea a două tributare ductale sectoriale majore: ductul posterior sau lateral și ductul anterior sau medial, fiecare, un satelit al venei corespunzătoare. Joncțiunea acestor două ducte biliare principale are loc de obicei deasupra ramului portal drept (fig.I.3) .Lobul caudat (segmentul I) are propriul său drenaj biliar
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și se unește cu ductul hepatic drept. Ductul hepatic drept are o lungime de aproximativ 1 cm, drenează segmentele V,VI,VII și VIII și ia naștere din joncțiunea a două tributare ductale sectoriale majore: ductul posterior sau lateral și ductul anterior sau medial, fiecare, un satelit al venei corespunzătoare. Joncțiunea acestor două ducte biliare principale are loc de obicei deasupra ramului portal drept (fig.I.3) .Lobul caudat (segmentul I) are propriul său drenaj biliar, fie În ductul hepatic drept
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
lateral și ductul anterior sau medial, fiecare, un satelit al venei corespunzătoare. Joncțiunea acestor două ducte biliare principale are loc de obicei deasupra ramului portal drept (fig.I.3) .Lobul caudat (segmentul I) are propriul său drenaj biliar, fie În ductul hepatic drept, fie În cel stâng fie În ambele ducte biliare. II. CANCERUL HEPATIC PRIMITIV EPIDEMIOLOGIE Cancerul hepatic primitiv reprezintă aproximativ 0,7% din totalul cancerelor. Incidența acestuia este diferită, fiind Întâlnit cu o frecvență crescută În Asia de sud-est și Africa
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
vena cavă inferioară este obstruată 2. Insuficiența cardiacă dreaptă C. Obstrucția sistemului venos portal extrahepatic - În majoritatea cazurilor nu se asociază cu disfuncția hepatocelulară 1. Obstrucția congenitală Ț atrezia sau hipoplazia apar rar ca urmare a extensiei procesului obliterativ al ductului și venei ombilicale; 2. Transformarea cavernomatoasă a venei porte Țreprezintă probabil organizarea și recanalizarea trombilor din vase; 3. Infecții Ț se pot transmite bacterii pe calea venei ombilicale a pacientului; cel mai des Întilnite În copilărie; 4. Traumatisme 5. Compresia
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
hepatic → congestie consecutivă hepatică → creșterea În volum a vaselor limfatice și a producției de limfă hepatică, ce extravazează, trecând prin capsula ficatului În cavitatea peritoneală. - În ciroza hepatică: - creșterea În volum a canaliculilor hepatice și mărirea fluxului limfatic la nivelul ductului toracic;asociată ascitei ireversibile: are loc scăderea absolută a fluxului În patul venos hepatic și creșterea atât În teritoriul venos portal, cât și În cel arterial hepatic; - neasociată cu ascită: scăderea fluxului În toate aceste sisteme vasculare; - scăderea presiunii osmotice
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cu coagulopatie indusă prin transfuzie; 2. HemobiliaHemoragia tardivă la un pacient cu traumatism hepatic major În antecedente este datorată cel mai frecvent unei hemobilii. - Hemoragia În tractul biliar apare atunci când traumatismul produce o comunicare anormală Între vasele sanguine hepatice și ductele biliare. Hemobilia poate fi rezultatul unei rupturi hepatice centrale (hematom intraparenchimatos) sau poate să apară după ruptura unui anevrism de arteră intrahepatică. - Hemobilia poate fi și rezultatul unui act chirurgical, atunci când chirurgul suturează superficial o dilacerare profundă și creează o
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
și una inferioară c. canalul cistic: valvulele lui Heister - plici permanente spirale d. calea biliară principală: netedă și uniformă Variații anatomice Variațiile anatomice la nivelul canalelor cistic și hepatic comun sunt frecvente. Printre acestea mai frecvent Întâlnite sunt: - unirea dintre ductul hepatic drept posterior cu ductul hepatic comun distal de unirea canalelor hepatice drept anterior și stâng Ț 12%; - unirea ductului drept anterior cu canalul hepatic comun distal de unirea ductului posterior drept și ductului hepatic drept 16%; - un duct hepatic
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cistic: valvulele lui Heister - plici permanente spirale d. calea biliară principală: netedă și uniformă Variații anatomice Variațiile anatomice la nivelul canalelor cistic și hepatic comun sunt frecvente. Printre acestea mai frecvent Întâlnite sunt: - unirea dintre ductul hepatic drept posterior cu ductul hepatic comun distal de unirea canalelor hepatice drept anterior și stâng Ț 12%; - unirea ductului drept anterior cu canalul hepatic comun distal de unirea ductului posterior drept și ductului hepatic drept 16%; - un duct hepatic accesoriu numit colecistohepatic poate pătrunde
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
anatomice Variațiile anatomice la nivelul canalelor cistic și hepatic comun sunt frecvente. Printre acestea mai frecvent Întâlnite sunt: - unirea dintre ductul hepatic drept posterior cu ductul hepatic comun distal de unirea canalelor hepatice drept anterior și stâng Ț 12%; - unirea ductului drept anterior cu canalul hepatic comun distal de unirea ductului posterior drept și ductului hepatic drept 16%; - un duct hepatic accesoriu numit colecistohepatic poate pătrunde În vezicula biliară prin fosa veziculară Ț ligatura intraoperatorie este obligatorie pentru a preveni o
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sunt frecvente. Printre acestea mai frecvent Întâlnite sunt: - unirea dintre ductul hepatic drept posterior cu ductul hepatic comun distal de unirea canalelor hepatice drept anterior și stâng Ț 12%; - unirea ductului drept anterior cu canalul hepatic comun distal de unirea ductului posterior drept și ductului hepatic drept 16%; - un duct hepatic accesoriu numit colecistohepatic poate pătrunde În vezicula biliară prin fosa veziculară Ț ligatura intraoperatorie este obligatorie pentru a preveni o fistulă biliară Vascularizație și inervație Vezicula biliară este vascularizată de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
mai frecvent Întâlnite sunt: - unirea dintre ductul hepatic drept posterior cu ductul hepatic comun distal de unirea canalelor hepatice drept anterior și stâng Ț 12%; - unirea ductului drept anterior cu canalul hepatic comun distal de unirea ductului posterior drept și ductului hepatic drept 16%; - un duct hepatic accesoriu numit colecistohepatic poate pătrunde În vezicula biliară prin fosa veziculară Ț ligatura intraoperatorie este obligatorie pentru a preveni o fistulă biliară Vascularizație și inervație Vezicula biliară este vascularizată de artera cistică care cel
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
dintre ductul hepatic drept posterior cu ductul hepatic comun distal de unirea canalelor hepatice drept anterior și stâng Ț 12%; - unirea ductului drept anterior cu canalul hepatic comun distal de unirea ductului posterior drept și ductului hepatic drept 16%; - un duct hepatic accesoriu numit colecistohepatic poate pătrunde În vezicula biliară prin fosa veziculară Ț ligatura intraoperatorie este obligatorie pentru a preveni o fistulă biliară Vascularizație și inervație Vezicula biliară este vascularizată de artera cistică care cel mai adesea este ram unic
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
biliară este vascularizată de artera cistică care cel mai adesea este ram unic din artera hepatică dreaptă. - Artera cistică poate lua naștere din arterele hepatică stângă, hepatică comună, gastroduodenală sau mezenterică superioară. - Artera cistică este localizată paralel și medial cu ductul cistic. - Artera cistică se divide În ramuri superficiale și profunde Înainte de a pătrunde În peretele veziculei biliare. Vascularizația căilor biliare principale Își are originea: - Distal În arterele gastroduodenală, retroduodenală și pancreaticoduodenală superioară și posterioară. - Proximal din artera hepatică dreaptă și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
În peretele veziculei biliare. Vascularizația căilor biliare principale Își are originea: - Distal În arterele gastroduodenală, retroduodenală și pancreaticoduodenală superioară și posterioară. - Proximal din artera hepatică dreaptă și artera cistică. - Aceste artere trimit la căile biliare ramuri ce merg paralel cu ductele, corespunzător orelor 3 și 9. Arborele biliar primește inervație simpatică și parasimpatică. Parasimpaticul trimite fibre motorii la veziculă și fibre secretorii la epiteliul ductal. Fibrele aferente simpatice transmit durerea din colica biliară. II. LITIAZA VEZICULARĂ DEFINIȚIE: afecțiune caracterizată prin formarea
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
arborele biliar - fistulă biliodigestivă ; 4. gaz În peretele colecistului colecistită emfizematoasă. Colecistocolangiografia i.v. - după colecistografie nu se opacifiază colecistul și coledocul; - după administrarea de morfină: spasm al sfincterului Oddi; crește presiunea retrogradă. Scintigrafia biliară - test funcțional;apreciază foarte bine ductul cistic; - este cel mai sensibil test pentru colecistita acută. Computer tomografia - Rar indicată pentru diagnosticul litiazei veziculare Colangiopancreatografia prin rezonanță magnetică nucleară - Date foarte bune despre prezența litiazei căilor biliare principale Endoscopia digestivă superioară - pentru diagnosticul diferențial al ulcerului; - leziuni
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
T1b) - T2 Tumora invadează țesutul conjunctiv perimuscular, fără extensie dincolo de seroasă sau În ficat - T3 Tumora perforează seroasa (peritoneul visceral) și/sau invadează direct ficatul sau/ și alte organe sau structuri adiacente ca stomacul, duodenul, colonul, pancreasul, marele epiploon, sau ductele biliare extrahepaticeT 4 Tumora invadează vena portă sau artera hepatică sau invadează multiple organe sau/și structuri extrahepatice - N0 fără metastaze ganglionare - N1 metastaze ganglionare regionale - M0 fără metastaze la distanță - M1 metastaze la distanță prezente CLINICA Poate prezenta tablou
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
L2 și L3 - capul pancreasului Dimensiuni/ culoare o Lungime = 15-20 cm o Lățime = 3 cm o Înălțime = 4-5 cm o Greutate = 60-70 g o Culoare galben-rozie; mai rozie În perioada digestivă MIJLOACE DE FIXARE 1. duodenul În care se varsă ductul pancreatic principal și cel accesor 2. vasele - trunchiul celiac și vasele mezenterice superioare 3. fasciile de acolare a. Treitz dreaptă și stângă b. Fredet supra și submezocolică - pentru capul pancreasului c. Told stângăpentru corpul pancresului 4. mezocolonul transvers 5. peritoneul
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
pisici au arătat că funcția de barieră a canalului pancreatic este vulnerabilă la unii agenți lezionali, cum sunt alcoolul și acizii biliari. Efectele alcoolului pot surveni chiar după ingestia orală, deoarece alcoolul este secretat În sucul pancreatic. Leziunile barierei permeabilizează ductul pentru molecule cu GM până la 20000, și enzimele din lumen pot intra În glandă și pot produce pancreatită. O serie de alte teorii au fost enunțate de-a lungul timpului În Încercarea de a explica apariția pancreatitei acute: teoria vasculară
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
rezultată din acțiunea enzimelor pancreatice extravazate prin disrupția sistemului canalar, asupra țesuturilor vecine, ce conține concentrații mari de enzime - Nu are perete propriu și nici strat epitelial - Perete format din organele vecine+aderențe - persista atat timp cat exista comunicare cu ductul pancreatic. - comunicare datorita cicatrizarii pseudochistului se resoarbe - persistenta unui pseudochist inseamna comunicare cu sistemul ductal indiferent daca aceasta poate fi demonstrata raadiologic sau patologic. - necesita cel putin 4 saptamani de la debutul PA - Localizat mai frecvent corporeocaudal dar poate fi și
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]