10,193 matches
-
catastrofei, prin intermediul sentimentelor omenești: atâtea morți solitare, provocând o imensă jale, și ea unică și solitară, al cărei joc nu era la conferințe în titlurile ziarelor, în istorie, ci se retrăsese discretă în case, bucătării, paturi neîmpărțite cu nimeni, amintiri dureroase." Un interes colateral poate prezenta pentru cititorul român problema adeziunii celor două personaje la Partidul Comunist, precum și cea a demisiei lor. Desigur, simpatiile comuniste ale unor englezi poate părea azi o frivolitate plictisită și iresponsabilă. E fals însă că gravitatea
Violența domenstică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17263_a_18588]
-
Contrafort, ca redactor-șef. Gândirea sa însă nu are nimic provincial. Ne-am obișnuit cu ideea că intelectualul din Basarabia este sentimental (ca Grigore Vieru) sau exaltat (ca Leonida Lari). Ne-am mai obișnuit (de altfel, într-un mod destul de dureros) cu ideea că el se simte apropiat sufletește de Corneliu Vadim Tudor, confundând demagogia naționalist-comunistă cu patriotismul. Vitalie Ciobanu constituie din acest punct de vedere o surpriză.O surpriză, dar nu și o excepție. Alături de alți tineri scriitori și publiciști
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
la șezătorile literare organizate de grupuri de scriitori prin orașele țării. Spunea: "Eu nu mă expun, nu sunt piesă de muzeu. Nu vreau să-mi etalez rănile, pentru că fiecare poezie este o rană a mea. Sunt prea multe și prea dureroase pentru a le arăta și altora... Sunt împotriva șezătorii, războiului, optez pentru singurătate". Și s-a ținut, morțiș de cuvînt. Asta spre deosebire de Minulescu ("nea Minu"), care mergea peste tot, obținînd succese eclatante cu mereu aceeași poezie "În orașul în care
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
și mai la obiect despre piesă decât tot... Chapelain!? Așa au și apărut acele Sentiments de l'Académie Française sur le Cid, model al celei mai patente rele credințe și absurdități în interpretarea unui text. Nu spun că nu sunt dureroase, chiar crude, unele caracterizări și vituperări ale lui H.-R.Patapievici (pe care, în treacăt fie spus, fiecare dintre noi le cam gândește câteodată într-ascuns). Dar ele au, invariabil, ca suport sufletesc și intelectual, sinceritatea și onestitatea față de prea
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
unor opțiuni biografice. Mi-ar fi plăcut să văd aceeași inflexibilitate moral-biografistă a lui Gheorghe Grigurcu, întinsă pe sclipitoare pagini de analiză nuanțata, nu doar în legătură cu alunecările oportuniste de stanga ale lui G. Călinescu sau Tudor Vianu, ci și cu dureroasă derivă interbelică de extremă dreaptă a lui Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran sau Vintilă Horia. Or, din păcate, acest aspect pare a fi fost estompat." L.A. are însă, la rîndul său, propriile partizanate (în polemică dintre Paul Goma și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
ceruri își vede sfîrșire./ Pînă la Dumnezeu i se deșira limba/ Pe care s-au lipit condurii tăi, amoroaso,/ Cînd ai fugit priveghind luna? (Vreasc). Deși tatuat de sus pînă jos de semnele realului, poetul e condus de viziune, de dureroasa-i incantație: "Iată și fructul în victoria înfrînta a cărnii/ Întors și dat/ Unui timp somnolînd/ De o blîndețe mai aspră/ În dulcea ei laudă./ Cineva, o fantomă, o viziune,/ Un stîlp de sare,/ Mă ține de mînă/ Și mă
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
despre prietenul iubit, Lucian Blaga. La 19.VII.1959 e consemnata cu indignare ticăloșia lui Beniuc din Pe muche de cuțit (cu trei zile înainte apăruse în "Gazeta literară" capitolul despre Blaga) și, la 29.IV.1960, capitularea lui Blaga: "Dureroasă bombă, zi neagră în calendarul spiritualității românești. În ăContemporanulă cu data de mai sus e tipărită scrisoarea de capitulare a lui L. Blaga/.../ Durerea e atît de mare, încît lumea nu e nici macar revoltata: e numai întristata, profund întristata. Faptul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
ți le aștern." (Vulpea albastră) Descoperirea suferinței Ca document sufletesc, poezia Denisei Comănescu înregistrează momentul trecerii de la ingenuitatea unei fete care încă se joacă cu păpușile la luciditatea unei femei mature. Este o trecere bruscă și într-o oarecare măsură dureroasă. Noaptea magică a copilăriei se subțiază, devine albăstruie și lasă în cele din urmă locul unei lumini matinale triumfătoare și devastatoare. Trezita din lumea poveștilor ei, femeia-copil se simte în bătaia soarelui că sub reflectorul unui anchetator cosmic. În mod
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
Moraes înțelege că metropola nu-și arată toate secretele dintr-odată, că are numeroase locuri ascunse și misterioase, dezvăluite doar arareori. De aceea, perspectiva locuitorilor asupra orașului este întotdeauna limitată, iar contactul trunchiat. Doar printr-o lupta perseverența, contorsionata și dureroasă se câștigă accesul spre interstițiile devoratoare ale metropolei. În fine, în ceea ce privește coordonatele fantastice ale orașului, acestea se conturează mai pregnant în acest român decât în operele anterioare ale lui Rushdie. Ele sunt create de mințile înclinate spre narațiune ale locuitorilor
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
său a lui Vasco da Gamă, un pictor aciuit pe lângă casa lor) sugerează că în Bombay corpul fizic se destramă, își pierde normalitatea, se deconstruieste. Același lucru este valabil și pentru naționalitatea lui Moraes, resimțită că o naționalitate infirmă, incompletă, dureroasă. Născut dintr-un tata evreu și o mamă catolică, nu-și poate gândi condiția decât în termeni ludici, creând din cele două cuvinte, "evreu" și "catolică", alte două noi, "evrolic" și "catreu" (în engleză "jewholic" și "cathjew"): "Eram amândouă și
ORASUL PALIMPSEST by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/18077_a_19402]
-
a ăntelege tot felul de nimicuri." Acest pasaj, cu care ăncepe cartea, ne face sa ăntelegem că intrăm an lumea unui prozator care nu suportă să vadă cum duioșia se transformă ăntr-o mecanică a duioșiei, care ănregistrează cu o sensibilitate dureroasă orice formă de degradare a conștiinței. ăntr-o prefață scrisă ăntr-un stil șmecheresc, O. Nimigean afirmă că volumul lui Dan Lungu i se ănfătisează drept un "exercițiu de sadism". Nimic mai departe de adevăr. an realitate, ca Vasili Suksin sau Valentin
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
cîțiva curajoși pieriți în chinuri, fără aer, fără apă, în cala navelor sau prin containere, ori părăsiți în voia valurilor și-a curenților, pe întinsul apei, într-o biată "coaja de nucă", pe vreo pluta improvizată, sînt ale noastre, deopotrivă, dureroase la culme, imprescriptibile. Dar sperietura cea mare, pe care o încercăm - și ne încearcă pe toți - ține de "standardele" pe care ei trebuie să le îndeplinească pretutindeni pe glob, într-un mediu (să presupunem) binevoitor, ceea ce aceiași indivizi refuză să
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
lucrurilor superioare (per inferiora...superioribus consentanea posse ad homines temporibus opportunis caelestia quodammodo trahi) (v. De vită coelitus compranda, XV)". În consecință, geniul este un individ cu dublă cetățenie, una celesta, alta terestră, atras spre lumea esențelor, dar statornicindu-si dureroasă desfășurare a personalității în durată umană și în materia pămînteasca. Cristian Livescu: Întîiul Eminescu, Ed. Crigarux, Piatra-Neamt, 1998, 230 pag., preț neprecizat.
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
implicați an sistemul Consiliului Britanic și Graham Parkes - specialist an opera lui Nietzsche. Fiind vorba ansa despre personalități cu manifestări culturale pe cât de importante, pe atât de diversificate și nuanțate, etichetele au un rol pur orientativ. Pentru a face o (dureroasă) selecție din materialul imens pe care aceste discuții ni-l furnizează, am ales câteva dintre temele recurente: studiile culturale, canonul, situația criticii tradiționale, ilustrate prin doar câteva din opiniile exprimate. Studiile culturale sunt văzute fie că un "scenariu fundamentalist" agresiv
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
adevărat ceea ce afirmă Robert Musil despre poet, caracterizăndu-l drept "omul cel mai conștient de singurătatea fără scăpare a eului an lume și printre oameni", se cuvine a ține seama de ămprejurarea că aceasta singurătate implică o anume comunicare, chiar dacă una dureroasă, traumatizanta, a celor doi factori. Solitudinea nu e decât o nostalgie a lumii ce exclude ființă prin incompatibilitate. Grație simțământului an cauza, lumea capătă o proiecție specială, deformat-idealizatoare, de o distorsionare afectiv-plastică ce divulgă o apropiere măcar difuza. Așadar conceptul
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
pierderii și aducerii-aminte ori timpul biologic, al ființei fizice, care-l face pe "Omul cu M mare" să fie mereu de aflat an "moartea cu m mic" (Tragere la sorți) are de ănfruntat autorul Elegiilor, ci și asediul tot mai dureros și brutal al iernii timpului istoric. Sentimentul trăirii definitive sub zodia vremurilor de fier, torturante, ănfrigurate, letargice ale unei lumi pe care Orfeu (uneori sub chipul lui Amfion) credea a o fi ămblânzit odinioară prin cântecul sau, ca și adâncă
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
Reviste literare conduse de Liviu Rebreanu, Minerva 1985, Revista Jurnalul literar, Timpul, 1999, al sutelor de pagini de istorie literară publicate prin reviste și, aflăm acum, al unor volume de sertar ce ași așteaptă editorii - a avut un destin marcat dureros de istoria secolului: refugiu, detenție, marginalizare. Refugiat an 1940 la București, unde și-a continuat studiile și activitatea publicistica ăncepute la Oradea, Nae Antonescu i-a cunoscut pe Iuliu Maniu și Ion Mihalache și s-a ănscris an PNȚ, al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
schizofrenic, unde poate se vor întoarce într-o bună zi. Ce este însă Australia pentru intelectualul emigrant din Europa de Sud-Est? Ea seamănă cu un creuzet al alchimistului în care se desfășoară o operație cromatică în stadii succesive: melancolicul nigredo, durerosul dar încurajatorul rubedo, calmul și promițătorul albedo. Un Eldorado al veacului trecut, o țară dominată de "complexul Monte Cristo", pe de altă parte purtând stigmatul unor foste colonii penitenciare ale Imperiului pe teritoriul ei. Australia e viața de după aceea, ce-
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
lor, consecințele eventuale pe termen scurt și lung, ca și posibilitățile de a le reduce sau limită; pe cînd sacrificii conține tonica sugestie a recompensei ce vă să vină, a cîștigului pentru care, desigur!, trebuie plătit un preț, mare sau dureros acum, dar generos răsplătit în viitor. Luciditatea proclamata, poate cu bună credință, nu mai era astfel decît o poartă larg deschisă pentru o demagogie cinica, în numele și sub protecția ei reluîndu-se, uneori în aceiași termeni, spontan redescoperiți, și întotdeauna în
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
prin alegerea să, indiferent care ar fi aceasta, el ratează un destin posibil. Aceasta e poate una dintre șansele scriitorului. Oricîte posibile destine ratează, toate aceste rateuri îl aduc mai aproape de micul sau marele sau destin. Libertatea scriitorului e una dureros paradoxala - el e ceea ce refuză să fie, nu ceea ce își închipuie că ar putea fi. Devii scriitor după ce supraviețuiești constatării minimale că ți-ai închis toate celelalte posibile destine în viață curentă, dar nu poți accepta că nu mai e
Fostul candidat extern by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17563_a_18888]
-
Busuioceanu despre dorul de țară, spuneți atît: "Acesta mi-era orizontul pînă în 1958, cînd odată cu arestarea mamei, s-a întins umbră peste peisajul imaginar. Și a intervenit o tăcere înlemnita." Ați cenzurat, distrus și însemnările avînd în centru aceste dureroase subiecte? M.L.: N-am cenzurat, nici n-am distrus însemnările privind tragedia mamei. Nu le-am scris. Tăcerea a fost cu adevarat "înlemnita". Dumneavoastră care ati scris cartea pe care, cum am mărturisit-o de mai multe ori, am fost
Interviu cu Monica Lovinescu by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/17573_a_18898]
-
apocaliptica. Conducătorii noștri de azi pierd teren pe propria mâna, dirijați de o echipă țărănista nu numai derutata și depășită, dar evident rău intenționată și lacoma. Promisiunile din campania electorală sunt amintiri penibile. Ciudat, insă: pe când noua ele ne provoacă dureroase coșmaruri, liderilor politici le iscă doar neglijente ridicări din umeri! Prea puțină lume pare să-și mai dea seama în România de importanță gesturilor morale. Ar fi și greu, ba chiar insolent, să ceri unei populații de pe chipul căreia s-
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
altceva, de la viață vegetativa: mănînc automat, fumez că o brută, răspund distrat la întrebări... Sînt posedat de subiectul meu. M-ai putea tu tolera așa?". Această "febră", aceasta "abnegație", aceasta "renunțare la viață normală" e "în fond o voluptate, cam dureroasă, dar voluptate". Am putea adăuga: și un soi de exorcizare estetică întrucît cartea realizată iese din raza de interes a producătorului sau: "lăsăm să treacă o saptămînă pînă ce mă duceam la editor să-mi văd și eu cartea odată
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
Din DeCe News aflăm de ce a fost nevoită România să împrumute exact 13 miliarde de euro. Unii dintre ”analiștii economici cu ochii umezi”, atacați de Traian Băsescu pe tema CAS, i-au dat răspunsul președintelui, atingând o problemă mult mai dureroasă: de ce a făcut România mari datorii externe (în trei ani, datoria țării a crescut de trei ori). Ilie Șerbănescu susține că România a fost pusă să se îndatoreze la FMI pentru a putea ajuta băncile străine din țară, mai precis
Pumnul care îi scapă pe Sandu şi pe Dragomir () [Corola-journal/Journalistic/24735_a_26060]
-
cu totul altfel: „În realitate ești un trăsnit, nebun, un rebel, un revoltat, un provocator și chiar... un anarhist!” (p. 16) Deci, un „robespierre” care a greșit epoca... Văzând, după un timp, că nici muzica nu mai poate ține realitatea dureroasă dincolo de „frontiera Eului” construită artificial și nu-l poate salva de „monstruozitatea lumii”, încearcă să uite... Și tot amicul său, Beni, îi ține oglinda în față: „Acum vrei să joci rolul unui orb și ți-ai luat ochelari negri și
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]