468 matches
-
rea, moșule?... nu ierți neci gluma măcar nepoatei d-tale? Eu ți-s nepoțică, nu-i așa? Așa-mi ziceai când eram mică... pe când Ștefan era la noi... pe când îmi spunea basme... [NIȚĂ] (flatat și surîzînd) Hahaha! Știam eu că duduia nu-i supărată pe mine... că glumește cu bătrânul Niță... Nu-mi părea rău d-altceva decât că te-am supărat cu cântecul meu cel prostesc... și mata, cum ești bolnavă, să te mai supăr și eu... E[MMA] (dulce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
tristă,... tocmai de aceea fii d-ta vesel... cântă, joacă... doar oi putea cânta și eu... Veselia d-tale mie-mi face bine... (pe gînduri) Ce fericită aș fi... să fiu ca d-ta! [NIȚĂ] Zău nu sta pe gânduri, duduie, c-acuș iar joc și sar... ca Pepelea când a-mbătrînit. [EMMA] (rîzînd) Ia joacă, zău... Or... nu mai juca... (tristă) îmi place să fiu tristă. [NIȚĂ] (apart) Las' că-i fac eu acuș o bucurie. (tare) Duduie... adecă să fie cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu sta pe gânduri, duduie, c-acuș iar joc și sar... ca Pepelea când a-mbătrînit. [EMMA] (rîzînd) Ia joacă, zău... Or... nu mai juca... (tristă) îmi place să fiu tristă. [NIȚĂ] (apart) Las' că-i fac eu acuș o bucurie. (tare) Duduie... adecă să fie cu iertăciune... da' eu dacă-s cu chef... apoi nu-s eu de vină... Dac-ai ști mata cine mi-a dat bacșiș?... [EMMA] (negîndind la ceea ce zice) Alecu?... [NIȚĂ] Nu. [EMMA] Nu el? Cine dar? Cine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cine, moș șiret ce ești? Cine, de? [NIȚĂ] Cine?... Cine, ai?... Cuconu Ștefan! [EMMA] A! El aici... aici el? Moșule, vezi ce rău ești? La ce faci astfel de glume... Știi că-mi faci rău cu asta? N[IȚĂ] Nu, duduie... Zău! nu glumesc... El e aicea... Azi l-am văzut... {EminescuOpVIII 322} E[MMA] Va să zică am să-l mai văd... Mi-era așa dor de el! O să-l văd... o să trăiesc!... Și... de ce nu i-ai spus să vie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe vremuri, pentru că atâția ani n-am știut ce-i un suflet de femeie... Soarele toamnei târzii s-a oprit deasupra Ponoarelor ca un bătrân obosit. Ajutată de Costăchel, Măriuca nu prididea cu pregătirile pentru primirea musafirilor. Cuptorul din bucătărie duduia. Plăcintele poale-n brâu așteptau rândul - ca la moară - să intre la copt... Gospodarule! - i-a șoptit Măriuca. Eu am să dau plăcintele în cuptor, iar tu - ca să-ți aduci aminte ce ascunde beciul - fă bine și pregătește niște vin
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Am zis să-i dau, că la centenarul viitor tot nu mă mai prinde. Mă sună și de la Televiziune. Se recomandă Mihaela Macovei. O Întreb dacă e fiica arhitectului. Zice că e nepoată. Vrea să apar la televiziune. Nu pot duduie, sunt urât. Nu pot concura cu Răcănel. A râs. I-am zis de Răcănel, că de... Altcineva, Înțelegi ’mneata, nu se putea. A insistat. Cică avem noi un unghi din care nu se vede. Ce unghi să aveți? N-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
vechi, însângerat și murdar, aruncat pe masa din lemn de alături. Fiind cu spatele nu vede grupul care se apropie. De abia când sunt foarte aproape, sanitarul întoarce capul și când dă cu ochii de ei, strigă cu glas repezit: Duduia Camelia! Imediat, o infirmieră înaltă, blondă, iese dintr-un cort apropiat. Fără nici un cuvânt dispare după pânza groasă ce ține loc de ușă ca să apară aproape imediat în tovărășia a doi brancardieri ce poartă o targă. Un bărbat cu păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
cele două ore trecuseră. Trecuseră prea repede. Fără să-mi dau seama, avusesem iluzia că timpul stă și el împreună cu noi, amical. Dar el își îndeplinea implacabil funcția de a uza totul și de a ucide viața. Trebuia să plec: - Duduie, audiența s-a isprăvit. Cuvântul i-a plăcut și, ca să răspundă glumei mele, mi-a întins mâna să i-o sărut, cu aere de regină, dar și-a adus aminte că-i prăfuită și a retras-o. Suntem atât de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
treacă prin masacre, un marș de refugiați și un oraș În flăcări, așa că le Înșiră În timp ce taxiul hurducăie pe străzile Întunecate, Încercând să fie mai rapid decât contracțiile ei... ...iar Zizmo străbate gheața În viteză. Acul vitezometrului se ridică. Motorul duduie. Lanțurile de pe cauciucuri lasă o dâră Învolburată În zăpadă. Packardul se avântă În beznă, alunecând pe porțiunile de gheață dezvelită și derapând cu spatele. ― Ați pus-o la cale amândoi? strigă Jimmy. Ca Lina să se mărite cu un cetățean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de la mansardă unei muncitoare de la o fabrică de mezeluri. Nu-i cerea bani, pentru că banii erau din ce în ce mai inutili, iar mezelurile, din cauza pensionarilor care le stocau în pivnițe, în peșteri și-n gropi săpate pe întuneric în spatele blocurilor, păreau noțiuni abstracte. Duduia plătea chiria în rude de salam, câte șase pe lună, pe care le scotea temătoare pe poarta fabricii, vârâte sub bluze vaporoase și transpirate, din vâscoză. Vara, când nu făcea focul, bunicul meu păstra salamul în sobă. În ziua în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și admirația prin expresii de genul „fetița, ți-a căzut fustița“ sau „băgați-aș mâna în cur la sân“, ce-am văzut și ce-am auzit și noi de la cei mai mari și mai experimentați cu sexul. De obicei, orice duduie normală cu discernământul mărește pasul din instinct de conservare, nedorind să apuce știrile de la cinci de cealaltă parte a televizorului. Dar fata asta avea ceva aparte... S-a întors spre noi cu o mimă dojenitoare și a zis-o: „băieți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
un tip care trăiește din vânzarea de poante la redacțiile de ziar din Moscova. Avessalom Iznurenkov (numai chinuindu-mă să pronunț „rusește“ numele ăsta, și am impresia că am citit o fază genială) încearcă să farmece cu următoarele declarații o duduie pe care a invitat-o la el acasă: „Ah! Vai!... Ce mâini!... Ce nas!... Ah!“, „Ah!“-ul fiind repetat din două în două minute, sau chiar mai des, dinamitând orice formă de comunicare pașnică. E îngrozitor cum se apucă unele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
el, urcau de zor o asistentă de la Salvare și doi flăcăi țapeni, cu targa pe lângă balustradă. “Unde vă duceți?” “Am primit telefon că aveți un bolnav grav aici...”, susură asistenta numai ochi negri. “A, nu mai e cazul. A murit, duduie, pacientul a murit!”, se aruncă Tony pe trepte în jos. Grecii lui Platon spuneau că asta e “pedeapsa celor vii”... Din păcate, nu avem Cred că mintea mea o ia razna. Cuțitul se-nvârte nemilos în șale. Mă îmbrac mai
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
stăruit pentru specializare și a condus-o personal, notați bine, personal, la Paris. - Foarte frumos! aprobă madam Iorgu.Ofițerul, imprudent, intră pe neașteptate în vorbă: - Parcă plecase cu unul Pascalopol, moșier mare. Așa auzeam vorbindu-se, doar o cunosc pe duduia, fată superbă. Felix se simți înăbușit. Georgeta voi să salveze situația: - Sunteți informat greșit, domnule locotenent. Otilia mi-afost colegă de conservator. Este o pianistă excepțională. Olimpia, care dădea mereu semne de plictiseală, încercă să reteze discuția: - Nu înțeleg de ce ne
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
unele de genul empatic și cel-puțin-nu-mise-întâmplă-numai-mie. Așa că m-am decis să fac puțin pe durul, spuse el, aruncând audienței un rânjet care a topit pe toată lumea. M-am gândit să mă iau după Austin Powers și să o rog pe duduie să mă sune ea pe mine. Așa că am scris numele și numărul pe o bucată de hârtie și m-am întrebat ce ar spune Austin Powers. A închis ochii și și-a dus mâinile la tâmple, pentru a sugera publicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ai recitat - să știi că-mi pare rău de tine; dacă le-ai recitat în bătaie de joc pentru el, nu-ți accept sentimentele, pentru că în orice caz ar fi fost mai bine să nu reciți deloc. Pricepi? Du-te, duduie, mai stau eu de vorbă cu tine, pentru că aici am întârziat deja prea mult. Între timp prințul se salutase cu generalul Ivan Feodorovici, iar generalul i-l prezentase pe Evgheni Pavlovici Radomski. — L-am întâlnit pe drum, de-abia a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Există cazuri când poți s-o rupi cu trecutul și să nu te mai întorci acasă: viața nu-i alcătuită numai din mic dejunuri, prânzuri și prinți precum Ș. Mi se pare că o confundați pe Aglaia Ivanovna cu o duduie sau cu o domnișoară de pension; i-am și vorbit de asta și cred că a fost de acord cu mine. Așteptați-vă ca vizita să aibă loc pe la ora șapte sau opt... În locul dumneavoastră, aș pune pe cineva să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și de aceea îi poruncise să stea acasă... Și asta se putea. Avea amețeli, toată camera se învârtea în jurul lui. Se întinse pe canapea și închise ochii. Oricum, evenimentul era decisiv, definitiv. Nu, prințul nu credea că Aglaia este o duduie sau o domnișoară de pension; simțea acum că se temuse de mult și tocmai de ceva în genul acesta; dar pentru ce voia să-l vadă? Îl trecură frisoane pe tot corpul; iarăși avea febră. Nu, nu o lua drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și o stropi pe față; ea deschise ochii și, preț de aproape un minut, nu înțelese nimic; deodată însă se uită împrejur, tresări, scoase un strigăt și se repezi spre prinț: — E al meu! Al meu! exclamă ea. A plecat duduia cea mândră? Ha-ha-ha! râdea ea cuprinsă de isterie. Ha-ha-ha! Era cât pe ce să i-l dau acestei duduițe! De ce? Pentru ce? Am fost nebună! Nebună!... Pleacă de-aici, Rogojin, ha-ha-ha! Rogojin îi privi fix pe amândoi, nu scoase o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
temperament excepțional de narator, premiul Petruzzellis della Gattina 1980, dar și un astru al științei medicale. Câți ani ai predat, domnule profesor? Ei, alte vremuri, pe-atunci cred și eu că studiile erau un lucru serios. Și distinsa noastră poetă, duduia Odolinda Mezzofanti Sassabetti, autoarea volumului Palpituri caste, l-ați citit, bineînțeles”. Belbo Îmi mărturisi că se Întrebase multă vreme de ce toți ASP-ii de sex feminin semnau cu două nume de familie, Lauretta Solimeni Calcanti, Dora Ardenzi Fiamma, Carolina Pastorelli Cefalù
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
-și poate ascunde substratul de complicitate din voce. Am auzit ce ai zis Confrate Toal, dar o relație implică doi oameni. Îți sugerez să ai o discuție similară cu domnișoara Drummond a noastră. Mi-aș dori să-i opresssc resssspirația duduiei Drummond, să i-o opresc de tot n morții măsii. Toal Își Îndreaptă spatele pe scaun oarecum pompos, așa cum are tendința să facă atunci când mă folosesc de atuul masonilor. — Am vorbit cu Amanda și i-am adus la cunoștință ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
B&Q și Texas din Scoția, zâmbesc eu. Începe să spună ceva, dar Își recapătă stăpânirea de sine, În timp ce eu mă delectez cu nemulțumirea ei, Înainte de a o Întreba: — Asta-i tot? Îi fac cu ochiul lui Dougie Gillman, iar duduia Drummond o tulește Într-o manieră deloc profesionistă! Am citit odată despre un puțoi care spunea că e mai bine să călătorești plin de speranță decât să ajungi la destinație și doar când mă gândesc la asta simt dorința să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de întrebări retorice. Avem de-a face cu vagi urme de misoginism, forme mult mai explicite ale acestuia putând fi identificate în modalitatea în care o mare parte din mass-media prezintă acțiunile ministrului turismului Elena Udrea, denumită în cadrul articolelor ca "duduie" sau "sexi-brăileanca". Astfel de articole discriminatorii apar în presă într-un număr mare, iar obiectul discriminării variază de la caz la caz, de la țară la țară. Dacă în România și în multe alte state europene, romii sunt subiecții principali ai acestor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
să-i observe mersul elastic și unduirea elegantă a coapselor bine scoase în evidență sub cordonul halatului strâns peste trupul ei subțirel. Îl fixă imediat cu privirea pe Eugen. „Nu! Nu se uită după ea... Ce mi-a venit? Dar duduia ... pentru cine își arată talente, că doar eu mai eram aici? El nici nu a băgat-o în seamă... Ha, ha! Dar de ce oare mă bucur? Am început să observ și să gândesc asemenea studentelor mele... Nu este de bine
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
șampanie la un concert Live Earth, alături de fostul „vice“ american, Al Gore. PALINDROMAN Roșul ușor e rozul iluzor Serban FOARȚ| (Continuare din numărul trecut) Vasile Elisav se ridică. Ieși. Intră în camera de baie. Se auzi, din încăpere, jetul galben. Duduile ciuliră, fără să vrea, urechea. Nu se mai auzi, un timp, nimic. Se auzi, într-un târziu, cascada; pe urmă, lanțul „pendular de-ncet”. Se auzi, în fine, jetul incolor. Prosopul nu se auzi. Se auzi, scârțâitoare, ușa. Se auziră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]