730 matches
-
al glandei, obstrucția lui este mai probabil tumorală [28] (fig. 263). Reconstrucțiile curbe, în planul ductului Wirsung, permit identificarea sediului obstrucției și celelalte semne secundare [29,30]. Un alt semn important este semnul „dublului canal” [31], respectiv dilatarea atât a ductului Wirsung cât și a căii biliare principale (fig. 264). Toate aceste semne sunt rareori prezente în cazul tumorilor de dimensiuni mici [6,32-34]. Cheia diagnosticului pare a fi reprezentată de anomaliile ductului pancreatic, respectiv dilatarea lui și întreruperea bruscă la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
semnul „dublului canal” [31], respectiv dilatarea atât a ductului Wirsung cât și a căii biliare principale (fig. 264). Toate aceste semne sunt rareori prezente în cazul tumorilor de dimensiuni mici [6,32-34]. Cheia diagnosticului pare a fi reprezentată de anomaliile ductului pancreatic, respectiv dilatarea lui și întreruperea bruscă la nivelul tumorii [22,26,35-36]. Tumorile izodense au fost raportate cu o prevalență de 11-14% și cele mai multe sunt de dimensiuni mici [7,24]. Majoritatea acestora sunt cancere bine diferențiate [25,34,37-40
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
displazie se clasifică în chistadenom mucinos, neoplasm chistic mucinos cu displazie moderată și chist adenocarcinom mucinos non invaziv, respectiv chist adenocarcinom mucinos invaziv. La examenul CT se prezintă ca tumori chistice uniloculare sau multiloculare cu componentă solidă, fără comunicare cu ductul Wirsung [43- 45]. Poate prezenta calcifieri parietale în „coajă de ou” sau la nivelul septelor, perete gros, proliferări papilifere și tendința de a invada vasele [43,46]. TUMORILE MUCINOASE INTRADUCTALE Un grup aparte de tumori pancreatice îl reprezintă tumorile mucinoase
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
tendința de a invada vasele [43,46]. TUMORILE MUCINOASE INTRADUCTALE Un grup aparte de tumori pancreatice îl reprezintă tumorile mucinoase intraductale (IPMN) (fig. 265). Sunt neoplasme epiteliale producătoare de mucină, care se dezvoltă intraductal. Au origine în epiteliul care tapetează ductul pancreatic principal sau ductele secundare. Reprezintă un spectru larg de tumori, de la adenoame benigne, tumori cu grade diferite de displazie până la carcinoame invazive [47]. Semnele tipice la examenul CT constau în distensia difuză a ductului pancreatic, prezența mucinei la acest
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
vasele [43,46]. TUMORILE MUCINOASE INTRADUCTALE Un grup aparte de tumori pancreatice îl reprezintă tumorile mucinoase intraductale (IPMN) (fig. 265). Sunt neoplasme epiteliale producătoare de mucină, care se dezvoltă intraductal. Au origine în epiteliul care tapetează ductul pancreatic principal sau ductele secundare. Reprezintă un spectru larg de tumori, de la adenoame benigne, tumori cu grade diferite de displazie până la carcinoame invazive [47]. Semnele tipice la examenul CT constau în distensia difuză a ductului pancreatic, prezența mucinei la acest nivel și prezența unei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
origine în epiteliul care tapetează ductul pancreatic principal sau ductele secundare. Reprezintă un spectru larg de tumori, de la adenoame benigne, tumori cu grade diferite de displazie până la carcinoame invazive [47]. Semnele tipice la examenul CT constau în distensia difuză a ductului pancreatic, prezența mucinei la acest nivel și prezența unei leziuni chistice cu aspect de ciorchine. Pe secțiunile fine se poate pune în evidență de obicei legătura între tumora chistică și ductul pancreatic, cu o acuratețe însă inferioară ecoendoscopiei, colangiopancretografiei retrograde
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
tipice la examenul CT constau în distensia difuză a ductului pancreatic, prezența mucinei la acest nivel și prezența unei leziuni chistice cu aspect de ciorchine. Pe secțiunile fine se poate pune în evidență de obicei legătura între tumora chistică și ductul pancreatic, cu o acuratețe însă inferioară ecoendoscopiei, colangiopancretografiei retrograde endoscopice (ERCP) sau colangiopancreatografiei prin rezonanță magnetică (MRCP) [48,49]. Sensibilitatea CT în diagnosticarea IPMN este de 42% [50,51]. În funcție de origine, se clasifică în tumori de duct pancreatic principal, tumori
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
tumora chistică și ductul pancreatic, cu o acuratețe însă inferioară ecoendoscopiei, colangiopancretografiei retrograde endoscopice (ERCP) sau colangiopancreatografiei prin rezonanță magnetică (MRCP) [48,49]. Sensibilitatea CT în diagnosticarea IPMN este de 42% [50,51]. În funcție de origine, se clasifică în tumori de duct pancreatic principal, tumori de ducte secundare și tumori care afectează atât ductul principal cât și ductele secundare. Sunt frecvent multifocale. De aceea, pacienții cărora le-a fost extirpată o astfel de tumoră trebuie urmăriți atent pentru depistarea unei eventuale tumori
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
retrograde endoscopice (ERCP) sau colangiopancreatografiei prin rezonanță magnetică (MRCP) [48,49]. Sensibilitatea CT în diagnosticarea IPMN este de 42% [50,51]. În funcție de origine, se clasifică în tumori de duct pancreatic principal, tumori de ducte secundare și tumori care afectează atât ductul principal cât și ductele secundare. Sunt frecvent multifocale. De aceea, pacienții cărora le-a fost extirpată o astfel de tumoră trebuie urmăriți atent pentru depistarea unei eventuale tumori metacrone [50]. Există o serie de aspecte la examinarea CT care sugerează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
colangiopancreatografiei prin rezonanță magnetică (MRCP) [48,49]. Sensibilitatea CT în diagnosticarea IPMN este de 42% [50,51]. În funcție de origine, se clasifică în tumori de duct pancreatic principal, tumori de ducte secundare și tumori care afectează atât ductul principal cât și ductele secundare. Sunt frecvent multifocale. De aceea, pacienții cărora le-a fost extirpată o astfel de tumoră trebuie urmăriți atent pentru depistarea unei eventuale tumori metacrone [50]. Există o serie de aspecte la examinarea CT care sugerează malignitatea [51]. Astfel, tumorile
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
frecvent multifocale. De aceea, pacienții cărora le-a fost extirpată o astfel de tumoră trebuie urmăriți atent pentru depistarea unei eventuale tumori metacrone [50]. Există o serie de aspecte la examinarea CT care sugerează malignitatea [51]. Astfel, tumorile care afectează ductul pancreatic principal sunt mai frecvent maligne, ele determinând dilatarea marcată a acestuia [51-56]. Dilatarea ductului pancreatic principal peste 10 mm se corelează cu malignitatea cu o specificitate de 92% și o sensibilitate de 78% [53]. Atunci când există o afectare difuză
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
urmăriți atent pentru depistarea unei eventuale tumori metacrone [50]. Există o serie de aspecte la examinarea CT care sugerează malignitatea [51]. Astfel, tumorile care afectează ductul pancreatic principal sunt mai frecvent maligne, ele determinând dilatarea marcată a acestuia [51-56]. Dilatarea ductului pancreatic principal peste 10 mm se corelează cu malignitatea cu o specificitate de 92% și o sensibilitate de 78% [53]. Atunci când există o afectare difuză a pancreasului, sau ductul Wirsung este dilatat pe cel puțin jumătate din lungimea sa, sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
mai frecvent maligne, ele determinând dilatarea marcată a acestuia [51-56]. Dilatarea ductului pancreatic principal peste 10 mm se corelează cu malignitatea cu o specificitate de 92% și o sensibilitate de 78% [53]. Atunci când există o afectare difuză a pancreasului, sau ductul Wirsung este dilatat pe cel puțin jumătate din lungimea sa, sau există o afectare multifocală, asocierea cu malignitatea este sugerată cu o specificitate de 77% și o sensibilitate de 56% [53]. Alte semne de malignitate sunt nodulii murali [51-57], masele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
cu cancer pancreatic [14]. Acesta include evaluarea morfologică a tumorii, evaluarea arterelor și venelor și evaluarea extinderii extrahepatice. Evaluarea morfologică se referă la aspectul tumorii comparativ cu restul parenchimului pancreatic, dimensiunea maximă a tumorii, localizarea în interiorul pancreasului și efectul asupra ductului pancreatic și căii biliare principale. Evaluarea invaziei vasculare include pe lângă criteriile NCCN și aspecte legate de variantele anatomice și de prezența modificărilor de la nivelul grăsimii ce manșonează vasele, în special la pacienții care au efectuat anterior radioterapie sau ERCP. Extinderea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
contactul permanent cu suprafața organului, în timp ce traductoarele cu vedere laterală sunt utilizate pentru scanarea ficatului, putând fi manipulate în spații intracavitare înguste. În situații particulare, pentru determinarea extinderii unor tumori pancreatice intraductale, se pot utiliza transductoare dedicate, inelare, poziționate în ductul pancreatic. Dacă pancreasul este expus chirurgical, transductorul se plasează direct pe suprafață organului. În cazul în care acesta nu este expus, se utilizează ca și fereastră ecografică lobul stâng hepatic sau stomacul. Se vizualizează întreg parenchimul pancreatic, în secțiuni transversale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Oreste Straciuc, Mircea Beuran, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92194_a_92689]
-
după 6-12 luni. Dacă o leziune solidă este detectată în momentul inițial, cu un diagnostic imprecis, iar pacientul nu este supus unei intervenții chirurgicale imediate, imagistica trebuie repetată după 3 luni. În cazul în care este detectată o strictură a ductului pancreatic, fără a determina masa tumorală, imagistica trebuie de asemenea, repetată peste 3 luni. Consensul internațional Sendai împarte pacienții cu IPMN în risc scăzut sau crescut, în funcție de potențialul malign [40]. La pacienții cu IPMN, cu chist peste 3 cm și
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alina-Simona Muntean, Gabriel Kacsó () [Corola-publishinghouse/Science/92207_a_92702]
-
limfa din sân (cadranele interne), perete toracic anterior, regiunea anterioară diafragmatică, peretele abdominal anterior (1/2 superioară). Ganglionii parietali anteriori (toracici interni - mamari interni) au eferențe către ganglionii prevasculari (ggl.3a - ggl. mediastinali anteriori), ganglioni cervicali, în final, drenând în ductul toracic, respectiv ductul limfatic drept (marea venă limfatică). Ganglionii parietali posteriori, situați în spațiul intercostal - capul coastei, drenează limfa de la nivelul coloanei vertebrale, pleurei parietale, respectiv spațiului intercostal. Ganglionii parietali anteriori pot fi sediul metastazelor din cancerul de sân, tumorile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
cadranele interne), perete toracic anterior, regiunea anterioară diafragmatică, peretele abdominal anterior (1/2 superioară). Ganglionii parietali anteriori (toracici interni - mamari interni) au eferențe către ganglionii prevasculari (ggl.3a - ggl. mediastinali anteriori), ganglioni cervicali, în final, drenând în ductul toracic, respectiv ductul limfatic drept (marea venă limfatică). Ganglionii parietali posteriori, situați în spațiul intercostal - capul coastei, drenează limfa de la nivelul coloanei vertebrale, pleurei parietale, respectiv spațiului intercostal. Ganglionii parietali anteriori pot fi sediul metastazelor din cancerul de sân, tumorile maligne de perete
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
pulmonari) [17]. Cea mai mare parte a limfei drenată prin ganglionii mediastinali provine de la plămâni, existând căi directe de descărcare în ganglionii N2, ce ocolesc stațiile N1 (explică „skip metastasis”). De asemenea, există conexiuni directe ale ganglionilor limfatici mediastinali cu ductul toracic, ce permit un pasaj direct al celulelor canceroase în torentul sanguin - prin intermediul ductului toracic, ocolind stațiile ganglionare N2. Ganglionii limfatici mediastinali pot fi sediul metastazării în cancerul bronho-pulmonar, cancerul de esofag, mezoteliomul pleural difuz sau a unui alt cancer
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
plămâni, existând căi directe de descărcare în ganglionii N2, ce ocolesc stațiile N1 (explică „skip metastasis”). De asemenea, există conexiuni directe ale ganglionilor limfatici mediastinali cu ductul toracic, ce permit un pasaj direct al celulelor canceroase în torentul sanguin - prin intermediul ductului toracic, ocolind stațiile ganglionare N2. Ganglionii limfatici mediastinali pot fi sediul metastazării în cancerul bronho-pulmonar, cancerul de esofag, mezoteliomul pleural difuz sau a unui alt cancer dezvoltat intratoracic sau la distanță. Tot ganglionii mediastinali pot fi locul de debut primar
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
și paratraheali inferiori, dar și spre ganglionii cardiali, celiaci etc. Iar porțiunea abdominală a esofagului este tributară limfatic ganglionilor subcarenali, ganglionilor paracardiali și ai regiunii celiace, cât și ganglionilor paraesofagieni inferiori, subcarenali. Limfa provenită din esofag poate ajunge direct în ductul toracic printr-un canal limfatic fără a mai trece printr-o stație ganglionară, sau prin intermediul unui ganglion al cărui canal eferent merge direct în colectorul limfatic principal [6, 15]. Cordul și pericardul își trimit limfa către limfaticele de la rădăcina aortei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
ce au această origine. Predominant apar la copil și adultul tânăr, fiind localizate în mediastinul antero-superior, unde pot apare prin descensul unei formațiuni cervicale (hygroma cysti). Calea de abord pentru ablația chirurgicală este în funcție de topografie, în majoritate - sternotomia sau cervico-sternotomia. Ductul toracic Principalul colector limfatic - ductul toracic ia naștere din cisterna chyli, la nivelul vertebrelor L1-L2. Are un traiect ascendent, pătrunzând în mediastin prin hiatusul aortic, plasându-se posterior de artera aortă. Urcă în torace pe flancul drept al coloanei dorsale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
apar la copil și adultul tânăr, fiind localizate în mediastinul antero-superior, unde pot apare prin descensul unei formațiuni cervicale (hygroma cysti). Calea de abord pentru ablația chirurgicală este în funcție de topografie, în majoritate - sternotomia sau cervico-sternotomia. Ductul toracic Principalul colector limfatic - ductul toracic ia naștere din cisterna chyli, la nivelul vertebrelor L1-L2. Are un traiect ascendent, pătrunzând în mediastin prin hiatusul aortic, plasându-se posterior de artera aortă. Urcă în torace pe flancul drept al coloanei dorsale, între vena azygos și aorta
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
esofagul urcă în regiunea cervicală unde face o a doua crosă, spre a se vărsa în confluentul venos jugulo-subclavicular stâng, după ce a trecut posterior de artera carotidă comună stângă și vena jugulară stângă. Traiectul său, cât și diferitele variante anatomice (duct dublu, duct în „Y”, duct plexal etc.) trebuie cunoscute de chirurgul ce intervine pe mediastin, pentru a evita lezarea sa și pentru a recunoaște intraoperator soluția de continuitate ductală sau pierderea de limfă dintr-un canalicul limfatic ce se varsă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
în regiunea cervicală unde face o a doua crosă, spre a se vărsa în confluentul venos jugulo-subclavicular stâng, după ce a trecut posterior de artera carotidă comună stângă și vena jugulară stângă. Traiectul său, cât și diferitele variante anatomice (duct dublu, duct în „Y”, duct plexal etc.) trebuie cunoscute de chirurgul ce intervine pe mediastin, pentru a evita lezarea sa și pentru a recunoaște intraoperator soluția de continuitate ductală sau pierderea de limfă dintr-un canalicul limfatic ce se varsă direct în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]