5,695 matches
-
astăzi sfânt, iar eu nu voi pierde prilejul de a mă închina în fața sfintelor fețe bisericești prezente aici și a Sfântului Andrei Șaguna", a punctat Băsescu. În iconografie cele mai utilizate culori sunt albul, roșul și auriul Auriul simbolizează lumina dumnezeiască. Cuvântul evreiesc aour, care înseamnă lumină, este similar cuvântului latin aurum, care înseamnă aur, și care în India este considerat un mineral al luminii. Roșul este una dintre cele mai folosite culori în icoane. Această culoare ca căldurii, pasiunii, iubirii
La canonizarea lui Andrei Şaguna s-au folosit icoane portocalii în nuanţa PDL. Vezi FOTO () [Corola-journal/Journalistic/24732_a_26057]
-
și roșul este același), viața și energia de viață-dătătoare, și din acest motiv roșul a devenit și un simbol al Învierii, al victoriei vieții asupra morții. Roșu-portocaliu, asociat cu focul, sugerează fervoarea și curățarea sufletească. Albul se asociază cu lumea dumnezeiască, curățenia, nevinovăția și uneori cu ceea ce Biserica numește lumina necreată, arătată de Mântuitorul la schimbarea la față lui Petru, Iacov si Ioan.
La canonizarea lui Andrei Şaguna s-au folosit icoane portocalii în nuanţa PDL. Vezi FOTO () [Corola-journal/Journalistic/24732_a_26057]
-
identifică mai întâi culorile — culori pe care deja le știm din descrierile anterioare: marea „verdeflegmă”, argintiu-albastrul depărtărilor, rugina ghetei abandonate pe mal. Trimiterea la Jakob Boehme e mai mult decât evidentă: misticul german e cel care a identificat măreția Creației dumnezeiești în felul unic de a amprenta realitatea, în formele, însușirile și semnăturile lăsate asupra facerilor sale. În Signatura Rerum („Semnătura tuturor lucrurilor”), Jakob Boehme a vorbit într-un limbaj pe care Stephen Dedalus și l-a apropriat până în cele mai
Cam așa scriu despre Ulysses by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2482_a_3807]
-
simpli, în nici un caz preocupați de învățarea limbilor străine (trimiterea Duhului Sfânt peste ucenicii săi o vestise mai demult Mântuitorul). Când Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli, aceștia au devenit "preaînțelepți", fiind umpluți "de lumina, râvna și toate harurile dumnezeiești"; abia după acel moment, ucenicii Domnului au ieșit în toată lumea, săvârșind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând - de la oameni simpli la împărați - pe mulți la credință. Începutul a avut loc chiar în acea zi a Pogorârii / Coborârii Duhului
RUSALII. Ce trebuie să faci a doua zi de RUSALII by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24996_a_26321]
-
marelui filolog Baciu își concentrează imaginația prezentului. Folosește verbul la timpul estetician T. Vianu, putem spune că și creatoare într-un miraj de perle, de un prezent al indicativului, o formă vie de poetului domnișan „îi place să azvârle o „dumnezeiesc dresaj” către tainele acțiune, care desemnează faptele în dantelă de forme plăsmuite cu libertate” lumii. Își caută drumul prin „Lieduri” și desfășurarea lor actuală (ex. Caută, de gândire... poezii, sensibile bucăți de suflet prinse alungăm, ne mângâiem , își desface). George
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
capului o salța, Mlădie, zvelta și înaltă ; Acum că vântul a pornit, Acum, oprindu-se privește, Si ochiul ei aprins sclipește Sub negre gene, ca vrăjit ; Acum se-nclină, se-nfioară, Acum sprincenele-i vorbesc, De pe covor se-nață , zboară Piciorul ei dumnezeiesc ; De-o dulce voioșie plină Surâde , gingașa, senina: Când luna rază și-o destrăma Jucând în abur străveziu, Abia-i cu-acel surâs de-o seama, Ca viata, tinerețea, viu. VII Mă jur pe-al stelelor noian, Pe răsărit și
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
umbră mohorâtă , toata ; Nimic în lume nu-i senin, Ci toate-i sunt prilej de chin - Si rază zorilor sublime, Și-a nopților întunecime. De cum, în nopți, răcoarea, ceața, Cuprind pământu ca-n povești, Ea cade în genunchi în fața Icoanelor dumnezeiești. Suspinu-i tot mai greu se face, Tot mai aprins, mai plin de dor, Si sfâșiind a nopții pace, Îl tulbură pe călător. El cugete : « Vreun duh din munte Cu-amar se zbate-n lanțuri crunte ! Și cu auzul încordat Zorește
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
dorințe ,ci doar regrete, Nimic să nu mă mai desfete, Și tot ce-i sfânt să pângăresc, Să simt, să văd ,să cuget toate! Și-n ură pieptul meu se zbate Și totu-n jur disprețuiesc. Se împlini blestemul gurii Dumnezeiești ,si ,pentru veci, Îmbrățișările naturii Rămas-au pentru mine reci. Priveam nemarginirea-n față: Toți sorii din albastră ceață Îi cunoșteam că soarta mea.. Curgeau în nimb de aur ,iarăși; Dar ,vezi pe fostul lor tovarăș Nici unul nu-l recunoștea
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
ce citește înțeleg îngerii iar diavolul e cu atît mai înfricoșat, a continuat să parcurgă Biblia pînă la lecuirea totală". Un mic miracol! E posibil a ne referi și la alte religii care socotesc scrierea un semn palpabil al acțiunii dumnezeiești. Unii ezoterici musulmani cred că literele alfabetului alcătuiesc însuși corpul lui Dumnezeu, iar Brahma poartă o ghirlandă de cincizeci de litere. Altfel spus, Dan Stanca e un autor axat pe spiritualitate. "Cultura fără spirit este ca pîinea fără duh", iată
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
cel Mare, Neagoe Basarab ș.c.l. Dar oare mai pune la îndoială astăzi cineva, din interiorul țării sau din afara ei, că Biserica n-a constituit, prin lăcașurile și învățăturile ei, un liant de bază în întreținerea ființei ca existență dumnezeiască? În vremurile din urmă, când se flutură, după unii, amenințător, dinamica unei globalizări fără întoarcere, nu se poate lua exemplu de înfrățire a unor biserici, de rezolvare a litigiilor pe cale amiabilă, a concordiei fără urmări de o parte și de
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
nefericite). Într-un mod transparent ș în urma unei documentări aproape fastuoase ș am înțeles că trecerea prin canonizare rămâne întotdeauna anevoioasă, christică, echivalentă cu parcurgerea drumului Golgotei. Dar că unitatea în credință și în jurământul neclintit de a sluji minunile dumnezeiești pe pământ, în spiritul Sfintei Treimi, duce la biruință și la lucrul bine făcut, apreciat înălțător și la judecata de apoi. În tendința de epuizare a informației privind subiectul ales, părintele are la pag. 280 o informație incitantă, bine venită
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
nu sincer și de-a dreptul o manifestare clară a Dumnezeirii Omnipotente a Mîntuitorului. În mod indirect, convertirea Sf. Pavel, sfidînd orice fel de explicare independentă, se arată într-adevăr ca urmare a unei minuni și ca îndeplinirea unui ordin dumnezeiesc: urmarea Minunii din drumul Damascului, în care Sf. Pavel primi de la Domnul darul Grației și ordinul Apostolatului". Subiectul tezei de licență, știe dl Teodor Vârgolici, l-a preocupat, apoi, obsesiv, pe autor. Tot meditînd la tema sa, a ajuns la
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
luminos, tu nu te poți lăuda cu frumusețea lor, însă pentru mine ești mai luminos, tu nu te poți te poți lăuda cu frumusețea lor, însă pentru mine ești mai încîntător. Pentru ce, de ce pieptul meu se agită de amintiri dumnezeiești la amintirea ta? Tu nu-mi răspunzi, dar inima îmi șoptește tainic: PENTRU CĂ EȘTI CAPITALA ROMÂNIEI! Capitala românilor? DA, VEI FI!" Visătorul face și o premoniție tulburătoare: exact peste cincizeci de ani (1868-1918) așa se va și întîmpla: - Soarele la
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
Dumnezeu Cuvântul Tatălui, În pântecele Fecioarei, așa Cuvântul se află și În noi ca o sămânță”<footnote Ibidem, p.143 footnote>. Referitor la acest text, tâlcuitorul Filocaliei, părintele Dumitru Stăniloae, arată că „este o legătură Între cuvântul rostit de Cuvântul dumnezeiesc și Între acest Cuvânt ca persoană. Când e primit cuvântul Lui cu credință, vine la noi prin acest cuvânt Însuși Cel ce-l rostește ca persoană și crește În noi pe măsură ce credem și adâncim mai mult cuvintele Lui și ne
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
acest cuvânt Însuși Cel ce-l rostește ca persoană și crește În noi pe măsură ce credem și adâncim mai mult cuvintele Lui și ne facem asemenea Lui asimilându-L În conținutul Lui, comunicat nouă prin cuvânt. Prin cuvântul rostit de Cuvântul dumnezeiesc, vine În noi Însăși puterea persoanei Lui, care ne modelează după chipul Lui. Aici e o deosebire mare Între ortodocși și protestanți. Ei despart cuvântul rostit sau scris de Dumnezeu de Cuvântul lui Dumnezeu ca persoană și de puterea Lui
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
footnote>. Știm că Sfântul Grigorie Palama, teolog filocalic, mărturisește că de mic copil a avut Întotdeauna pe Maica Domnului ca apărătoare, căreia i-a Împletit cuvinte de laudă care sunt adevărate capodopere teologice, după nenumărate descoperiri ale ei În lumina dumnezeiască. Mai târziu, la Sfântul Munte, ca ascet, rugându-se Maicii Domnului În neîncetatele lui rugăciuni, În repetate rânduri a văzut-o În vedenie și, prin mijlocirea ei, a primit darul teologiei<footnote Teoclit Dionisiatul, op. cit., p. 63, 64, 66 footnote
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
cele câte s-au scris despre ea, Maica Domnului rămâne „mai presus de minte și de cuvânt”, de vreme ce Dumnezeu-Cuvântul S-a unit cu ea, dar nu cum se unește cu făpturile raționale care se fac vrednice de Îndumnezeire prin energiile dumnezeiești necreate, nici după ființă, ci după ipostas<footnote Teoclit Dionisiatul, op. cit., p. 8 footnote>. Sfântul Simeon Noul Teolog menționează că Maica Domnului „a fost mamă a Lui (a lui Hristos) În chip propriu, ca una ce L-a născut... pe
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
luat asupra Sa firea omenească din clipa zămislirii În trupul Sfintei Fecioare, trup de care nu s-a despărțit niciodată, astfel Încât ea a purtat și a născut cu adevărat pe Fiul lui Dumnezeu, după natura omenească, unită ipostatic cu natura dumnezeiască dim clipa zămislirii. 3. Maica Domnului — preacurată Încă din primele secole creștine, evlavia credincioșilor a Înconjurat persoana Sfintei Fecioare Maria cu o cinstire care a Întrecut cinstirea celorlalte persoane sfinte, fiind mai presus decât toți sfinții, deoarece ea este mai
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
Glasul Bisericii, nr. 1-2/1973, p. 113 footnote>. Dumnezeu, descoperind În Fecioara Maria toată taina smereniei, acel maximum, acel total al Învrednicirii omenești de a primi, aceasta L-a făcut să Se dăruiască de asemenea total În toată smerenia Sa dumnezeiască<footnote Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, Scrieri I, Editura “Christiana”, București, 1999, p. 70 footnote>. Acest lucru Îl surprinde Sfântul Simeon Noul Teolog atunci când vorbește despre Maica Domnului ca Mireasă: „Asemănatu-s-a Împărăția cerurilor, Împăratului care a făcut nunți fiului
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
zestrea cea vie a bunelor haruri, celor din Taine, celor din Daruri, din odoare, din palme și din cuvinte. Ești Marea predanie Îmbietoare Și mult strălucitoare a toată Iconomia de binecuvântări, ca un policandru cu șapte lumânări naintea Marelui tron dumnezeiesc pentru care toți Îngerii și sfinții te preamăresc”<footnote eroschim. Daniil Sandu Tudor, op. cit., p. 43 footnote>. Același autor continuă doxologia astfel: „Și ai la Ierusalimul cerului, grabnic ajutători, Pe toți cei ce sunt ai «lepădării de sine» fiii Tăi
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
fecioară curată, mărindu-Te Împreună cu cetele netrupești...”<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 95 footnote>. În acest sens, părintele Dumitru Stăniloae menționează că „...toți scriitorii bisericești bizantini socotesc că ceea ce a avut atingere cu Hristos rămâne mai departe izvor de putere dumnezeiască. Faptul de a fi avut atingere cu Hristos nu aparține numai trecutului, ci are o permanentă actualitate. Iar mai intim a fost unit cu Hristos sânul Maicii Domnului. Bizantinii socotesc unirea aceasta permanentă, Fiul rămânând unit cu Maica și după
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
Hristos cel nedespărțit de ea; intenția ei, luată În sine, ne este numai spre ajutor, prin rugăciunile către Fiul ei și prin ceea ce poate emana direct din ea Însăși această intenție a celei pline de har... Toți admitem că harul dumnezeiesc curge din locașul bisericii, din Hristos care a binevoit să se sălășluiască Înlăuntrul ei. Dar dacă-i așa, nu curge el Într-un mod incomparabil mai deplin din Maica Domnului, În care Hristos a binevoit să se sălășluiască mai deplin
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
În noi și cu toate acestea, menționează Părintele Stăniloae, Maica Domnului nu Întrerupe contactul direct al oamenilor cu Mântuitorul Hristos, cu care ea stă unită cel mai mult, având cel mai deplin har, fiind mai plină decât orice de energie dumnezeiască revărsată din umanitatea Lui. Ea e mai mult În Hristos sau are pe Hristos mai mult În ea (În sens ontologic sau psihologic). (notă - Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, Maica Domnului ca mijlocitoare, În rev. Ortodoxia, nr. 1-3/1952, p.79, 84
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
ontologic sau psihologic). (notă - Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, Maica Domnului ca mijlocitoare, În rev. Ortodoxia, nr. 1-3/1952, p.79, 84) Strict vorbind, Maica Domnului nu ne Împărtășește harul ca pe ceva care-i aparține ontologic, căci atunci am nega puterea dumnezeiască a Mântuitorului și a Sfintelor Taine, nu este Hristos Înainte de Hristos, mijlocirea ei nu ne Împiedică să avem legături În mod direct cu Mântuitorul, Însă harul ce ne vine de la Hristos, ni se comunică prin Sfânta Fecioară. În acest sens
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
mijlocitoarea Între oameni și Dumnezeu, pentru continua Înălțare a tuturor spre Dumnezeu. Ea e singura care nu numai că păstrează toată bogăția lui Dumnezeu, dar și Împarte tuturor, și Îngeri, și oameni, din strălucirile mai presus de fire și darurile dumnezeiești și duhovnicești, pe care Dumnezeu le dă Întregii zidiri<footnote Teoclit Dionisiatul, op. cit., p. 20 footnote>. În acest sens, Sfântul Siluan Athonitul mărturisește: „Într-o zi, pe când eram un tânăr frate sub ascultare, mă rugam Înaintea icoanei Maicii Domnului și
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]