2,114 matches
-
nivel internațional se realizează prin Comisiile bilaterale cu țările vecine și la nivelul bazinului Dunării prin Comisia Internațională pentru protecția Fluviului Dunărea (ICPDR). La nivelul ICPDR, colaborarea se face prin schimbul de informații în cadrul grupurilor de experți ai țărilor dunărene pe probleme de: apărare împotriva inundațiilor (FP-EG), management bazinal (RBM-EG) și management informațional-GIS (IMGIS-EG), experții întâlnindu-se bianual pentru dezbaterea problemelor de la nivelul bazinului Dunărea. Mai multe informații se regăsesc pe http://www.icpdr.org. În cadrul celui de-al
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
Cooperarea între serviciile naționale de monitorizare și avertizare a inundațiilor trebuie să fie eficientă, ea permițând schimbul rapid de date privind evenimentele și avertizările de inundații. Un element de sprijin îl constituie utilizarea Sistemului de avertizare a inundațiilor între țările dunărene (European Flood Awareness System - EFAS) pentru Dunăre. România a colaborat și implementat proiecte internaționale desfășurate sub umbrela ICPDR cum ar fi: Danube Floodplain, Danube Sediment, Jointisza, DAREFFORT, Coca-Cola - WWF "Partnership for a living Danube" și va colabora la depunerea aplicațiilor
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291397]
-
responsabile, a unui set minim de indicatori și activități, a unui necesar financiar, cu indicarea surselor proprii și atrase, precum și a destinației fondurilor respective. (4) Planul de lucru anual este structurat pe două capitole dedicate segmentelor Dacia și Limesul dunărean al frontierelor Imperiului Roman de pe teritoriul actual al României. (5) Comisia transmite Ministerului Culturii, în vederea aprobării de către ministrul culturii, proiectul planului de lucru anual. Acesta este însoțit de declarațiile pe propria răspundere ale managerilor instituțiilor responsabile, care
ORDIN nr. 3.570 din 8 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276455]
-
bunurilor culturale deja înscrise sau a propunerii de modificare a bunurilor nominalizate și a zonelor de protecție a acestora; ... d) analizează și formulează propunerea de declarație de valoare universală excepțională a frontierei Imperiului Roman pe teritoriul actual al României - Limesul dunărean; ... e) solicită, prin Biroul permanent, instituțiilor responsabile rezultatul cercetărilor anterioare efectuate în zonele ce le-au fost repartizate, pentru bunurile de patrimoniu cultural imobil, precum și orice alte documente considerate necesare; ... f) analizează și propune spre aprobare Ministerului Culturii programele
REGULAMENT din 8 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276456]
-
nivel internațional se realizează prin Comisiile bilaterale cu țările vecine și la nivelul bazinului Dunării prin Comisia Internațională pentru protecția Fluviului Dunărea (ICPDR). La nivelul ICPDR, colaborarea se face prin schimbul de informații în cadrul grupurilor de experți ai țărilor dunărene pe probleme de: apărare împotriva inundațiilor (FP-EG), management bazinal (RBM-EG) și management informațional-GIS (IMGIS-EG), experții întâlnindu-se bianual pentru dezbaterea problemelor de la nivelul bazinului Dunărea. Mai multe informații se regăsesc pe http://www.icpdr.org. În cadrul celui de-al
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
Cooperarea între serviciile naționale de monitorizare și avertizare a inundațiilor trebuie să fie eficientă, ea permițând schimbul rapid de date privind evenimentele și avertizările de inundații. Un element de sprijin îl constituie utilizarea Sistemului de avertizare a inundațiilor între țările dunărene (European Flood Awareness System - EFAS) pentru Dunăre. România a colaborat și implementat proiecte internaționale desfășurate sub umbrela ICPDR cum ar fi: Danube Floodplain, Danube Sediment, Jointisza, DAREFFORT, Coca-Cola - WWF "Partnership for a living Danube" și va colabora la depunerea aplicațiilor
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
nivel internațional se realizează prin Comisiile bilaterale cu țările vecine și la nivelul bazinului Dunării prin Comisia Internațională pentru protecția Fluviului Dunărea (ICPDR). La nivelul ICPDR, colaborarea se face prin schimbul de informații în cadrul grupurilor de experți ai țărilor dunărene pe probleme de: apărare împotriva inundațiilor (FP-EG), management bazinal (RBM-EG) și management informațional- GIS (IMGIS-EG), experții întâlnindu-se bianual pentru dezbaterea problemelor de la nivelul bazinului Dunărea. Mai multe informații se regăsesc pe http://www.icpdr.org. În cadrul celui de-
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
Cooperarea între serviciile naționale de monitorizare și avertizare a inundațiilor trebuie să fie eficientă, ea permițând schimbul rapid de date privind evenimentele și avertizările de inundații. Un element de sprijin îl constituie utilizarea Sistemului de avertizare a inundațiilor între țările dunărene (European Flood Awareness System - EFAS) pentru Dunăre. România a colaborat și implementat proiecte internaționale desfășurate sub umbrela ICPDR cum ar fi: Danube Floodplain, Danube Sediment, Jointisza, DAREFFORT, Coca-Cola - WWF "Partnership for a living Danube" și va colabora la depunerea aplicațiilor
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
vreme înainte, avându-l protagonist pe uimitorul cântăreț, atât de iubit pretutindeni încât cine-l poartă în inimi, într-un văzduh sufletesc îl poartă, într-un duh de unitate și statornicie sufletească. Este Julio Iglesias și va concerta în portul dunărean, pe 20 iulie 2014, începând cu ora 20,30. Rari sunt artiștii capabili de împletiri atât de armonioase, din voce, pentru înveșmântarea vieții sufletești! „Toți fiii lui Ștefan cel Mare, din Botoșani, Suceava, Iași, Neamț, Bacău, Vrancea să vină la
JULIO IGLESIAS. CONCERT LA GALAŢI, PENTRU VITRALIUL SUFLETESC AL MOLDOVENILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374441_a_375770]
-
s-au văzut nevoiți să ia [...] cruntul drum al exilului, al desțărării»; celelalte „secvențe“ de retrovizoare gânduri țin de segmentul temporal în care eroul central, „coborând treptele Palatului Administrativ“, ca «nou pârcălab de Galați», fixează momentul sosirii în vestitul oraș dunărean a lui Grigore Alexandru Ghica / Grigore Ghica al V-lea, «cel din urmă domn al Moldovei» - p. 5 -, născut în Botoșani, în anul 1807 - mort în 24 august 1857, la Paris, fost domn al Moldovei în două rânduri: mai 1849
UN ROMAN ISTORIC ÎN CALIGRAFIA UNUI HAIJIN VALAH de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374369_a_375698]
-
Principele Carol de Hohenzollern, viitorul Rege Carol I, Regele care a înfăptuit Statul Român Modern și Contemporan - meleagul astăzi numit Drobeta Turnu Severin - cultura neamului mustește, dă-n clocot. Dincolo de acest aspect pur istoric, vreau să remarc legăturile dintre municipiul dunărean și Râmnicu Vâlcea - „orașul domniei mele”, cum îi spunea Mircea cel Bătrân, legături care nu sunt de ieri de azi, ci de multă, multă vreme. Periplul nostru a început avându-l ca epicentru pe Sfântul Nicodim din Prilep, un sat
EVENIMENT CULTURAL PE MALUL DUNĂRII de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374792_a_376121]
-
Adamescu, publicat în Ediția nr. 1283 din 06 iulie 2014. CU ȘI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRE Că fiica a Dunării, simțeam la fel, când mergeam cu tata la pescuit, de pe vasul de fonta scufundat, Aloma, loc de joacă al copiilor dunăreni. Dunărea devenea „a noastră”, printr-o sfântă complicitate, pentru că ea ne dădea rodul sau, peștele, racii, apa. Dar era și a altora și toți profitau de binefacerile ei. Pentru mine, Dunărea era echivalentă cu imensă câmpie aurie, cu rod răscopt
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
mici să împletească plase, să meștereasca unelte de ... Citește mai mult CU ȘI FĂRĂ TIMP DESPRE DUNĂRECa fiica a Dunării, simțeam la fel, când mergeam cu tata la pescuit, de pe vasul de fonta scufundat, Aloma, loc de joacă al copiilor dunăreni. Dunărea devenea „a noastră”, printr-o sfântă complicitate, pentru că ea ne dădea rodul sau, peștele, racii, apa.Dar era și a altora și toți profitau de binefacerile ei. Pentru mine, Dunărea era echivalentă cu imensă câmpie aurie, cu rod răscopt
CEZARINA ADAMESCU [Corola-blog/BlogPost/374683_a_376012]
-
Ediția nr. 2262 din 11 martie 2017 Toate Articolele Autorului IPOTEZA Lucian Tătar Am să rămân o ipoteză, Lecție simplă de franceză, Sau un impuls cotidian Să batem mingea pe maidan... O lecție sau teza de engleză, Plecând pe drumul dunărean, s-ajungem atlantiști sau pacifiști, urmând un drum în care nu exiști- un vis celebru ,american. Timpul strânge pârghiile personale, Ne îndreptăm spre vechile areale, Vrem un răspuns la ce-am trudit... Ne animam cu boreale, E oare apus sau
IPOTEZĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375633_a_376962]
-
și redeschiderea Casei sale Memoriale din comuna natală Mânjina etc. Nu în subsidiar, Prof. Pompiliu Comșa reamintește faptul că Acad. Constantin Marinescu este coautorul principal al monografiilor consacrate orașului și fostei regiuni Galați, precum și promotorul unor reviste gălățene precum „Pagini Dunărene” ș.a. Din paginile lucrării rezultă cu pregnanță că, în pofida atitudinii opresive a vechilor autorități comuniste gălățene din perioada lui Constantin Dăscălescu, care l-au silit pe reputatul universitar și împătimitul fiu al Galaților să se „exileze”, conducerea postdecembristă a urbei
UN GĂLĂȚEAN PENTRU GALAȚI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371907_a_373236]
-
la oraș modernismul câștigă teren. Din cele trei comune urbane, cea mai dezvoltată era Severinul, reședință de județ din 1833, centrul vieții social-politice și culturale. Orașul modern înființat în urmă Tratatului de la Adrianopol, din rațiuni de ordin economic, ca port dunărean, (dar care s-a populat către 1836), iar ca reședința a funcționat doar teoretic și formal. Este unul din orașele cu plan prestabilit, evident aspect de europenism. Pentru a asigura cât mai grabnic statutul de reședință de județ a Severinului
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
16-16 mai 2014 Liga Scriitorilor Români în colaborare cu Consiliul Județean Timiș a organizat în orașul de pe Bega simpozionul internațional “Dunărea dorită “, cu participarea unor scriitori din Germania, Serbia, Ungaria, Bulgaria, România și Italia. Conform regulamentului, oameni din toate țările dunărene: Germania, Austria, Slovenia, Croația, Ungaria, Serbia, România, Bulgaria, Moldova și Ucraina, croșetează un șnur din lână care să fie transformat într-un „covor fluviu “, simbol al inteligenței internaționale. Fiindcă Dunărea are 2857 de km, fiecare metru de șnur contează. În
ÎN ORGANIZAREA LIGI SCRIITORILOR-SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL DUNĂREA DORITĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372857_a_374186]
-
Zlibuț și Al.Florin Țene, președintele național al Ligi Scriitorilor Români, s-a organizat o expoziția cu ghemele de șnur și covorașe din lână, policrome, realizate, până în prezent, din acest proiect internațional, simbol al unirii oamenilor și culturilor din țările dunărene. Acest eveniment se va închide în data de duminică, 13 iulie 2014, în Piața Catedralei din Ulm, din Germania, landul Baden-Wurttemberg, în cadrul Festivalului Internațional al Dunării Ulm/Neu-Ulm 2014. În cadrul simpozionulului „Dunărea dorită “ de la Timișoara, au vorbit, sau au citit
ÎN ORGANIZAREA LIGI SCRIITORILOR-SIMPOZIONUL INTERNAŢIONAL DUNĂREA DORITĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372857_a_374186]
-
puțin identificat pe artefactele din colecțiile muzeale. Cămașa fără poale, de la Broșteni denumită local - ciupag este încrețită în jurul gîtului, tipul carpatic, având mâneca cu decor tripartit 1 cu altiță separată, cu broschiță, la care surprindem o particularitate locală a zonei dunărene, după cu arată Elena Secosan, într-un amplu studiu consacrat costumului mehedințean-anume: amplasarea ornamentului altiței foarte sus pe umăr, acesta pornind de la guler pentru această caracteristică fiind denumit și„ciupag cu mâneca de sus" 2 Foile sunt unite prin cusătură
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
încheie rotund cu un „Cuvânt de însoțire” - aparținând criticului Adrian Dinu Rachieru și cu o postfață intitulată: „Despre identitate, la mal de timp și de Porto-Franco” - semnată de Theodor Parapiru, un corolar al principalelor momente atinse de Zanfir Ilie: „Eseurile dunărene sunt tot atîtea argumente de cuget, inimă și literatură, pentru memoria, pentru prezentul și pentru viitorul celor trei entități personificate: Fluviul, Orașul și Comunitatea. Zanfir Ilie este dintre cei puțini care, parafrazându-l pe Terențiu (Homo sum et humani nihil
CRONICĂ LA CARTEA: ZANFIR ILIE, DUNĂREA. POVESTE ŞI ADEVĂR,ESEURI DANUBIENE, EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, BUCUREŞTI, 2013 (CEZARINA ADAME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347457_a_348786]
-
observă inovații recente remarcate și în alte subzone ale Mehedințiului că încrețul colorat: mov, cu flori geometrizate, albastru, grena, roz(P2721, P2722, P1268, P228, P2544, P1151, P1378, P1379, P174, P1157, P1234,P1228, P1263, P1393), dar și influențe târzii din Câmpia dunăreana, remarcate de cunoscută cercetătoare Elenă Secoșan: “altița amplasată sus pe umăr, încrețul fiind eliminat că reminiscența inutil a vechiului tip de croi, (având doar rol decorativ), iar mânecă rămâne albă fără râuri”.8(P1311, P232). Nouă ciupage destinate unui costum
M[NEANU VARVARA MAGDALENA, COLECŢIA DE TEXTILE – PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. CATALOG III. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/346512_a_347841]
-
avut străbuni, bunici și părinți. mâinile noastre de-atâta timp dibuie, picioarele își caută pierdute cărările, s-au rătăcit prin lume flăcăii țării, așteptând trenul speranței prin toate gările. visăm cum sângele din vinele noastre curge frumos ca un râu dunărean și din el cresc flori la fereastră în glastre, noi, visătorii, visăm an de an. marți, 16 octombrie 2012 Referință Bibliografică: noi, visătorii / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 655, Anul II, 16 octombrie 2012. Drepturi de
NOI, VISĂTORII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 655 din 16 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345140_a_346469]
-
Acasa > Impact > Relatare > LEGENDA URIAȘILOR Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Legenda uriașilor Nu este vorba despre legenda chazarilor poposiți pe plaiurile carpatice, dunărene și panonice, după înfrângerea imperiului de pe Volga de către Bizanț și Rusia kieveană, în sec. X-XI d. Hr. Se spune că în urmă cu zeci de milenii trăia o specie umană care avea ceva ce nu s-a mai repetat în
LEGENDA URIAȘILOR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376067_a_377396]
-
Farmaceutic Român în Transilvania, patronate de UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, 2 decembrie 1999; • Nenumărate alte diplome de onoare, primite cu prilejul congreselor și reuniunilor științifice, la care a participat. Medalii conferite: • Medalia orașului Atena - Grecia; • Medalia Asociației Medicale a Țărilor Dunărene; • Medalia Societății de Implantologie din Grecia, 2000; • Medalia „Jubileul Statului Israel”, 1948-1998; • Medalia Societății de Implantologie din Grecia - Atena, 1999; • Medalia Societății de Implantologie din Grecia - Atena, 2002; • Medalia Ordinului „St. John of Jerusalem Knights of Malta”; • Medalia Societății de
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]
-
locale, naționale și internaționale: • Congresul Asociației Internaționale de Stomatologie, Iași, 1993; • Ziua Sfintei Apollonia (în fiecare an, începând din 1992, 9 februarie); • Ziua Facultății de Medicină Stomatologică (în fiecare an, începând din 1995, 1 Martie), șapte ediții; • Conferința „Societății Medicale Dunărene”, Brăila,1995; • Seminarul Stomatologic Internațional, Suceava 1995; • Primul Congres al Uniunii Naționale a Stomatologilor, București, 1997; • The First European Symposium „Nutrition and Health”, Iași, 20 iunie 1997; • Seminar Internațional de Medicină Stomatologică, Iași, 1998, 3 ediții; • Zilele Medicale Balcanice, secțiunea
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]