1,081 matches
-
de hamei din localitățile: Huedin-Gherla-Cluj-Napoca - 98 ha, din județul Cluj, Saschiz-Albești - 347 ha și Acățari - 143 ha, din județul Mureș, si Rupea-Crit - 180 ha, din județul Brașov; ... b) zona a II-a de cultură cuprinde plantațiile de hamei din localitățile: Dumbrăveni - 235 ha, Laslea - 60 ha, Valchid - 61 ha, Slimnic - 224 ha, Sura Mică - 160 ha, din județul Sibiu, Sighișoara - 348 ha, Chetani - 197 ha, din județul Mureș; ... c) zona a III-a de cultură cuprinde plantațiile de hamei din localitățile
ORDIN nr. 623 din 17 decembrie 2002 privind stabilirea zonelor de cultura a hameiului, recunoscute pentru certificarea denumirii de origine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146927_a_148256]
-
Articolul 1 Se aprobă transmiterea, fără plată, a imobilului compus din construcții și terenul aferent, situat în comuna Dumbrăveni, județul Vrancea, identificat potrivit anexei care face parte din prezenta hotărâre, din patrimoniul Societății Comerciale "Rovinco" - Ș.A. Cotești, județul Vrancea, în administrarea Consiliului Județean Vrancea. Articolul 2 Capitalul social al Societății Comerciale "Rovinco" - Ș.A. Cotești se diminuează cu valoarea de
HOTĂRÎRE Nr. 627 din 5 august 1996 privind transmiterea unui imobil situat în comuna Dumbraveni, judeţul Vrancea, în administrarea Consiliului Judeţean Vrancea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115734_a_117063]
-
4/1. 54. Zouplna Mihai, născut la 22 septembrie 1949 în localitatea Carasova, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 76131 Karlsruhe, Zahringerstr. 15. 55. Winkler Gerda, născută la 25 aprilie 1962 în localitatea Dumbrăveni, județul Sibiu, România, fiica lui Winkler Johann și Katharina, cu domiciliul actual în c/o Ambasada Germană, Beijing. 56. Taffet Dalya, născută la 22 aprilie 1965 în Brașov, județul Brașov, România, fiica lui Mirea Stefan și Atena, cu domiciliul actual
HOTĂRÂRE nr. 780 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115887_a_117216]
-
cunoscute decât cele din Maramureș și Transilvania, care imită stilul gotic și a căror popularizare excesivă dăunează ideii de originalitate românească în arhitectură. Această notă proprie, autentică, este demonstrată pe deplin de bisericile de la Cetățuia (Strâmba) Puiești, Pârvești-Costești, Lipovăț, Gârceni, Dumbrăveni, Ivănești (Gologofta), Mănăstirea Delești, Dragomirești, etc. Dar, în arhitectura țărănească contemporană, lemnul rămâne elementul esențial pentru exprimarea aspectelor de ordin estetic sau cele legate de vechile credințe. Din lemn sunt deregii, adică stâlpii împodobiți ai cerdacului, terminați la capătul superior
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
a acestuia, la poalele vestice ale Dealului Mare. După cursurile obligatorii în satul natal, este cursant, și apoi absolvent al primei serii, experimentale, de învățători (băieți), în anul 1974, la Liceul Pedagogic Suceava. Este repartizat, la cerere, învățător la Școala Dumbrăveni, comuna Râșca, jud. Suceava, până în anul 1976, când revine în locurile natale. Făcliește și trudește pe ogorul didactic, la Școala Dumbrava Lespezi, școală în care, începând din anul 1 985 și în prezent, este și director. Florentin-Adrian Maftei, trăitor al
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
luat ființă în Anglia, Franța, Germania. Prima încercare de educație organizată a surzilor pe teritoriul țării noastre este atribuită lui Băncilă, un fost husar în armata lui Napoleon, care a înființat și a condus un institut particular pentru surdomuți la Dumbrăveni, în Transilvania, între anii 1827/ 1831 și 1846. Acesta, trecând prin Paris, a vizitat Institutul Național pentru Tineri Surzi înființat de Abatele de L’Epee în 1870. Impresionat de cele văzute, când a revenit la Dumbrăveni, a încercat să realizeze
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
particular pentru surdomuți la Dumbrăveni, în Transilvania, între anii 1827/ 1831 și 1846. Acesta, trecând prin Paris, a vizitat Institutul Național pentru Tineri Surzi înființat de Abatele de L’Epee în 1870. Impresionat de cele văzute, când a revenit la Dumbrăveni, a încercat să realizeze ceva similar, însă, neavând mijloacele financiare, a fost nevoit să închidă această primă școală în anul 1846. Ca și la Institutul din Paris, s-a folosit metoda mimico gestuală în procesul de instruire al elevilor surzi
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
la istoria Sucevei și a împrejurimii, Bucovinesia. Catalogul medaliilor, plachetelor, insignelor din Bucovina, Suceava muzicală de altă dată ș.a. 36. Constatin Gafițescu (1907-1980), învățător, culegător de folclor, colaborează la Izvorașul, Poporul românesc. Este autor al unor consemnări ale obiceiurilor din Dumbrăveni, Suceava, în Arhiva de folclor, alcătuind și o monografie a comunei, aflată în manuscris. 37. Ion Irimescu (1903-?), sculptor, are prima expoziție ca elev al Liceului "Nicu Gane" din Fălticeni, oraș unde va fi și profesor în 1928-1930. Expune anual
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
energii au fost irosite fără sens. (...) Apoi am rămas din nou singură"76. Chiar și pentru militantele comuniste care nu erau feministe, cum a fost cazul Anei Pauker, loialitatea față de partid trecea peste orice considerente personale. Astfel, aflată în închisoarea Dumbrăveni, în 1938, aceasta nu s-a revoltat în nici un fel atunci când a auzit despre "lichidarea devierii de dreapta a lui Marcel Pauker", afirmând: "Nu pun deloc la îndoială decizia partidului: partidul știe mai bine decât mine"77. Aflându-se în
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
dar am pe conștiință mult, am mult pe conștiință, ei n-au nimic, eu am, le-am luat eu asupra mea, toate, și ale lor, ei sînt foarte curați, acum ce să vă spun, că după ce-am venit de la Dumbrăveni, unde tot în misiune fusesem, am venit în Văcărești unde n-am mai lucrat nimic, eram oarecum dezorientat, nu mai știam ce să fac, altfel aș fi vrut să trec mai bine în dreptul comun, să nu mai fiu cu politici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mai știam ce să fac, altfel aș fi vrut să trec mai bine în dreptul comun, să nu mai fiu cu politici, să-mi fac toată pedeapsa, începusem să mă resemnez cu ceea ce era la dreptul comun. Și am mers de la Dumbrăveni la Văcărești și de la Văcărești mă trimite la Canal, la Poarta Albă, fără nici o misiune, m-a băgat într-o baracă unde erau diferiți recidiviști, și de toate felurile, și inapți și de toate, asta în '55". Va fi grațiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
satul Călugărenii, unde a fost Giurgiu Călugărul, al treilea sat Dumeștii, unde a fost Dadul. Bunicul avea pe cele trei sate un privilegiu de la Alexandru cel Bun. Pentru cele trei sate, Ștefan a dat patru sate: două sate pe Bujor, Dumbrăveni, unde a fost Belici, altul Radotești, unde a fost Borta. Ștefan avea un privilegiu pentru cele două sate de la Alexandru cel Bun. Asta înseamnă că ele făceau parte din domeniul personal al domnului. Alexandru cel Bun le-a luat de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al XVI-lea în fruntea lor se aflau vătafi și căpitani de hânsari. Înaintea lui Eremia Movilă veneau, în 8 mai 1598 „Costin Murguleț din Frasini și cu Colton din Hnilodvoe și cu Grigore din Cobolta și cu Pavăl din Dumbrăveni și cu Simeon din Loze și 10 hânsari din Măgura și cu Hânsar din ținutul Sorocăi”. Numele de hânsar este de origine slavă și înseamnă tâlhar, corsar. Miron Costin scrie că, în lupta de la Teleajen, dintre Mihai Viteazul și Zamoyski
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la elevul Gâscă Gh. din județul Bacău care juca foarte frumos. Și în Baea am dat peste strălucitul învățător Neculai Stoleriu cu soția sa Maria. El era din satul Călinești comuna Bucecea, județul Botoșani și Maria Stoleriu era din satul Dumbrăveni unde tatăl său era administrator de moșie și Dirijorul corului țărănesc din Dumbrăveni, care a cântat la un congres al băncilor populare din 1910 în orașul Botoșani, când a luat parte din partea Tărei și fostul ministru I.Gh.Duca [57], cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Baea am dat peste strălucitul învățător Neculai Stoleriu cu soția sa Maria. El era din satul Călinești comuna Bucecea, județul Botoșani și Maria Stoleriu era din satul Dumbrăveni unde tatăl său era administrator de moșie și Dirijorul corului țărănesc din Dumbrăveni, care a cântat la un congres al băncilor populare din 1910 în orașul Botoșani, când a luat parte din partea Tărei și fostul ministru I.Gh.Duca [57], cu care am venit în tren de la Botoșani și până la Dolhasca și am vorbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
aș face guvernul de la Durău, o stațiune din munții Ceahlău. Sau guvernul de la Mănăstirea Secu, sau de la Mănăstirea Agapia...! Guvernul de la Vila Antistres, de la Sighetul Marmației sau guvernul de la restaurantul Poesis, de la Satu Mare...! Sau guvernul de la casa de vacanță de la Dumbrăvenii focșanioți ai lui Luca Pițu sau de la Casa memorială "I.D. Sîrbu" de la Petrila, a cărei cheie se află sub preșul de la intrarea în casa admirabilului artist al liniei și cuvântului, Ion Barbu. Vezi? Am un număr aproape infinit de variante
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
afirmă că Eminescu s-a născut la Soleni, undeva în Moldova; Constanța de Dunca Schiau, în articolul Amintiri din copilărie. Botezul lui Eminescu (Telegraful român, 14/27 iunie 1914) susține că poetul s-a născut la 21 mai 1848 la Dumbrăveni; o principesă Ghica susține și ea că Eminescu s-a născut la Dumbrăveni însă la 21 mai 1849; Teodor T. Ștefaneli își amintește că la liceul din Cernăuți era trecută data de 6 decembrie 1850, Botoșani. Ș.a.m.d. Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Dunca Schiau, în articolul Amintiri din copilărie. Botezul lui Eminescu (Telegraful român, 14/27 iunie 1914) susține că poetul s-a născut la 21 mai 1848 la Dumbrăveni; o principesă Ghica susține și ea că Eminescu s-a născut la Dumbrăveni însă la 21 mai 1849; Teodor T. Ștefaneli își amintește că la liceul din Cernăuți era trecută data de 6 decembrie 1850, Botoșani. Ș.a.m.d. Ștefan Ion Ghilimescu discreditează asemenea "alegații", care sunt numai bune pentru a "galvaniza" mitologia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și îndrumare de laborator, peste 50 de articole în reviste din țară, străinătate și în volumele unor conferințe internaționale, 32 contracte de cercetare științifică. Pensionată în anul 2005. + 6 aprilie 2010. MITREA Savel Data și locul nașterii: 5 aprilie 1936, Dumbrăveni - Suceava. Studii universitare: Institutul Politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică, specializarea Electromecanică, promoția 1961. Doctorat: 1971, Institutul Politehnic din Iasi; subiectul tezei: “ Contribuții la sinteza multiplicatoarelor de frecvență magnetice statice”. Poziție universitară: din anul 1961 la Institutul Politehnic din Iași
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
mai reverși o lumină-n atâta noian de dezastre... Fr. Ștefan Tătaru O.M.Conv. Viața, mai-iunie 1941, pp. 922-93. 38. PR. GHEORGHE VAMEȘIU date biografice A fost primul greco-catolic de baștină care a îmbrăcat și purtat haina franciscană. Născut în Dumbrăveni, județul Târnava Mică, pe când urma cursurile de Drept ale Universității din Cluj, l-a auzit la o predică pe regretatul părinte Ion Gârleanu. A fost captivat de entuziasmul acestuia și, cerând să fie admis în Ordin, a făcut noviciatul și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
în care a primit acest nume, ea se află la intersecția paralelei de 46,42 cu meridianul de 27,20, la distanța de 36 km de Vaslui și aproximativ 50 km față de Bacău și Roman. Distanța până la Iași, pe traseul Dumbrăveni, măsoară aproximativ 70 km. Anterior perioadei cînd a domnit ștefan cel Mare, Pungeștiul aparținea administrativ de Tutova, ce avea reședința în Bârlad, situat la peste 80 km . Valea Racovei a atras pe oameni din timpuri îndepărtate; pe teritoriul comunei au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
capitale ale Moldovei, ștefan și Ilie fiind domnitori amândoi, cu reședințele la Vaslui și respectiv Suceava. Acesta este un veritabil act de naștere (la data actuală) pentru cele cinci localități de pe Valea Racovei: Pungești, Gârceni, Armășoaia (Lucești), Cursești (Cursec) și Dumbrăveni (unde a fost varaticul lor vechi). Constatăm că reședința stăpânitorului pan ștefan Tofan era la Pungești, localitate care s-a menținut timp de secole ca reședință pentru Valea Racovei, aici funcționând un ocol (formă de organizare administrativ teritorială) apoi o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
18 comune dintre care două : Obârșenii și Florești azi sunt în județul Tutova, iar restul de 16 sunt cele de pe întinsul văii Racova și anume : Deleni, Lipovăț, Laza, Hârsova, Poenești, Ivănești, Coșești, Stângaci (Bleșca de azi), Toporăști, Armășoaia, Cursești, Pungești, Dumbrăveni, Gârceni, Doagele și Lipova, purtând acest nume până la 1 Mai 1904. De atunci până azi plasa Racova a mai suferit următoarele transformări și schimbări de nume precum urmează : De la 1 Mai 1904, conform cu noua lege pentru organizarea comunelor rurale (M.
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Mai 1904, conform cu noua lege pentru organizarea comunelor rurale (M. Of. Nr. 26/904) își schimbă denumirea în Plasa Pungești, purtând acest nume până la 31 Decembrie 1925 și având 18 comune în cuprinsul său : Armășoaia, Bălești, Coșea, Cozmești, Cursești, Doagele, Dumbrăveni, Fâstâci, Fundătura, Gârceni, Hârsova, Hârsoveni, Ivănești, Laza, Lipova, Oprișița, Poinești și Pungești, unde era și reședința (vezi M. Of. 128/1925) De la 1 Ianuarie 1926 - 1 Ianuarie 1930, poartă iarăși denumirea de plasa Racova. Deasemeni au loc și alte schimbări
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Emilia privea cu ochii triști dealurile Pungeștiului, pădurea lui Jac Marcopol, islazurile și pădurea statului. Soarele reapăruse printre norii ce se fugăreau, parcă ușurați de povara fulgilor pe care îi sloboziseră pe pământ. Razele luminau Valea Racovei, Valea Gârcenilor, a Dumbrăvenilor precum și dealurile Bogdanei spre pădurea Haragoja. Gândurile Emiliei se învârteau într-un vârtej amețitor. „Bunica, Dumnezeu s-o ierte, de acum s-a liniștit; nu mai străbate peste văi și dealuri să-și vadă fetele și feciorii și nici la
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]